Remus-Florinel Cernea
Remus-Florinel Cernea
Ședința Camerei Deputaților din 11 februarie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.14/16-02-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 11-02-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 februarie 2016

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.16 Remus-Florinel Cernea - declarație politică cu titlul "Patrulele de partid și pericolul naționalismului și al extremismului politic";

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Îl invit pe domnul Remus Cernea, apoi se pregătește domnul deputat Paul Dumbrăvanu, după care vom închide ședința.

Deci, domnule Remus Cernea, aveți trei minute și apoi domnul deputat Paul Dumbrăvanu.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Declarația mea politică se intitulează: "Patrulele de partid și pericolul naționalismului și al extremismului politic".

"Naționalismul este o boală infantilă. Este pojarul umanității" - Albert Einstein.

Un partid naționalist, relativ recent înregistrat, a anunțat, săptămânile trecute, înființarea unei așa-numite "Patrule Vlad Țepeș". Scopul declarat pentru publicul naiv este acela de "a ajuta la deszăpezire sau la inundații", dar, în realitate, această acțiune dă o expresie politică agresivă și violentă șovinismului, fundamentalismului și urii față de diverse categorii de cetățeni.

Ideea că ideea "dacă statul român nu ne apără, ne vom apăra singuri", afirmată de președintele Partidului România Unită, reflectă un refuz al statului de drept și al instituțiilor investite cu autoritate publică. Dacă am îmbrățișa pe scară largă o astfel de abordare, statul s-ar dezintegra în haos și anarhie, întrucât oricine s-ar putea simți insuficient de protejat de către stat și îndreptățit să își facă singur dreptate.

Declarațiile publice exprimate de către liderul PRU sunt de o ferocitate înfiorătoare și au ca fundal un imaginar sadic și misogin: consideră că acasă la o femeie care i-a devenit indezirabilă ar trebui trimiși "violatorii musulmani". Luptătorul de K1, care este coodonatorul patrulei de partid, îl numește pe un primar "creatură", întrucât nu îl poate considera om. Se transmite, așadar, mesajul că, probabil, anumitor oameni patrula nu le va recunoaște statutul de ființă umană, implicit nici drepturile ori demnitatea, astfel că îi va putea trata pe aceștia în orice mod va considera de cuviință.

Discursul urii, ostilitatea fățișă față de minoritățile naționale, dar nu numai, referirile la acte de agresiune cărora le-ar putea cădea victime cei care au alte opinii, uniformele și "patrulele de partid", naționalismul, apetența nu față de dezbaterea de idei, ci pentru înfierarea unor persoane, populismul, intoleranța manifestă, toate acestea, atunci când au fost împreună, au reprezentat ingredientele fatale care au dus, invariabil, spre violență.

Pentru a înțelege acest lucru este suficient să privim spre istoria secolului XX.

Fasciștii italieni, supranumiți "Cămășile Negre", s-au organizat și ei în grupuri - de tipul unor "patrule" - prin care i-au amenințat și terorizat pe cei cu alte opinii politice. Printre nenumăratele fărădelegi comise chiar au și răpit și ucis pe 10 iunie 1924 un parlamentar din opoziție, pe nume Giacomo Matteotti, care critica guvernarea dictatorului Benito Mussolini.

Trupele SA - "Cămășile brune" - ale Partidului Nazist din Germania interbelică au atacat rivalii politici și pe evrei care reprezentau ținta predilectă a urii bătăușilor lui Hitler.

Legionarismul lui Corneliu Zelea Codreanu a pornit tot prin astfel de "gărzi", acesta înscriindu-se mai întâi în organizația antisemită Garda Conștiinței Naționale, care a fost absorbită în partidul naționalist înființat de A.C. Cuza Liga Apărării Național-Creștine, în 1923. Patru ani mai târziu, Codreanu a înființat organizația naționalistă, fundamentalist religioasă și antisemită Legiunea Arhanghelului Mihail, responsabilă de numeroase asasinate politice, crime și acte de violență.

Comuniștii au avut cam aceeași abordare, înființând la finalul celui de-al Doilea Război Mondial gărzile patriotice, formate din membri de partid. După impunerea regimului prosovietic, pentru câțiva ani gărzile au fost desființate, dar dictatorul Nicolae Ceaușescu le-a reînființat în 1968.

Totalitarismele se întâlnesc, așadar, în atitudini, practici și forme de manifestare, iar uniformele, atitudinile belicoase și afișarea cu ostentație a "mândriei naționaliste" au reprezentat fermentul violenței.

Și, pentru că am început acest articol cu un citat critic față de naționalism al unui intelectual evreu, poate respins din start de către un naționalist antisemit, voi încheia cu ceea ce spunea un foarte apreciat autor britanic, George Orwell, care a afirmat că: "Naționalistul nu doar că nu recunoaște atrocitățile comise de tabăra proprie, dar are și o capacitate remarcabilă de a refuza să audă despre ele".

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 20 aprilie 2021, 14:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro