Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 14 decembrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.226/21-12-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 14-12-2015 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 14 decembrie 2015

2. Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016. (retrimitere la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților)
 
consultă fișa PL nr. 876/2015

   

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

La primul punct al ordinii de zi avem Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2016.

Pentru dezbaterea generală a acestui proiect de lege, Birourile permanente ale celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare propun următoarele: Guvernului să i se rezerve 50 de minute, pe care să le utilizeze la începutul și încheierea dezbaterilor generale; pentru grupurile parlamentare din Senat și Cameră se alocă timp maxim corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare parlamentar, după cum urmează:

  • PSD, 44 de minute;
  • PNL, 29 de minute;
  • ALDE - Liberal Conservator, 6 minute;
  • UDMR, 4 minute;
  • Minorități naționale, 3 minute;
  • Grupul parlamentar Național Democrat, 2 minute;
  • Parlamentari neafiliați, 3 minute.

Total: 91 de minute.

Pentru dezbaterea pe articole, Birourile permanente și liderii grupurilor propun următoarele:

Pentru fiecare articol se alocă maximum 5 minute, pentru fiecare amendament se alocă 1 minut.

Fiecare amendament se susține de un singur parlamentar; după epuizarea timpului alocat, celelalte amendamente la articolul respectiv se supun votului, fără a se mai da cuvântul pentru susținere.

La anexe se procedează la fel.

Timpul alocat fiind, în total, de 934 de minute, adică 15 ore și 34 de minute, timpul pentru fiecare anexă, având în vedere numărul de amendamente, este următorul... dar nu am anexa aici!

Numărul de amendamente: 280 de amendamente... Ceea ce știu din memorie. (Discuții la prezidiu.)

281. Da?! Și 934 de minute la bugetul de stat. La asigurările sociale, 30 de minute.

Pentru operativitate...

(Doamna senator Gabriela Crețu solicită cuvântul.)

V-am văzut! Imediat!

În baza prevederilor din Regulamentele Camerelor, în dezbaterea amendamentelor, vor fi folosite două microfoane instalate în sală, precum și unul la reprezentantul Guvernului, și unul la reprezentantul Comisiilor pentru buget. După epuizarea timpului alocat, la anunțul președintelui de ședință, se blochează microfonul.

Sunt comentarii cu privire la această procedură de dezbatere?

Doamna senator Crețu.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Doamna Gabriela Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Îmi fac datoria să vă informez că dezbaterea și adoptarea proiectului de buget în această formulă este ilegitimă din punct de vedere democratic. Cu o lună în urmă a fost învestit un Guvern de tehnicieni, în baza unui program de 11 pagini, presupus program de administrare.

Proiectul de buget propus de Guvern schimbă major prioritățile pentru care acest Parlament a primit votul cetățenilor și Guvernul votul de învestitură și schimbă angajamentele noastre, pe care le avem în special în Uniunea Europeană, și mă refer la Strategia UE 2020. Are părți pozitive: atât sumele la venituri, cât și cele la cheltuieli sunt mai mari, de asemenea, ne asumăm un deficit mai mare. Dar - ca să înțelegeți la ce mă refer și de ce spun că este ilegitim! -, în totalul cheltuielilor din 2014, educația națională reprezenta 8%, conform datelor Eurostat. Dacă vor fi realizate cifrele acestui buget, ponderea, în total, a cheltuielilor pentru educație va ajunge la 4,1%, într-un stat care este departe de a îndeplini obiectivul asumat, foarte modest, de exemplu, de reducere a abandonului școlar.

Rolul Parlamentului în orice democrație, stimați colegi, este acela de a stabili destinațiile mari ale bugetului de stat, prioritățile și programele care vor fi finanțate. Nu este... Este cel de a împărți tortul, cum le place unora să spună, nu de a pune bombonele pe fiecare felioară, cam ceea ce s-a întâmplat la comisie.

Deci din punct de vedere al procedurii, domnule președinte, art. 49 nu se poate aplica, acela că reprezentanții grupurilor vor vorbi în numele grupurilor, întrucât, din cauza procedurii de urgență aplicate, dezbaterea în grupuri nu a avut loc.

Mulțumesc foarte mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamna senator, vă mulțumesc.

Este o chestiune și de procedură, dar și politică, care se poate aborda atât în cadrul dezbaterilor generale, cât, mai ales, la votul pe bugetul general și la amendamentele care au fost introduse, bănuiesc, în acest sens.

Mă simt nevoit să supun votului dumneavoastră procedura de dezbatere pe care v-am prezentat-o.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă...

De la prezidiu: 3!

Video in format Flash/IOS

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

3 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci procedura de dezbatere a fost aprobată cu majoritate de voturi.

Înainte de a da cuvântul pentru prezentarea proiectului de lege, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să comunice secretarilor de ședință numele senatorilor și deputaților înscriși la dezbateri generale, având în vedere timpul alocat, pe care vi l-am prezentat.

Deci grupurile parlamentare să-și anunțe intervenienții.

Pentru prezentarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016, îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Dacian Cioloș.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Dacian Julien Cioloș - prim-ministru al Guvernului României:

Mulțumesc.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Așa cum am anunțat și la instalarea Guvernului, acest Guvern a decis să respecte cadrul legal adoptat de Parlament în anul 2015 și a inclus prevederi importante de relaxare fiscală și creștere salarială pentru personalul bugetar. Acestea au fost luate ca atare din perspectiva impactului asupra construcției bugetare pentru anul 2016 și, așa cum am spus, Guvernul și le-a asumat în cunoștință de cauză.

Prevederile menționate mai sus nu sunt deloc de neglijat - și asta e important să o subliniem -, acestea totalizând un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei, ținând cont de faptul că veniturile scad cu circa 10 miliarde de lei, cu ceva mai bine de 10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu mai mult de 9 miliarde de lei. Determinanții de mai sus nu se pot compensa nici pe departe prin dezvoltarea economică favorabilă a României, chiar dacă vorbim de o creștere economică prognozată de 4,1%; aceasta acoperă circa 9 miliarde de lei din impactul bugetar menționat anterior.

Soluția pentru a putea articula viziunea noului Guvern pentru 2016, în condițiile determinanților menționați, a fost dificil de agreat într-un interval extrem de scurt de deliberare, dar a fost posibilă prin mărirea deficitului bugetar la 2,95%, ca derogare temporară de la obiectivul bugetar pe termen mediu pe care și l-a asumat România, și prin realocarea colegială a unor sume între ordonatorii de credite, în funcție de prioritățile Guvernului, așa cum le vom descrie în cele ce urmează. Și, aici, vreau să insist, din perspectiva Guvernului, așa cum am anunțat și în programul de guvernare, prioritățile unde am încercat să facem - și am reușit să facem - realocări au fost educația, sănătatea, transporturile, apărarea și investițiile.

Bugetul a fost construit ținând cont de pragul maxim de deficit de 3%, stabilit la nivelul Uniunii Europene, ceea ce arată, în fapt, respectarea regulilor la nivel european, cu obiectivul (pe termen mediu) de a crea premisele realinierii deficitului structural la 1%, conform obiectivului pe termen mediu asumat de România.

Pentru implementarea bugetului, Guvernul are în vedere cinci priorități de bază, mă refer aici la: prioritizare, transparență, eficiență, prudență și predictibilitate.

În ce privește prioritizarea: pe proiecte cu impact real nu începem mai mult decât putem termina. Oricum, acesta este un obiectiv al Guvernului: să continuăm ceea ce a fost început ca proiecte și, dacă lansăm proiecte noi, acele proiecte noi să avem certitudinea, siguranța că putem să ne apropiem de finalizarea lor.

Abordarea avută în vedere nu ține neapărat de plafoanele de alocare la nivel de minister sau de domeniul de intervenție, ci, mai degrabă, de modul în care se prioritizează cheltuielile, în special cele care vizează investițiile în cadrul alocărilor.

Pragmatic, s-a avut în vedere evitarea risipirii resurselor într-un "shopping list" sau listă de interese, prin concentrarea pe un număr limitat de proiecte prioritare, care să conducă la rezultate concrete. Și am solicitat acest lucru la fiecare minister în parte.

În ce privește transparentizarea, avem ca obiectiv să publicăm contractele de achiziții publice pentru a nu mai exista suspiciuni cu privire la alocarea banilor publici. Transparența pe care o vizăm implică și raportarea mult mai deschisă și sistematică a execuției bugetare, pentru a pregăti realocări de fonduri neconsumate spre priorități de investiții. Deci o transparență din două perspective: din perspectiva cetățeanului, pentru a ști pe ce se cheltuiesc banii, dar și din perspectiva gestiunii bugetului, pentru a vedea în ce mod sunt cheltuiți banii pe diferitele priorități și a putea face, la momentul oportun, realocările necesare.

În al treilea rând, eficiența în implementarea bugetului este o condiție cheie ca oamenii să înțeleagă de ce merită să colectăm venituri la nivelul statului. Eliminarea risipei în sectorul public este o prioritate cheie a Guvernului și strâns legată și de reforma administrației publice, care a fost deja anunțată.

Prudența este un alt factor crucial în gestiunea bugetului pe 2016. Cu un deficit prognozat de 2,95%, este clar că trebuie să fim extrem de prudenți pentru a nu exista derapaje.

Guvernul a creat un plafon de blocare a cheltuielilor publice cu bunurile și serviciile de 10%, ceea ce înseamnă circa 4 miliarde de lei, ca tampon pentru a evita derapajele în execuția bugetului. În plus, Guvernul mizează pe o rezervă de creștere de venituri ce este firesc să survină ca urmare a efectelor de runda a doua a relaxării fiscale, bani care rămân în circuitul privat și care se multiplică.

Și, în sfârșit, predictibilitatea. Guvernul va respecta Legea responsabilității fiscal-bugetare și va avea în vedere doar două rectificări, așa cum prevede cadrul legal.

În ceea ce privește construcția bugetară, în ciuda limitărilor pe care le-a avut această construcție bugetară, Guvernul a reușit în mare măsură să reflecte în noul buget prioritățile cheie pe care le-a anunțat în programul de guvernare și pe care le va transpune în practică în următorul an.

În acest sens, în comparație cu execuția finală estimată a bugetului pe 2015, ceea ce reflectă, de fapt, capacitatea reală a sistemului de a utiliza resursele bugetare, vor exista alocări mai mari la sănătate, cu 3,1 miliarde de lei, la educație, cu 2,3 miliarde de lei, și la cercetare, cu 508 milioane de lei.

Pe lângă creșterea de buget aferentă educației, de aproape 10% față de anul precedent, Guvernul va aloca către autoritățile publice locale, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, o sumă suplimentară pentru reabilitarea școlilor, având în vedere că, în multe cazuri, infrastructura de educație preuniversitară este încă precară. Pe de altă parte, investițiile în cercetare cresc cu aproximativ 23% în 2016, și aceasta pentru că plecăm de la faptul că cercetarea este esențială și pentru a ajuta relansarea durabilă a economiei.

Prioritatea Guvernului în ceea ce privește infrastructura de transport este de a accelera implementarea proiectelor agreate în Master Planul General de Transport - și aici, obiectivul Guvernului este de a asigura predictibilitate și în abordarea proiectelor mari de infrastructură. Aceasta presupune deblocarea de urgență a tuturor precondițiilor de demarare a proiectelor care nu sunt începute. Și, aici, vreau să subliniez: faptul că nu am prevăzut alocări bugetare pentru anumite proiecte de infrastructură care sunt prioritare, nu înseamnă că ele nu sunt importante pentru Guvern, ci că am estimat că în cursul acestui an 2016 e important să pregătim condițiile pentru ca, la sfârșitul lui 2016, începutul lui 2017, să putem semna contracte de execuție și să începem execuția lucrărilor respective. Deci faptul că nu sunt alocări bugetare nu înseamnă că acele proiecte nu sunt prioritare, ci că ne vom concentra pentru a le pregăti pentru sfârșitul lui 2016 în vederea începerii execuției lor (și aici mă refer la tot ce înseamnă exproprieri, studii, contracte) și, pe de altă parte, avem prioritizată execuția unor proiecte cu finanțare alocată pentru 2016, aflate în implementare sau care sunt gata de a fi lansate în implementare.

Alocarea bugetară pe proiecte de infrastructură de transport va putea fi, în același timp, suplimentată printr-un mecanism deja convenit cu Ministerul Finanțelor Publice, în funcție de ritmul de derulare al lucrărilor. Astfel, Guvernul s-a asigurat că, în condițiile devansării de lucrări sau ale unui ritm mai alert de realizare, vor exista fondurile disponibile pentru a nu se ajunge la blocaje financiare.

Prioritatea Guvernului în domeniul apărării și siguranței naționale este respectarea obligațiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO, Uniunii Europene și din parteneriatele strategice pe care România le-a semnat și în care este parte.

Guvernul își asumă în acest fel, prin creșterea alocării bugetare la Ministerul Apărării, decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării de creștere graduală a bugetului alocat apărării la 2% până în 2017, promisiune pe care am făcut-o ca țară, atunci când am intrat în NATO și care a fost agreată din punct de vedere politic.

Un element cheie al politicilor Guvernului este, în general, impulsionarea investițiilor publice ca factor de creștere economică și dezvoltare.

Față de execuția bugetară estimată pe 2015, în care investițiile nu au reușit să depășească 4,7% din produsul intern brut, chiar dacă ambiția programării inițiale a fost mai mare, ceea ce efectiv se va realiza va fi în jurul acestei cifre de 4,7% din PIB, la care noi ne-am raportat când am construit bugetul - deci s-au executat doar 4,7% din PIB, în special din rațiuni de lipsă de proiecte finanțabile -, pentru anul 2016, alocarea este de 5,1% din PIB, fiind bazată pe o capacitate sporită de impulsionare a proiectelor relevante, care să asigure o execuție totală a acestei linii importante din buget.

Pe lângă creșterile menționate mai sus, acest buget reușește să seteze o ambiție sporită și în zona dezvoltării locale, unde alocarea pentru investiții este semnificativ mai mare, cu circa 2 miliarde de lei, decât limitele bugetare pe care le-am primit ca propunere de la fostul Guvern. Acest demers reprezintă, de fapt, intenția Guvernului actual de a continua politica de investiții la nivel local respectând principiile de prioritizare și de transparență, precum și de coerență cu investițiile din fondurile europene.

Tocmai de aceea o fundamentare corectă, pragmatică și transparentă va sta la baza tuturor proiectelor finanțate din bugetul de stat, astfel încât, pe de o parte, să evităm finanțarea școlilor fără elevi sau a terenurilor de fotbal în pantă și, pe de altă parte, să ne asigurăm că obiective de interes strategic local, regional sau național nu sunt neglijate.

Este, totodată, vital ca sectorul privat să fie solidar cu exercițiul bugetar pe 2016, poate în premieră în societatea românească după 1989, pentru că, până la urmă, prin respectarea Codului fiscal recent aprobat și a reducerilor fiscale aferente din TVA sau dividende, Guvernul lasă, să spun așa, într-o anumită măsură, sectorului privat gestiunea unor sume de circa 10,2 miliarde de lei, ce reprezintă echivalentul relansării fiscale, și, din aceste sume, sperăm noi, o mare parte să fie reinvestită în sectorul productiv. Dorim, deci, ca sectorul privat să devină un partener de bază care, printr-o alocare eficientă a resurselor, să conlucreze la îndeplinirea parametrilor de creștere economică și dezvoltare.

Tocmai de aceea, Guvernul are în vedere să colaboreze strâns cu sectorul privat, nu doar pentru a identifica măsuri de eficientizare a actului guvernamental în domeniul economic, dar mai ales pentru a crea împreună premisele unei viziuni de dezvoltare economică pe termen mediu și lung, așa cum am anunțat deja că are intenția acest Guvern să facă.

Pe de altă parte, efortul bugetar făcut cu relaxarea fiscală și pentru creșterea salariilor în sectorul bugetar riscă să producă efecte limitate, dacă nu se continuă măsurile de combatere a corupției în administrație și dacă nu se iau măsuri de eficientizare a actului administrativ, de creștere a competenței și a calității administrației publice, de reducere a birocrației.

Guvernul dorește să aibă în Parlamentul României un partener în această direcție, pe proiectele legislative cu care va veni. Și eu consider că doar astfel vom putea crea premisele modernizării țării și vom putea avea pretenția creșterii încrederii cetățenilor în stat.

Vă mulțumesc mult și sper ca Parlamentul să adopte propunerea de buget pe care Guvernul a făcut-o pentru a putea trece la treabă, la implementarea măsurilor pe care le-am prevăzut.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

În continuare, are cuvântul domnul senator Viorel Arcaș, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Senatului, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru buget ale celor două Camere asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Arcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016.

În conformitate cu prevederile art. 21 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților au fost sesizate cu adresa nr. L661/2015, respectiv nr. PLx876/2015 de către Birourile permanente reunite ale Parlamentului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016.

Potrivit Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2016, principalele coordonate ale construcției bugetare pe anul 2016 sunt reprezentate de obiectivele politicii fiscal-bugetare pe anul 2016 și obiectivul bugetar pe termen mediu.

Principalele obiective ale politicii fiscale și bugetare pe anul 2016 sunt: stimularea, continuarea, consolidarea și menținerea creșterii economice și crearea de noi locuri de muncă, continuarea reformei investițiilor publice, crearea unei politici fiscale predictibile, stimularea consumului concomitent cu asigurarea protecției sociale, dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management a datoriei publice și îmbunătățirea, aplicarea și consolidarea guvernanței bugetare.

Proiectul de lege prevede și autorizează, pentru anul bugetar 2016, veniturile pe capitole și subcapitole și cheltuielile pe destinații și ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, creditelor externe, fondurilor externe nerambursabile și activităților finanțate integral din venituri proprii.

În construcția bugetară pentru anul 2016, cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 252 de miliarde de lei (33,8% din produsul intern brut), veniturile bugetului general consolidat - 231,10 miliarde de lei (31% din produsul intern brut), iar deficitul bugetar reprezintă 2,8% din PIB, ceea ce corespunde unui deficit ESA de 2,95% din PIB și unui deficit structural de 2,73% din PIB.

Veniturile bugetului de stat au fost stabilite la suma de 105 033,8 milioane de lei, cheltuielile - în sumă de 132 233,9 milioane de lei, iar deficitul bugetar este de 27 200,1 milioane de lei.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisiile de specialitate din Senat și Camera Deputaților, sesizate pentru avizarea proiectului de lege, au transmis avize favorabile, cu amendamente admise și respinse.

Ministerul Finanțelor Publice a transmis Consiliului Fiscal, la data de 4 decembrie 2015, Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2016 și Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, împreună cu Raportul privind situația macroeconomică pentru anul 2016 și proiecția acesteia în perioada 2017 - 2018, solicitând opinia Consiliului Fiscal, în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, documente care au fost însoțite și de Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2016 - 2018 și de Proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016.

Consiliul Fiscal a emis, la data de 9 decembrie 2015, opinii și recomandări, potrivit atribuțiilor sale, însoțite de propriile evaluări asupra construcției bugetare și impactului bugetar.

Proiectul de lege este însoțit de Declarația de conformitate care atestă că Proiectul de buget pentru anul 2016 și perspectiva 2017 - 2019 sunt elaborate pe baza țintelor, obiectivelor și priorităților asumate prin Strategia fiscal-bugetară pe perioada 2016 - 2018.

Întruniți în ședință comună pe parcursul mai multor zile de dezbateri, membrii comisiilor sesizate în fond au analizat proiectul de lege și anexele acestuia, avizele asupra proiectului de lege, precum și amendamentele formulate de senatori și deputați și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise din anexa nr. 1.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2 la prezentul raport. Și, aici, aș vrea să fac o observație: dintr-o eroare materială 30 de amendamente... o anexă cu 30 de amendamente la anexa Ministerului Sănătății a fost omisă, o veți primi până ajungem la dezbaterea anexei respective.

La dezbateri au participat: Anca Dana Dragu, ministrul finanțelor publice, precum și ceilalți ordonatori principali de credite.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Parlamentului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulțumesc domnului senator Arcaș.

Urmează dezbaterea generală.

Reamintesc faptul că, în cadrul dezbaterii generale, potrivit art. 63 din Regulamentul activităților comune ale Senatului și Camerei, nu pot fi propuse amendamente.

Dau cuvântul domnului deputat Viorel Ștefan, din partea Grupului PSD.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimate doamne și stimați domni miniștri,

Stimate și stimați parlamentari,

Doamnelor și domnilor invitați,

Voi începe prin a transmite mesajul cel mai importat: grupurile noastre parlamentare vor vota Proiectul de buget pe anul 2016, așa cum a fost amendat și ușor modificat prin raportul comisiilor de specialitate.

În opinia noastră, acesta ar fi, practic, al doilea vot de încredere pentru acest Cabinet. La un interval de circa o lună, iată, Cabinetul primește al doilea vot de încredere vizând activitatea pe anul viitor. Căderea bugetului de stat, practic, ar echivala ca efect cu o moțiune de cenzură, ceea ce noi, astăzi, în acest context, nu ne dorim.

Vrem să girăm cu încredere activitatea Guvernului în perioada următoare și, mai ales, dorim să asigurăm prin acest proiect de buget suportul financiar al acestei activități. Asta ar fi vestea bună.

Vestea mai puțin bună este că, prin definiție, bugetul este tot timpul mai puțin decât ar trebui. Poate ni se trage de la explicarea termenului franțuzesc care ar însemna "pungă mică". Noi ar trebui să ne obișnuim cu acest gând și să înțelegem că plafoanele aprobate trebuie să fie raționale, și rațional nu înseamnă de fiecare dată îndestulător.

Bugetul, eu mi-aș permite să spun că nu se construiește cum vrea un Guvern sau altul sau cum vrea Parlamentul. Ca să fie unul rațional, el trebuie să fie o consecință a evoluțiilor din societatea românească din ultima perioadă.

Din această perspectivă, eu aș spune că România încheie în anul 2015 un ciclu, cel al unui proces de consolidare fiscală, care s-a făcut în prima parte cu sacrificii, cu măsuri care au indus în societate inechitate socială, care au descurajat creșterea economică și care, din fericire, în a doua parte a procesului, a reușit, prin Guvernele care au gestionat destinele țării în această perioadă, relansarea creșterii economice, reducerea deficitelor și atenuarea inechităților sociale.

Deci plecăm de la un deficit de minus 5,4 în 2011 și, iată, 2015, cu ajutorul lui Dumnezeu, îl închidem pe minus 1,45, pe o evoluție a creșterii de PIB de la 2,8 în 2014, 3,8, probabil, 2015, și acest 4,1 proiectat pentru 2016, în condițiile în care România se situează astăzi pe locul al patrulea în rândul celor 28 de țări membre ale Uniunii Europene din punct de vedere al nivelului datoriei publice.

La o analiză succintă, în 2014, dacă ne uităm pe execuție, dacă n-am fi avut serviciul datoriei publice care să ne împovăreze, dacă n-am fi plătit dobânzi, veniturile bugetare ar fi fost mai mari decât cheltuielile. Aceasta este vestea bună, ceea ce permite ca astăzi să discutăm un proiect de buget care înseamnă să marchezi un punct de inflexiune.

Mergem pe un buget cu deficite mai mari, pentru că avem nevoie de deficite mai mari care să susțină creșterea economică, care să susțină dezvoltarea investițiilor publice și care să suporte măsurile de relaxare fiscală care au fost adoptate mai ales în anul 2015.

Pe de altă parte, bugetul trebuie privit ca o premisă, o premisă a evoluțiilor viitoare. Și, aici, aș vrea să vă spun că, după analiza făcută în comisiile de specialitate, concluzia noastră este că acest buget oferă o astfel de premisă. Oferă premisa că, în 2016, toate programele sociale, așa cum au fost ele adoptate, criticate, lăudate, dorite mai mult sau mai puțin, au finanțare. Deci nu există riscul întreruperii acestor programe adoptate. Premisă în sensul că, pentru 2016 - și mai ales acest lucru e foarte important -, Guvernul își asumă respectarea tuturor măsurilor de relaxare fiscală, ceea ce înseamnă un mesaj important către mediul de afaceri, un mesaj de stabilitate și predictibilitate.

Mai mult de atât, Guvernul se angajează că va fi foarte transparent în gestiunea banului public, se angajează că va ști să prioritizeze investițiile pe criterii de calitate. Și noi trebuie să recunoaștem că... probabil fiecare dintre noi a avut ocazia să discute cu contribuabili, nu știu..., persoane fizice și juridice, care, de regulă, spun așa: aș fi de acord să plătesc de bunăvoie, nesilit de nimeni impozitele și taxele, dacă aș ști unde se duc acești bani, dacă eu, ca cetățean, aș avea acces la informațiile care să-mi permită mie să știu unde pleacă banii. Este un angajament al actualului Guvern, reiterat în construcția bugetară pe 2016 și sperăm că acest angajament va fi și confirmat în anul următor.

Până aici lucrurile par a fi foarte bune și noi vom vota bugetul.

Dar, stimate domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, tot timpul există și un "dar"! În teoria managementului există o noțiune care se numește "triunghiul de aur" al managementului și acolo spune că: pe o latură avem competența, pe o latură avem autoritatea și pe cealaltă responsabilitatea.

Noi avem în fața noastră un Cabinet care, urmare evaluărilor, audierilor la comisii de la momentul învestirii, noi am concluzionat că este un Cabinet competent de tehnocrați. Am apreciat ca atare și am votat Cabinetul. Prin votul nostru a căpătat autoritatea necesară exercitării acestui mandat.

Întrebarea mea este următoarea: cum stăm cu responsabilitatea? Pentru că, din punct de vedere al responsabilității, un Guvern neasumat politic nu va ajunge niciodată în fața cetățenilor să-i privească în ochi și să spună de ce și cum au făcut de a fost bine sau rău. Cei care vor fi puși în această situație suntem noi, reprezentanții clasei politice, de la stânga la dreapta, fără diferențe. Vom fi obligați să spunem cetățenilor de ce a fost bine sau rău în ceea ce face Guvernul de tehnocrați. Sigur, noi ne dorim să-i privim în ochi și să le spunem că am făcut o alegere corectă, atunci când am votat și investit un astfel de Guvern. Dar nimeni, astăzi, nu ne poate da această garanție.

În societatea românească ne-am obișnuit ca tot timpul să fie un supervizor: instituțiile financiare internaționale care să vegheze la preîntâmpinarea derapajelor macroeconomice, politicilor guvernamentale. De această dată, dumneavoastră v-ați asumat, ați declarat că poate... România ar fi cazul să demonstreze că poate guverna fără supervizori internaționali. Poate e bine, poate e rău... Poate trebuia o discuție în cadrul Parlamentului pe această temă și o concluzie asumată de toată lumea. Nu știu, mi-e greu să spun acum. Dar, cu siguranță, garanția pe care o dădea un astfel de acord cu instituțiile internaționale, astăzi sau în perioada următoare, lipsește și aceste considerente, în opinia mea, trebuie să determine un alt comportament în Parlament. Dumneavoastră nu puteți primi sarcini suplimentare în acest sens. Ferească Dumnezeu, dacă eșuăm, dumneavoastră vă încheiați mandatul, vă continuați carierele individuale la Bruxelles, în mediul privat... Doamne ajută! Însă, noi va trebui să dăm explicații.

De aceea, cred că 2016 ar trebui să fie anul când Parlamentul să-și intre efectiv în drepturi și să-și exercite fără nicio rezervă și fără nici un rabat funcția de control parlamentar.

Și, domnule prim-ministru, dacă vor fi mai multe întrebări, interpelări, vor fi comisii de analiză, de anchetă, de control constituite în Parlament, v-aș ruga să le percepeți, să le luați ca niște intenții bune ale noastre, intenții de a interveni în timp util în prevenirea eventualelor derapaje. Că, dacă nu vom reuși să prevenim, atunci vom ajunge într-o situație pe care, cu siguranță, noi nu ne-o dorim, dar nu avem soluție, va trebui să apelăm și la alte instrumente constituționale: moțiuni simple, moțiuni de cenzură, pentru că va trebui să dăm socoteală. Partea de responsabilitate, latura acelui triunghi pe care scrie responsabilitate ne-o asumăm noi și nu poate nimeni altcineva să și-o asume în locul nostru.

Eu mă opresc aici.

Vă mulțumesc pentru răbdarea cu care m-ați ascultat și vă doresc, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, succes și contați pe noi în gestiunea bugetului în 2016! (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Secretarii de ședință au cronometrat timpul, ați folosit 11 minute din cele 44.

Dau cuvântul acum domnului deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului PNL.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Aș vrea, de la început, să spun că dezbaterea de astăzi este pe un proiect de lege elaborat pe un compromis major, compromis pe care este nevoit să-l întreprindă acest Guvern din cauza faptului că a fost obligat să construiască bugetul de la condiții impuse.

Astfel, un Cod fiscal aprobat de Parlament cu o oarecare prudență după intervenția șefului statului, ceea ce permitea o doză de relaxare economică, dar Codul fiscal a fost remodificat prin ordonanță de urgență de către fostul Guvern PSD, care a introdus din nou termene nerealiste pentru alte relaxări fiscale, chiar de la 1 ianuarie 2016, generând, în opinia noastră, o lipsă gravă de sustenabilitate.

O primă mare vulnerabilitate a acestui buget este chiar sustenabilitatea, cu venituri supraevaluate, după opinia Consiliului Fiscal din România, aspect care poate afecta economia țării noastre și pe noi toți, până la urmă, cetățenii României.

Al doilea lucru care trebuie subliniat: un set de legi privind majorarea unor cheltuieli bugetare peste puterile reale ale economiei, având drept consecință nerespectarea angajamentelor luate prin legea referitoare la responsabilitatea fiscală, respectiv, deficitul bugetar, care ne va împiedica să mai beneficiem de o serie de avantaje în accesarea și cheltuirea fondurilor europene, apelând, de data aceasta, tot la bugetul național, și așa destul de neputincios în fața atâtor necesități.

Deci a doua mare vulnerabilitate o reprezintă riscul depășirii chiar și a deficitului bugetar asumat prin acest buget, cu costuri, deci, mai mari de finanțare, de escaladare a datoriei publice, a lipsei de resurse pentru investiții.

Chiar dacă există un relativ entuziasm în legătură cu faptul că Legea bugetului de stat pe anul 2016 va fi adoptată înainte de finele anului, nu aș vrea să trecem foarte ușor peste faptul că această lege trebuia să ajungă în dezbaterea Parlamentului, potrivit legii, înainte de data de 15 noiembrie. Nevorbind că ar fi trebuit să se afle în dezbatere publică, potrivit transparenței legislative. Motivele pentru care fostul Guvern PSD nu a transmis în termenul legal Legea bugetului la Parlament le cunoaștem însă cu toții.

Astfel, niciuna dintre măsurile care se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2016, fie că vorbim despre măsurile de relaxare fiscală, fie că vorbim despre majorările salariale sau ale pensiilor, nu au fost fundamentate de către Guvernul Ponta pe surse și venituri bugetare realiste. Eu nu-mi aduc aminte ca fostul Guvern PSD să fi făcut vreodată publice măsurile de compensare bugetară pentru reducerile de fiscalitate din noul Cod fiscal, nici baza bugetară pentru majorările de cheltuieli adoptate cu iresponsabilitate.

Nu vreau să se uite faptul că noi, cei de la PNL, am cerut cifre, studii de impact și, mai ales, responsabilitate atât cu prilejul adoptării Codului fiscal, cât și atunci când, printr-un amendament dosit, s-a decis majorarea salariilor bugetarilor.

Țin să vă reamintesc că, la toate propunerile legislative ale PNL de relaxare fiscală din această legislatură, Guvernul PSD a dat puncte de vedere negative, iar reprezentantul Guvernului spunea de la acest microfon, cu subiect și predicat, că nu are soluții de compensare bugetară.

Noi am cerut constant cifre, studii, estimări realiste, pe scurt, o guvernare responsabilă. Dar fostul Guvern nu putea să ne dea ceea ce nu avea sau la care nu se pricepea.

Ceea ce, din păcate, putem constata cu toții este nivelul record unde a urcat stocul datoriei publice din ultimii doi ani, la peste 40% din PIB și, mai ales, care este valoarea dobânzilor plătite anual din buget pentru o datorie care a trecut pragul de îngrijorare.

Nu putem să ne facem că nu vedem că în actualul buget alocările pentru educație sunt crescute la circa 10,5 miliarde de lei, pentru sănătate - la 7,7 miliarde de lei, în vreme ce dobânzile plătite în sarcina datoriei publice au urcat la peste 10 miliarde de lei.

Stimați colegi,

Bugetul pe care urmează să-l dezbatem începând de astăzi este bugetul României și trebuie să-l privim ca o necesitate, pentru a funcționa România anul viitor, anul 2016.

Mai mult decât atât, în legătură cu acest buget, întreaga societate românească, fie că vorbim despre angajați sau pensionari, fie că vorbim despre întreprinzătorii români, s-au formulat niște așteptări uriașe, poate cele mai mari din ultimii 25 de ani, sperându-se că, după o îndelungată austeritate, viața cetățenilor se va schimba semnificativ în bine. Își permite oare cineva să înșele aceste așteptări?

Este ușor de observat, chiar și de la prima lectură, că acest buget nu are mari elemente de noutate față de bugetele elaborate în România în ultimele două decenii. Nici nu ar fi avut cum să prindă prea multe elemente de noutate, atâta vreme cât a fost elaborat atât de repede, pentru că știm cu toții că România are nevoie de buget de la 1 ianuarie.

Așadar, filozofia tradițională a bugetului României, pur contabilă, nu s-a schimbat, iar riscurile asociate acestei filozofii rămân aceleași: cheltuieli certe și în creștere, susținute de venituri incerte, bazate doar pe ceva optimism, dar, astăzi, oarecum nejustificat.

Mai mult, utilizarea bugetului ca pârghie de creștere, în special orientarea acestuia către investiții, dezvoltare și modernizare, rămâne și pentru 2016 mai mult o dorință.

Domnule prim-ministru Dacian Cioloș,

Vă rog să nu priviți aceste observații ca un reproș, ci doar ca așteptări majore de schimbare a modului de elaborare și implementare a politicii bugetare în România din partea unui partid, PNL, care v-a acordat încrederea de învestitură și care acum vă susține un buget. Cu toții știm că acest mod de distribuire a banilor publici trebuie reformat, iar politica bugetară este de departe cel mai nereformat domeniu. Oricum, este de apreciat faptul că, în mai puțin de o lună de la învestitură, ați reușit să transmiteți Parlamentului un proiect de buget.

Cu toate acestea, în anul 2016, veți avea misiunea extrem de dificilă de a satisface, pe de o parte, așteptările românilor, iar pe de altă parte, exigențele echilibrelor bugetare. Trebuie să dovediți, prin statutul de miniștri tehnocrați, că în anul electoral 2016 nu vor fi derapaje, nu vor fi utilizate fondurile publice pentru obținerea de voturi, deși, din păcate, unii miniștri au lăsat să se înțeleagă că pot face promisiuni.

Sunt convins că toți cei care vom dezbate bugetul nu suntem străini de faptul că în regiune riscurile sunt mari, iar Uniunea Europeană se află în pragul unor decizii care o pot relansa economic sau o pot arunca într-o umbră mare de neîncredere. Atâta vreme cât economia noastră este puternic legată de cea a statelor membre, riscurile care s-ar putea produce în Uniune nu pot să nu ne afecteze. Așadar, în fața riscurilor, cuvintele de ordine trebuie să fie: prudență și responsabilitate.

În altă ordine de idei, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, trebuie să vă spun că și așteptările Partidului Național Liberal de la Guvernul dumneavoastră sunt mari. Cred că printre cele mai mari așteptări sunt cele legate, așa cum spuneam mai devreme, de schimbarea radicală a filozofiei bugetare, cea pe care o veți construi dumneavoastră pentru anul următor, 2017, de asigurare a sustenabilității financiare pe termen lung, de stabilizare a datoriei publice și de faptul că nu veți fi niciodată victima măsurilor populiste.

România are nevoie de predictibilitate pe termen lung, iar mediul de afaceri de politici care să le permită antreprenorilor să creeze noi locuri de muncă la vedere și tot mai multă valoare adăugată.

Cred că știți foarte bine că ne-am luptat mai mulți ani la rând să relaxăm fiscalitatea în România, iar prin noul Cod fiscal cea mai mare parte a măsurilor susținute de PNL au prins contur, fie că vorbim despre diminuarea TVA, despre scutirea de impozit a profitului reinvestit, fie că vorbim despre celelalte măsuri așteptate de mediul de afaceri și de cetățeni, inclusiv reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale. Așadar, așteptăm ca aceste măsuri să fie bine implementate, pentru că toată lumea știe că o măsură bună, prost implementată, poate să genereze efecte nedorite.

O altă așteptare majoră este legată de calitatea execuției bugetare propriu-zise, mai ales la capitolul de investiții publice și atragerea de surse financiare externe nerambursabile.

Vreau să scăpăm pentru totdeauna de modul profund nociv în care PSD a tratat investițiile publice în ultimii ani.

Apreciem că ați reușit să creșteți alocările pentru investiții cu peste 5 miliarde de lei, de fapt, una dintre așteptările majore ale PNL.

Mi-aș dori ca în decembrie 2016 să nu ne mai aflăm în aceeași situație ca în decembrie 2015. Știți câți bani s-au alocat în 2015 prin Legea bugetului pentru investiții publice? Nu mai puțin de 44,6 miliarde de lei. Știți câți au ajuns efectiv în investiții? Mai puțin de jumătate! Iar și acele investiții cred că s-au realizat în altă țară, pentru că în România nu le vede nimeni.

Așadar, simpla alocare de la buget a unor sume pentru investiții nu reprezintă și garanția realizării acestora și cât de utile sunt ele pentru cetățeni și mediul de afaceri.

De asemenea, să știți că așteptăm acele proiecte investiționale multianuale pe care le-ați promis la învestitură și care pot prinde contur în cursul anului 2016.

De asemenea, mi-am dorit ca, prin toate măsurile care se vor lua în anul 2016, să nu pierdem din vedere capitalul nostru autohton. Este vorba despre acei antreprenori care au reușit să treacă prin mari greutăți în perioada de criză și care s-au zbătut să nu trimită oamenii în șomaj. Ei sunt extrem de importanți pentru România. Investitorul român trebuie stimulat, sprijinit, ascultat, înțeles, nu doar alergat cu noua flotă de mașini cu girofar a ANAF-ului. Orice investitor român este un angajator pentru românii din țară sau din străinătate, din diaspora. Este un contribuabil care produce valoare adăugată, avuție națională și pe el trebuie să-l respectăm și să-l protejăm de abuzurile unui stat birocratic.

Debirocratizarea, tratamentul nediscriminatoriu al contribuabililor, aplicarea procedurilor fiscale într-un mod echitabil sunt alte așteptări ale Partidului Național Liberal.

O altă temă de interes major pe care ar trebui s-o tranșăm în Parlament în anul 2016 o reprezintă salarizarea în domeniul public.

Domnilor miniștri,

Cu actualul sistem de salarizare în sectorul public nu vom stopa nici exodul medicilor și al personalului medical, nu vom rezolva nici deficitul de cadre didactice bine pregătite în școli și nici nu veți putea cere performanță în administrație.

Am încredere că această temă nu va fi una marginală pe agenda dumneavoastră, iar în anul 2016 veți transmite Parlamentului un proiect de lege modern, inspirat din bunele practici europene.

Nu aș pierde din vedere și cea mai mare frustrare a noastră, a tuturor românilor. Evident, este vorba de infrastructura rutieră, în special despre autostrăzi.

Îmi este și greu să mai calific faptul că astăzi pe șantiere se dărâmă autostrăzi inaugurate din ordinul fostului prim-ministru și că suntem în situația de a restitui Comisiei Europene, din taxele plătite de români, bani pentru autostrada dezastrului.

Domnule prim-ministru,

Autostrăzile Sibiu - Pitești, Iași - Târgu Mureș sau Transilvania vor trebui să contorizeze kilometri în plus în anul următor. Din declarațiile dumneavoastră am înțeles că aceste obiective reprezintă și pariul dumneavoastră pe infrastructură. Îmi doresc din suflet să câștigați acest pariu pentru noi, pentru toți.

De asemenea, vă rog, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, ca termenul "transparență reală" să prindă consistență în mandatul dumneavoastră, mai ales în privința alocărilor bugetare.

Politica alocărilor prin ordine de ministru dosite de ochiul publicului trebuie oprită. Este poarta principală prin care se risipesc banii publici. Resursele trebuie distribuite echitabil și orientate către obiective de dezvoltare locală într-un mod nediscriminatoriu, oricât v-ar condiționa unii politicieni mandatul în Parlament. Și amenințări ați avut și veți avea în continuare! Deocamdată, aveți un aliat extrem de puternic, încrederea românilor. Pe ei nu trebuie să-i dezamăgiți!

PNL are o viziune proprie asupra economiei, asupra bugetului, asupra unei bune guvernări, asupra modului transparent de a lua decizii, asupra responsabilității actului de guvernare și gestionare a țării, asupra statului care apără drepturile cetățenilor și va încerca să vă convingă să preluați aceste valori care au stat la baza modernizării României de mai multe ori, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până astăzi.

Dacă veți fi partenerul nostru pe aceste valori fundamentale și noi vom continua să vă oferim încrederea noastră.

Așadar, stimați colegi, Partidul Național Liberal, prin grupurile sale parlamentare, va vota acest buget. Însă, domnul Cioloș, prim-ministru, doamnele și domnii miniștri trebuie să știe că nu vom face niciodată rabat de la următoarele principii: sustenabilitate bugetară, predictibilitate, transparență și măsuri luate pentru stimularea unei creșteri economice de calitate și nu doar stimulată de factori conjuncturali.

Chiar dacă vă susținem în Parlament, vă promitem, încă o dată, că vom fi și cei mai obiectivi critici ai politicii Guvernului Dacian Cioloș.

Vă mulțumesc. (Aplauze;discuții la prezidiu.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulțumesc domnului deputat Eugen Nicolăescu.

A consumat 17 minute din totalul de 29 de minute alocat Grupului PNL.

Urmează domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului ALDE.

Video in format Flash/IOS

Domnul Varujan Vosganian:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

ALDE, prin aceste dezbateri, își confirmă încă o dată rolul pe care și l-a asumat, de partid de opoziție, din păcate, singurul partid de opoziție din Parlament, și, prin ceea ce facem acum, prin atitudinea pe care o avem, noi definim acest concept de "opoziție rezonabilă". Opoziție rezonabilă înseamnă că nu ești împotrivă cu tot dinadinsul, în mod pătimaș, ci că atitudinea ta, atunci când este împotrivă, este argumentată temeinic.

Din acest motiv, noi nu putem împărtăși atitudinea de aprobare necondiționată a colegilor de la PSD și PNL. Numai iubirea și supunerea sunt necondiționate. De aceea, îmi manifest regretul că, în atitudinea colegilor noștri, nu a existat și o formă de manifestare prin amendamente, pe care să o putem discuta și prin care să vedem un anumit discernământ în ceea ce privește dezbaterile bugetare.

Și, de altfel, stimate coleg de la PNL, Eugen Nicolăescu, îmi pare rău să vă spun, dar tocmai ați abandonat unul dintre principiile pe care, cu atâta pioșenie, le-ați enunțat adineauri. Mi-e teamă că, cel puțin în ce privește principiul transparenței, avem deja anumite rezerve, dacă ne uităm la modul în care a fost promovat acest proiect, și nu doar în Parlament, ci și în societatea civilă. Ca să nu mai vorbim că durata dezbaterilor nu poate fi, în niciun mod, pusă sub semnul celerității, ci, mai degrabă, sub semnul grabei.

Al doilea lucru pe care țin să-l spun este că, tocmai în virtutea opoziției rezonabile, noi nu vom spune acum ce vom vota. Lăsăm această prezumție de bunăvoință Guvernului. Colegii noștri vor prezenta o seamă de amendamente în timpul dezbaterilor. Pe unele, de ordin general, le voi prezenta și eu acum. De aceea, la sfârșitul dezbaterilor, noi vom avea un punct de vedere politic privind opțiunea noastră de vot în privința Legii bugetului.

Prima observație pe care vreau s-o fac și care este destul de interesantă, în felul ei, și care aruncă o anumită lumină cu privire la evenimentele ultimei luni, este aceea că raportul macroeconomic este un elogiu adus fostei guvernări.

Dacă veți parcurge cu atenția cu care am parcurs eu și, firește, cu detașarea pe care o dă înțelegerea lucrurilor economice, veți vedea că acest raport macroeconomic confirmă că, în plan european, România a atins criteriile convergenței nominale și că se află pe locuri fruntașe în ceea ce privește deficitul public, deficitul structural, datoria publică, inflația, referențialul de dobândă al Băncii Centrale.

Din păcate, suntem pe ultimul loc la veniturile bugetare și, dacă ar fi să încep discuția generală privind acest proiect, de aici aș începe.

Este primul an din acest secol, pentru că e greu să facem referire la secolul trecut, la perioada anilor’90 - metodologiile erau cu totul diferite -, este pentru prima oară când veniturile bugetare provenite din mediul economic românesc scad sub 30%.

Dacă avem în vedere că veniturile totale sunt de 31% și scădem din ele sumele pe care le vom primi de la Uniunea Europeană, vedem că sunt, ca ordin de mărime, în jur de 29% din produsul intern brut.

(Intervenție neinteligibilă a domnului deputat Gheorghe-Eugen Nicolăescu.)

În acest context - și mulțumesc colegului meu, care îmi aduce aminte de una dintre, cred eu, izbânzile ALDE, anume, aceea de a promova noul Cod fiscal -, trebuie să vă spun, stimate coleg, că problema de fond a noastră nu este legată de nivelul fiscalității și cred că am asentimentul colegilor din Guvern care se ocupă de domeniul economic. Problema noastră este la nivelul mentalităților, la nivelul decalajelor dintre urban și rural și la nivelul gradului de informatizare a economiei naționale.

Avem o Românie în care colectăm 29% în intern. Avem Danemarca, ce colectează 55%, Franța, ce colectează 52 - 53%, Italia, aproape 50%. Să fie, oare, chiar așa de mare diferența în aceste două țări? Da, pentru că în România avem aproape 20% economie naturală. Și, când vorbesc de mentalități și de decalaje, am în vedere această expresie a comportamentului economic, care e economia naturală, și care scoate în afara fiscalizării mari sectoare economice, mai ales în zona rurală.

Am în vedere, apoi, peste 20% economie nefiscalizată.

Uitați-vă, de pildă, în sondajele AMIGO. Veți vedea că peste un milion și jumătate de oameni spun că iau bani, dar nu figurează în nicio formă de impozitare.

De aceea, stimați colegi din Guvern, aștept de la dumneavoastră imediat un program de măsuri pentru creșterea de ansamblu a veniturilor bugetare. Și nu invocați, așa cum a făcut colegul nostru de la PNL, noul Cod fiscal. Nu acolo este problema.

Și, dacă vreți să vă arăt clar că nu acolo e problema, am să vă dau două referințe: 2008 și 2014. În 2008, cu 19% TVA, am colectat 8,2% din PIB, iar în 2014, cu 24% TVA, am colectat mai puțin de 8%. Deci chestiunea de fond nu este a fiscalității.

Mai mult decât atât, ALDE, promovând reducerea fiscală, a respectat gradul de suportabilitate al mediului economic, care s-a dovedit afectat de TVA-ul de 24%.

De aceea, nu invocați noul Cod fiscal pentru a justifica reducerea veniturilor bugetare. Așteptăm de la dumneavoastră un program de informatizare a mediului economic, un program, împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale, de reducere a decalajelor, astfel încât economia naturală să scadă ca procent.

Am apoi o sugestie în legătură cu investițiile. Într-adevăr, ele par a fi mai mari, însă, dacă avem în vedere proveniența sumelor pentru investiții, atunci, vă rog să mă credeți că nu pot să manifest același entuziasm, precum colegii de la PNL și de la PSD, pentru că, la aceste investiții, o bună parte, aproape jumătate, provine din fonduri europene. Or, noi suntem în debutul noului program bugetar de până în 2020. S-ar putea ca în 2016, având în vedere și anul electoral, procedurile să nu fie la fel de lesnicioase în ce privește asimilarea banilor europeni.

De aceea, recomandarea pe care o face ALDE - și vă rog s-o luați la modul politicos, pentru că noi, aici, nu facem doar recomandări, noi manifestăm opțiuni politice - este aceea să ne prezentați pe parcursul dezbaterilor și un scenariu care să aibă în vedere alocarea de sume pentru investiții în condițiile în care banii europeni nu vin în proporția pe care dumneavoastră o sugerați.

Domnule prim-ministru,

V-am ascultat cu mare atenție și vă mărturisesc că, în linii mari, sunteți același coleg pe care l-am avut în Guvern și care manifesta seriozitate. Și, pentru că eu contez pe seriozitatea dumneavoastră și n-am niciun motiv să mă îndoiesc, contez și pe faptul că, în următoarele două zile, veți respecta chiar propoziția cu care ați început, și anume, aceea că veți respecta cadrul legal în vigoare la data la care ați elaborat proiectul.

Vreau să vă spun că în acest cadru legislativ avem și Legea nr. 269/2015, care confirmă, prin votul parlamentarilor, două ordonanțe de urgență ce se referă la măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

În această lege, Parlamentul a decis alocarea unei sume, care, ca ordin de mărime, se ridică la peste 600 de milioane de lei, către programul de irigații. Or, dumneavoastră ați alocat mai puțin de un sfert, ceea ce pune în pericol nu doar dezvoltarea sistemului, ci pune în pericol și absorbția unor sume care deja au fost alocate sau urmează să fie alocate din fonduri europene pentru a susține acest proiect.

De aceea, vă rog să aveți în vedere încorporarea, inserarea în Legea bugetului a Legii nr. 269/2015.

Aș mai vrea să spun un lucru care mi se pare important și vă rog să-l aveți în vedere, pentru că trăim într-o societate românească care este confruntată cu multe provocări și multe disensiuni.

Prin legea bugetară, noi majorăm cu 10% salariile bugetarilor, și foarte bine facem. Aici sunt de acord cu colegii mei, care vorbeau de faptul că, pe termen lung și în virtutea convergenței reale, trebuie să majorăm standardul de viață al bugetarilor. Totuși, stimați colegi din Guvern, majorând cu 10% salariul minim în buget și lăsând salariul minim în sectorul privat, creăm o discriminare între sectorul de stat și sectorul privat.

Vă amintiți, poate, de campaniile nesănătoase ale lui 2010, atunci când bugetarii erau prezentați ca niște obezi care se cocoață pe spinările sectorului privat.

Vă rog ca, până miercuri, să ne prezentați opțiunea dumneavoastră pentru a egaliza salariile minime și, după opinia noastră, cea mai bună formulă și care respectă, de data asta, nu cadrul legal, pentru că nu a fost normată prin hotărâre creșterea salariului minim, dar a existat ca opțiune politică și, așa cum v-ați asumat toate celelalte, ar trebui să v-o asumați și pe aceasta, să mergem pe majorarea salariului minim la 1 200 de lei, astfel încât să avem din nou o corespondență, o compatibilizare între sectorul privat și sectorul de stat.

Și ultimul lucru pe care vreau să-l spun. Se tot vorbește de prudență. Da, dar n-aș vrea ca prudența să devină o maladie.

Unul dintre motivele pentru care investițiile nu s-au realizat în ultimii ani a fost această prudență excesivă, care dădea miniștrilor imboldul, mai degrabă, de a nu greși decât de a face. N-aș vrea ca acest Guvern, pentru că nu are o susținere ancorată în partide politice, să aibă ca prioritate aceea de a nu greși.

De aceea, vă rog să aveți curaj, să aveți viziune și, de asemenea, vă rog să meditați la ceea ce v-am spus, că, funcție de asta, noi, miercuri, ne vom prezenta opțiunea de a vota sau de a nu vota acest proiect.

Eu vă mulțumesc foarte mult pentru atenție. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulțumesc domnului senator Vosganian, care a consumat tot timpul alocat.

Urmează domnul deputat István Erdei, din partea Grupului UDMR.

Video in format Flash/IOS

Domnul Erdei Dolóczki István:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimate doamne, stimați domni,

Iată-ne din nou în fața raportului la Proiectul de Lege privind bugetul de stat și al celui privind bugetul asigurărilor sociale de stat.

Contextul dezbaterii acestor proiecte de lege este unul complicat, și cu bune, și cu rele, nici cele bune nefiind bune până la capăt, și nici cele rele nefiind chiar atât de rele până la capăt.

Dar aici aș dori să fac... să punctez câteva dintre aceste elemente.

1. Graba pare-se că reprezintă deja o regulă în care, în fiecare an, să avem un buget atipic, fie la nivelul respectării unor termene, anul acesta înregistrând o întârziere de o lună față de calendarul de adoptare, fie la nivelul elaborării fundamentelor cifrice, adică măsuri bugetar-fiscale încă nepublicate în mod oficial, prorogări de termene în aplicarea unor prevederi legale și așa mai departe.

Firește, și Guvernul este unul atipic. Așadar, graba are explicații rezonabile.

2. Datele de fundamentare sunt puternic contestate de Consiliul Fiscal atât la nivelul estimării veniturilor, considerate supraevaluate, cât și la nivelul cheltuielilor, considerate, de data asta, subevaluate.

Și, într-adevăr, aceste contestări au un sâmbure de adevăr, dată fiind incertitudinea legată de evoluția resurselor bugetare în contextul respectării măsurilor de relaxare fiscală aduse de Codul fiscal, al capacității de colectare a organelor fiscale, al conformării voluntare a contribuabilului, precum și al onorării promisiunilor pecuniare ale Guvernului anterior.

3. De asemenea, nivelul deficitului, mai degrabă contabil stabilit chiar sub limita de 3% din PIB și cu deviere de la obiectivul pe termen mediu de 1,5% din PIB, poate constitui un motiv de îngrijorare în condițiile unui mediu economico-politic nefavorabil care ar putea fragiliza prognozele de creștere economică și de evoluție a datoriei publice.

4. La capitolul aspectelor pozitive, țin să remarc aplicarea fără rabat a modificărilor de substanță aduse legislației fiscale, mult așteptate de mediul economic.

Aplicarea noului Cod fiscal sperăm că va impulsiona îndeosebi creșterea investițiilor și va stimula conformarea voluntară măcar la nivelul compensării pierderilor de venituri la capitolele "Impozit pe profit", "Impozit pe venit", "Contribuții la asigurări sociale de sănătate și de pensii".

Sperăm, de asemenea, ca veniturile suplimentare degajate atât din măsurile fiscale de relaxare, cât și din creșterile salariale acordate personalului din sectorul bugetar să genereze, în parte, investiții și, în parte, consum de produse, de dorit, preponderent, românești.

Modalitatea nouă de repartizare a fondurilor bugetare către comunitățile locale pare să fie o cale de mijloc între puternic contestata regulă din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și cea experimentată în anul acesta din Legea bugetului de stat pe anul 2015, care a născut și ea multe controverse.

Toată lumea este de acord că o formulă perfectă trebuie identificată, dar că, atunci când vine vorba de propuneri concrete, din păcate, prea puțini se arată dispuși să le formuleze și încă și mai puțini să le și asume. Însă și aici putem sublinia graba pe care am incriminat-o mai înainte. O formulă de redistribuire cu o semnificație atât de mare și cu urmări atât de serioase ar fi trebuit lucrată mai din timp.

6. În legătură cu metoda care se aplică anul viitor pentru echilibrarea bugetelor locale, putem remarca faptul că ține cont de câțiva parametri importanți: număr de locuitori, suprafața intravilanului, arieratele acumulate în perioade anterioare, nevoi de cofinanțare ale proiectelor din fonduri europene. Desigur, doar aplicarea concretă a formulei va da răspuns la întrebarea dacă ponderile acordate acestor parametri vor satisface pe deplin nevoile de finanțare ale comunităților sau nu.

Este, de asemenea, de notat că noua metodă asigură un rol consiliilor județene, un rol mai accentuat în procesul de redistribuire a sumelor de echilibrare a bugetelor municipiilor, orașelor și comunelor.

Tot ca aspect pozitiv putem saluta suma alocată pentru lucrările autostrăzii Transilvania, nutrind speranța că suma va fi cheltuită eficient. În anul 2015, din păcate, au rămas foarte mulți bani alocați pentru infrastructură necheltuiți.

Confruntate cu o situație atipică de elaborare a bugetului de către un Guvern atipic, Grupurile parlamentare ale UDMR, după o dezbatere internă, vor lua o decizie cu privire la poziția față de acest proiect de lege.

Mulțumesc mult pentru atenție. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați epuizat timpul alocat grupului.

Urmează domnul deputat Merka Adrian-Miroslav, din partea minorităților naționale.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Se pregătește domnul Fenechiu. Nu știu dacă e în sală.

De la prezidiu: Este.

Video in format Flash/IOS

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Ne aflăm în fața dezbaterii uneia dintre cele mai importante legi și așteptate pentru noi toți și pentru România: bugetul de stat pe 2016.

Bugetul pe care îl dezbatem astăzi ne arată că prevederile acestuia asigură în mod real finanțările, măsurile de ocrotire, de protecție și de ajutorare a cetățenilor români, mai ales a categoriilor defavorizate, cum ar fi persoane cu dizabilități, familii sărace, pensionari sau șomeri.

Toate acestea ne pun acum în fața unui buget ale cărui cifre, cum ne-a fost prezentat în comisii, sunt cifre care sperăm că vor fi reale în continuare, dar trebuie să spunem că sperăm că vor fi și îmbunătățite pe parcurs.

Putem să spunem că construcția bugetară pe anul 2016 a avut în vedere majorarea salariilor din România: majorarea cu 25% a salariilor din unitățile sanitare, cu 15% pentru personalul din sistemul de învățământ, 12% a salariilor pentru personalul din instituțiile publice de subordonare locală, majorarea cu 25% a celor din sistemul de asistență socială, cu 10% a celor din... personalul bugetar.

Considerăm că atât timp cât salarizarea profesorilor este precară, atunci este afectat și parcursul normal de creștere a copiilor și tinerilor din România, aducându-se, în acest fel, un imens prejudiciu în ceea ce privește șansa acestora de a concura cu alți tineri din Uniunea Europeană.

Dacă salarizarea cadrelor medicale este precară, atunci, este evident că aceștia vor alege să plece din țară pentru un trai mai bun.

Să nu uităm că în ultimii zece ani au plecat din România foarte mulți medici, care și-au finalizat formarea în specialitate, de trei ori mai mult decât... ca și în acest an.

Trebuie însă găsite modalități de a recompensa și alinia salariile bugetarilor, astfel încât acestea să fie raportate la nivelul atribuțiilor și responsabilităților pe care aceștia și le asumă, cât și la asigurarea unui trai minim decent. Acest lucru se poate face numai prin promovarea unei Legi a salarizării unitare, pe care grupul nostru parlamentar o susține.

Revenind la bugetul pe anul 2016, salutăm faptul că punctul de pensie va fi majorat cu acel 5%, dar și faptul că, de la 1 ianuarie 2016, sunt create premisele de majorare a câștigului salarial real pe economie cu 6,6%, în condițiile în care câștigul salarial mediu brut pe economie va crește cu 7,2%.

S-au bugetat pentru investiții bani alocați pentru proiecte de amenajare și modernizare a unităților de învățământ.

Din punct de vedere al structurii, suma alocată se ridică la aproape 4 miliarde, iar, în funcție de ritmul de realizare, să sperăm că vor fi alocate în domeniul transporturilor fonduri necesare.

Este o măsură bine-venită, care are scopul de a preîntâmpina eventualele blocaje financiare în situația în care lucrările ar fi realizate într-un ritm mai rapid decât se estimează.

Stimați colegi,

Este drept că mai sunt multe de făcut, așteptările noastre și ale cetățenilor sunt foarte mari. Toate acestea sunt date optimiste, pe care le-am prezentat noi acum. Este important ca acest buget să nu fie de recesiune, ci unul care să ofere predictibilitate și stabilitate economică, o consolidare a creșterii economice care să se și simtă în anul care vine, dar, în special, în buzunarul cetățenilor.

Pentru toate cele de mai sus, stimați colegi, distinși membri ai Guvernului, Grupul parlamentar al minorităților naționale a susținut acest buget în comisii, dar îl va susține în continuare și în ședința reunită.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați epuizat timpul.

Urmează acum domnul deputat Daniel Fenechiu, din partea Grupului parlamentar Național Democrat.

Se pregătește domnul Negruț Clement. (Discuții la prezidiu.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Domnilor colegi,

Indiscutabil, Legea bugetului este o lege nu doar importantă, ci reprezintă viziunea Guvernului asupra modului în care ar urma să evolueze economia României în anul ce urmează.

Fără îndoială, pe marginea Legii bugetului s-ar putea face foarte multe comentarii, care, din păcate, nu pot fi făcute în perioada scurtă de timp pe care o am alocată.

Putem spune că este un buget de austeritate, putem spune că Guvernul a avut destul de puțin timp ca să-și pregătească viziunea pentru anul următor, putem spune că a fost condiționat de niște realități care nu sunt așa cum le vrea Guvernul actual și cum le vrea orice Guvern, ci sunt așa cum se găsesc la momentul respectiv, însă noi apreciem că România are nevoie de un buget.

Felicităm Guvernul pentru faptul că, într-un timp atât de scurt, a reușit să vină cu o viziune în ceea ce privește Legea bugetului. Ne bucurăm că, indiferent de votul nostru, acest buget va trece, pentru că, din declarațiile colegilor, am înțeles că cele două mari partide îl vor vota, ceea ce înseamnă că putem spune încă înainte de începerea dezbaterii legii că bugetul va fi aprobat.

În ceea ce privește poziția grupului nostru, noi încă nu am luat o decizie, o s-o luăm, probabil, în cursul zilei de miercuri, dar, așa cum am spus, mă bucură faptul că, indiferent de modul cum vor evolua dezbaterile, vom avea un buget, și ăsta e un lucru salutar pentru dezvoltarea viitoare a României.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc.

Ați epuizat timpul alocat grupului.

Urmează domnul deputat Clement Negruț.

Aveți microfonul, domnule deputat. (Discuții la prezidiu.)

Și se pregătește, după aceea, domnul deputat Dușa, domnul ministru.

Video in format Flash/IOS

Domnul Clement Negruț:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Domnilor președinți ai Camerei Deputaților și Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Nu cu mult timp în urmă, am fost puși în fața Camerelor reunite cu situația de învestire a unui nou Guvern, un Guvern înjghebat în grabă, cu nominalizări contestate, nominalizări retrase și prezentări, unele, chiar lamentabile în comisiile de specialitate.

Astăzi, suntem în fața Proiectului de buget de stat pentru anul 2016.

După cum vedeți, onorat Guvern și domnule prim-ministru, în sală... sau sala vă arată care este, de fapt, modul în care Parlamentul privește acest buget. Și acest lucru se referă la faptul că, așa cum a fost învestit Guvernul, avem și bugetul: în grabă, în 12 ore... nici măcar în 12 ore nu a fost discutat în comisiile de specialitate, cu ordin pe campanie, doamna deputat, să nu prezentați amendamente.

(Replică neinteligibilă din sală.)

În momentul de față, aveți în față, doamnelor și domnilor senatori și deputați, un buget preluat de la fostul Guvern USL, de la fostul prim-ministru Ponta. Nu văd altă explicație și nu mă bucură faptul că avem un buget repede prezentat în Parlament și, probabil, foarte repede votat.

De asemenea, aș vrea să vă aduc în atenție faptul că avem un buget care, în opinia mea și a colegilor mei deputați neafiliați din Mișcarea Populară, nu poate dovedi sustenabilitatea relaxării fiscale și, totodată, poate duce înspre o zonă periculoasă dezvoltarea economică a României.

De aceea, cred că un buget de stat - Legea bugetului de stat - are o importanță primordială atât în ceea ce înseamnă dezvoltarea economică a unei țări, dar și în activitatea noastră parlamentară și cred că Parlamentul trebuia să fie mult mai atent și mult mai aplicat pe ceea ce înseamnă bugetul de stat.

Domnule prim-ministru, încerc să spun că, prin construcție, aș spune că sunt un tehnocrat, dar timpul mă presează să fiu un om politic. Cred că același pericol vă paște și pe dumneavoastră. Timpul foarte scurt v-a transformat repede, dintr-un tehnocrat redutabil, într-un om politic redutabil.

Nu spun că este un lucru rău, dar vă cer, domnule prim-ministru, să fiți foarte atenți... atenți, împreună cu onorabilii dumneavoastră colegi din Cabinet, la ceea ce înseamnă viitorul acestei țări.

Închei spunându-vă că parlamentarii neafiliați, membri ai Mișcării Populare, nu vor vota, din aceste considerente, bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulțumesc, domnule deputat Negruț. (Discuții la prezidiu.) Ați epuizat timpul.

Are cuvântul domnul deputat, domnul ministru Mircea Dușa, din partea Grupului PSD.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea Dușa:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Am să fac câteva precizări cu privire la bugetul instituțiilor din domeniul apărării.

În aceste zile am primit mai multe întrebări, întrebări care se referă la faptul că de ce cresc atât de mult bugetele la Apărare, la Ministerul Afacerilor Interne și la Serviciile de Informații. Răspunsul este unul foarte concret. În primul rând, din perspectiva a cel puțin două obiective, această creștere era necesară. Și este vorba, în primul rând, de a răspunde la necesitățile de securitate ale României și, în al doilea rând, de motive care sunt generate de legislația care intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2016, legi care au fost adoptate de Parlamentul României în acest an.

Și aș începe cu primul obiectiv, cel care se referă la securitatea națională. Așa după cum știți, situația de securitate în zona noastră s-a schimbat mult. Odată cu izbucnirea crizei din Ucraina, cu anexarea Crimeei pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, dar și situația din nordul Africii și din Orientul Mijlociu, s-au impus noi obiective, reorientări de politici în domeniul asigurării securității naționale și a securității aliaților noștri din NATO și din Uniunea Europeană.

Din această perspectivă, la nivelul structurilor de apărare națională, la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, au fost gândite noi obiective, noi politici în acest domeniu, în vederea readaptării la situația de securitate nou creată. Or, bugetul, așa cum a fost elaborat el la instituțiile din domeniul apărării, răspunde finanțării acestor obiective care să asigure atât securitatea României, dar și responsabilitățile pe care noi le avem în cadrul NATO și al Uniunii Europene, și nu numai: și în cadrul ONU, și al OSCE. Aceasta, din perspectiva obiectivelor de securitate.

Din perspectiva legislației, așa după cum știți, în cursul anului 2015 a fost adoptată Legea nr. 223 cu privire la pensiile de stat ale militarilor, iar banii, care până acum se regăseau în bugetul de asigurări sociale pentru a asigura pensiile celor din sistemul de apărare, se vor regăsi, începând de la 1 ianuarie, în bugetul instituțiilor care au pensionari militari.

Sigur că este o creștere destul de mare, pentru că, dacă la nivelul Ministerului Apărării Naționale bugetul era la asigurări sociale în jur de 2 miliarde și jumătate, se va duce la aproape 3 miliarde - 2 miliarde și 8 sute. De asemenea, la Ministerul Afacerilor Interne și la nivelul serviciilor de informații. Și această creștere se regăsește în creditele bugetare la bugetul de stat în bugetul ordonatorilor de credite din domeniile respective.

Aș vrea să fac câteva referiri la Ministerul Apărării Naționale.

Așa după cum știți, în anul 2004 România a devenit stat membru NATO. În 2004 ne-am angajat ca din PIB să alocăm 2,37% pentru bugetul apărării. Sigur că după aceea s-a revenit și nivelul de așteptare este cel de 2%. Întotdeauna românii, când realizează un obiectiv, se bucură. Dacă în anul 2004 aveam alocate pentru apărare 2,37% din PIB, am ajuns în anii 2011, 2012 ca alocările să fie sub 1%. Și este o realizare importantă aceea că din anul 2013 am oprit subfinanțarea bugetului Ministerului Apărării, practic, a bugetului Armatei României, și din anul 2013 încoace există un trend crescând, un trend ascendent al alocărilor către Armata României.

Sigur, pentru anul 2015 ne-am propus 1,5% din PIB și, odată cu finalizarea exercițiului bugetar 2015, cred că vom ajunge spre acest nivel pe care ni l-am propus în acest an, urmând ca pentru anul 2016 să ajungem la o alocare de 1,7% din PIB și, din 2017, să treacă la 2% din PIB.

Bugetul, așa cum este... proiectul de buget, așa cum este el elaborat - și vorbesc acum, pentru că nu veți găsi această cifră în documente, o să le găsiți cifrele într-o altă formă -, bugetul consolidat al Ministerului Apărării Naționale reprezintă 1,7% din PIB. Când vorbesc de bugetul consolidat, vorbesc și de alocațiile la bugetul de stat și veniturile proprii, dar și creditele de angajament, care vor fi în jur de 12 miliarde 8 sute, ceea ce, așa, după cum ne prezintă statisticienii, este o apropiere de 1,7% din PIB, și sper ca anul viitor să confirme execuția bugetară această alocare.

Sigur că nu toți banii din această creștere care este la bugetul Ministerului Apărării Naționale îi vom găsi la cheltuieli de apărare, pentru că vă spuneam că se vor regăsi foarte mulți la cheltuielile sociale, respectiv la banii alocați pentru a asigura pensiile militarilor. Dar este îmbucurător că cresc mult - cred că, dacă bine rețin, cu un miliard două sute - cheltuielile pentru apărare, ceea ce înseamnă îndeplinirea obiectivelor pe care ni le-am asumat în cadrul NATO de reasigurare pe flancul estic și implementarea acestor măsuri - și vă reamintesc de Unitatea de Integrare a Forțelor și de Comandamentul multinațional de divizie -, dar și sporirea numărului de exerciții, care în 2015 au fost foarte numeroase, iar, așa cum va aproba ministrul apărării la începutul anului planul de instrucție pe anul următor, vor fi și mai numeroase. Aceste exerciții asigură creșterea capacității operaționale a Armatei Române, alături de programul de înzestrare și modernizare a armatei pe termen scurt și pe termen mediu, până în 2027, așa cum au fost aprobate aceste programe de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Faptul că alocările la bugetul Ministerului Apărării și, în speță, la bugetul Armatei Române este mai mare ne dă garanția că putem să recuperăm ceea ce nu s-a făcut în zece ani de zile, atunci când armata a fost subfinanțată.

Sigur că cheltuirea acestor bani se va regăsi, așa cum spuneam, și în exercițiile de instruire și pregătire, dar și în programele de înzestrare și modernizare și, așa cum rezultă din proiectul elaborat la ordonatorul de credite 3/18, se va regăsi modernizarea infrastructurii și a tehnicii în dotarea armatei, atât la forțele aeriene, prin continuarea programului "Avion Multirol", dar și modernizarea aeroporturilor militare, a infrastructurii necesare pentru asigurarea securității spațiului aerian al țării, de asemenea, la forțele terestre, prin achiziția de tehnică și mijloace de luptă moderne compatibile cu cele din NATO, dar și la nivelul forțelor navale.

Sigur că, pe lângă aceste obiective pe care trebuie să le finanțeze Ministerul Apărării Naționale, sunt și alte obiective importante și mai ales cele pe care ni le-am asumat ca membri NATO, ca membri ai Uniunii Europene, iar aceste obiective se referă, în primul rând, la finanțarea unor programe de investiții de modernizare a infrastructurii și a dotării, dar și la participarea la misiuni în teatrele de operații, pe misiuni "Resolute Support" în Afganistan, în Bosnia-Herțegovina, la misiuni ONU, la misiuni UE și, sigur, la misiuni OSCE.

Cred că am răspuns la întrebările care mi s-au pus în aceste zile în care a fost în dezbatere proiectul de buget și, în încheiere, mulțumindu-vă pentru atenție, aș vrea să cred că speranța mea - nu mai e domnul prim-ministru, dar e domnul ministru -, că speranța mea cu referire la bugetul Ministerului Apărării este ca și acele credite de angajament, sigur, pe măsura angajării cheltuielilor, să se transforme în credite bugetare, care să asigure finanțarea obiectivelor în domeniul securității naționale.

Vă mulțumesc și sper că, așa cum de fiecare dată în Parlamentul României am găsit înțelegere și, practic, actele normative care se refereau la armată sau la alte instituții din domeniul apărării naționale au fost trecute în unanimitate, așa se va întâmpla și azi, și mâine, atunci când vom vota bugetele ordonatorilor de credite din domeniul apărării.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Dacă din partea Grupului PNL, care mai are minute neconsumate, mai dorește cineva să ia cuvântul.

Da, domnule deputat, aveți microfonul. (Discuții la prezidiu.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Chiar dacă o să-i pronunț numele domnului senator, sper că-și va da seama că nu mai dă un drept la replică... domnului Vosganian, de fapt. Vreau să-i spun cu toată dragostea că am rămas, pentru prima oară, foarte surprins că face rabat de la profesionalism, pentru motive strict politicianiste, și-mi pare rău.

Video in format Flash/IOS

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Am încheiat dezbaterea generală asupra Proiectului Legii bugetului de stat prin luările de cuvânt ale grupurilor parlamentare. Așadar, îl invit pe domnul prim-ministru, Dacian Cioloș, dacă dorește să facă intervenția finală.

Aveți cuvântul, domnule prim-ministru.

Video in format Flash/IOS

Domnul Dacian Julien Cioloș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar câteva precizări legate și de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, doar să precizez faptul că am prevăzut în propunerea pe care am înaintat-o Parlamentului creșterea cu 5% a punctului de pensie, aplicarea cu 1,1% a indicelui de corecție asupra înscrierilor și asta corelat cu procentul de inflație pentru anul 2016 comunicat de către Comisia Națională de Prognoză și cu evoluția numărului de beneficiari.

În privința bugetului asigurărilor pentru șomaj pentru 2016, veniturile totale ale bugetului asigurărilor pentru șomaj sunt în sumă de 1,893 de miliarde de lei, cu 4,59% mai mari față de anul 2015, și, din totalul veniturilor bugetare, 1,592 de miliarde de lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru șomaj, 84,1%, și 301,2 milioane de lei, aferente fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, ceea ce reprezintă 15,9%. Cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor pentru șomaj sunt în sumă de 1,385 de miliarde de lei, din care 1,363 de miliarde de lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru șomaj, 98,4%, și 22 de milioane de lei, aferente fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale.

Legat de intervențiile care au avut loc aici pot să vă asigur, așa cum am spus-o și în intervenția mea din introducere, de faptul că suntem conștienți că, în condițiile unui buget limitat, mai ales pentru investiții, transparența în utilizarea acestor fonduri este esențială, atât din perspectiva încrederii contribuabilului în modul în care bugetul de stat este folosit, dar, vă spuneam, și din perspectiva noastră, a Guvernului, pentru a putea asigura realocări bugetare ale bugetelor necheltuite către posturile bugetare care vor realiza o execuție bugetară bună în cursul anului. Și aceasta este intenția pe care o avem la nivelul Guvernului, de a asigura această transparență și urmărirea cheltuirii fondurilor publice din aceste două perspective. Deci pot să vă asigur că, din acest punct de vedere, ne asumăm întreaga responsabilitate.

Suntem conștienți, pe de altă parte, că creșterile acestea salariale care au fost decise în acest buget nu vor avea efect pe termen lung în creșterea bunăstării cetățenilor dacă, în paralel, nu vom veni și cu programe de susținere a investițiilor. Și aici mă gândesc atât la investiții publice, dar și la investiții private. Și cred că este esențial ca pe viitor, când vorbim de investiții, să nu ne mai gândim doar la ceea ce putem face din fonduri publice, din bugetul național și din fonduri europene, dar și de modul în care putem stimula mediul de afaceri să vină și să facă investiții. Și cred că, atunci când vorbim de predictibilitate, ea este importantă atât din perspectiva bugetului național, pentru execuția lui, cât și din perspectiva mediului de afaceri, pentru a încuraja capitalul autohton să fie mai activ, pentru a încuraja capitalul străin să vină să investească în România.

Din această perspectivă am anunțat pregătirea anumitor măsuri, pentru ca, pe lângă aplicarea Codului fiscal - lucrăm la actele normative de aplicare a Codului fiscal, în contact cu mediul de afaceri -, să venim și cu o viziune pe termen mediu, pe termen lung privind dezvoltarea economică. Nu vreau să vorbesc de strategie, cât de o viziune pe care s-o împărtășim, Guvernul sau statul, împreună cu mediul de afaceri.

Am notat și sugestiile privind Legea salarizării unitare și am anunțat deja că Guvernul are intenția să vină cu o propunere a Legii salarizării unitare în pachet cu un proiect de reformă privind creșterea capacității administrative din administrația publică, pentru că considerăm că aceste două lucruri sunt legate între ele.

Avem nevoie de o creștere a performanței administrației publice. Această creștere a performanței nu se va putea face doar prin anumite acte normative privind eficientizarea administrației, dar trebuie să avem în vedere și Legea salarizării unitare. Sigur, vom vedea în ce măsură și cum este rezonabil ca această lege să fie aplicată, dar cred că e important să trasăm acest cadru al creșterii performanței administrației încă de anul viitor.

Legat de proiectele de infrastructură, infrastructură rutieră, dar nu numai, vreau să insist pe faptul că am bugetizat doar anumite proiecte care sunt prevăzute în Master Plan și care sunt în curs de execuție sau pentru care se poate începe execuția. Nu înseamnă că le vom lăsa deoparte pe celelalte, însă ne vom concentra pe pregătirea acestor proiecte, pe pregătirea corectă a acestor proiecte, pentru ca ele să poată să intre în execuție cât mai repede. Sunt câteva proiecte de autostrăzi care n-au fost bugetate, nu pentru că ele nu sunt prioritare, ci pentru că, din estimările noastre, va fi nevoie de anul 2016 pentru ca ele să fie pregătite în vederea consemnării contractelor de execuție și pentru ca ele să poată să fie prinse în buget, începând cu anul 2017.

Sunt de acord cu domnul Vosganian, că în România avem nevoie de un efort pentru a crește gradul de colectare a taxelor și că problema nu este nivelul fiscalității, ci capacitatea administrației statului de a asigura colectarea, și pot să vă asigur că face parte din prioritățile noastre.

Sigur, ar fi fost preferabil să avem acest program de informatizare atât a administrației, cât și a mediului de afaceri. Știu că există și am găsit la Guvern mai multe proiecte care erau în lucru, însă, din păcate, ele nu au fost suficient de puse în coerență pentru ca ele să fie și aplicabile începând cu acest an. Vom lucra, în cursul anului 2016, pentru ca gradul de informatizare în administrație și al relației administrației cu mediul de afaceri să crească. Prin asta vor crește și eficiența colectării, și transparența și cred că toată lumea va avea de câștigat.

Fondurile europene. Suntem conștienți de faptul că în primul an după lansarea noilor programe demararea proiectelor este mai greoaie, însă credem că avem elementele necesare pentru a lansa rapid, la începutul anului viitor, proiectele și noi sperăm ca și anul 2016 să fie unul performant din acest punct de vedere.

Legat de programul de irigații, vreau să vă asigur că este și prioritatea mea. Vă dați seama că aș fi ultimul care să nu înțeleagă importanța programului de irigații pentru creșterea eficienței producției agricole în România. Programul de irigații va fi bugetat, însă, pe de altă parte, n-avea sens să blocăm foarte mulți bani doar pe hârtie în buget, dat fiind faptul că este primul an în care trebuie pregătite proiectele.

De aceea, am prevăzut o sumă pe care am estimat-o ca fiind suficientă pentru a putea acoperi primele proiecte care pot fi pregătite. În măsura în care vor fi mai multe proiecte pregătite și gata de a începe execuția, la fel, alături de proiectele de investiții în infrastructură, și aceste proiecte de investiții în sistemul de irigare vor fi avute în vedere la rectificări, atunci când vom face realocări între liniile bugetare care n-au cheltuit suficient fondurile alocate și cele care au un potențial mai mare de absorbție.

Vă mulțumesc.

Cu aceste precizări, vă doresc o dezbatere cât mai fructuoasă și sper să avem concluzii pozitive la votul final de miercuri.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulțumesc. (Aplauze.)

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Intervenția dumneavoastră referitoare la bugetul asigurărilor sociale de stat ne va conduce la concluzia că intrăm direct în momentul în care vom ajunge după epuizarea dezbaterii și votul la Legea bugetului de stat. Vom asculta rapoartele comisiilor celor două Camere pe bugetul asigurărilor de stat și vom continua cu restul procedurii.

    ................................................
   

PAUZĂ

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală.

Secretarii de ședință? Din partea Senatului?

Doamnelor și domnilor,

Reluăm dezbaterile la buget. Facem dezbaterea pe articole astăzi a Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016, potrivit timpului alocat și procedurii pe care dumneavoastră o știți deja.

Timpul alocat pentru dezbatere - 326 de minute, da? Conform art. 65 din Regulamentul nostru comun, la dezbaterea pe articole se pot formula numai amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice, da?

Vă reamintesc că articolele, proiectul de lege și sintezele de la anexele nr. 1 și 2 se dezbat și se adoptă în principiu, cifrele urmând să fie definitivate după dezbaterea și votarea celorlalte anexe.

Vă reamintesc... vreau să vă informez că Parlamentul României - Camera Deputaților și Senatul v-au propus dimineață continuarea lucrărilor până la ora 19.00, dar ne-am oprit la Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea art. 56 și 57 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului. El a fost dezbătut, trebuie votul final. 274 de voturi "pentru" trebuie. Și mai avem un Proiect de hotărâre privind modificarea și completarea art. 56 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, la care Comisia pentru statut propune respingerea textului, pentru că este preluat în proiectul de hotărâre pe care l-am votat înainte... pe o să-l votăm, care modifică art. 56 și 57. Și la acesta ne trebuie 274 de voturi "respingere".

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos, până la prezidiu. (Discuții la prezidiu.)

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să invitați colegii în sală, pentru a face votul final la cele două proiecte. Până atunci, continuăm cu Proiectul Legii bugetului de stat.

Președintele Comisiei pentru buget - Cameră sau Senat. Cine?

Domnul Viorel Ștefan. Puteți să interveniți de acolo.

Doamna ministru intervine din partea stângă.

Aveți microfoanele, solicitați, eu văd pe ecran și continuăm, da?

O să rog colegii să-și urmărească amendamentele admise, da?

Titlul proiectului de lege.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Capitolul I - titlul Capitolului I.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 1.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 2.

Obiecții, comentarii?

Cei care au amendamente, vă rog frumos.

Art. 2 alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 2 alin. (2).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 2 alin. (3).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 2 alin. (4).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 2 în integralitatea sa, dacă nu susține nimeni amendamentele respinse.

Cine este pentru? Rog secretarii să numere.

Art. 2 de la bugetul de stat.

137 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

237 de voturi pentru, scuzați-mă. 237, scuzați-mă.

Art. 3.

Obiecții, comentarii?

Nu sunt.

Cine este pentru? 241.

Abțineri? O abținere, în spate, acolo.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Secțiunea a 2-a.

Dacă la titlul Secțiunii a 2-a sunt obiecții, comentarii.

Nu. Aprobat.

Art. 4.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. a) a art. 4.

Dacă susține cineva amendamentele admise. Nu.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. b) a art. 4.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. c) a art. 4.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. d) a art. 4.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat. (Discuții la prezidiu.)

Art. 4 lit. d) pct. 1.

Obiecții, comentarii?

Nu sunt. Aprobat.

Art. 4 lit. d) pct. 2.

Obiecții, comentarii?

Nu sunt. Aprobat.

Art. 4 lit. e).

Obiecții, comentarii?

Nu sunt. Aprobat.

Art. 4 în integralitatea sa.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 247 de voturi pentru.

Abțineri? Nicio abținere.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 5 alin. (1) lit. a).

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 5 alin. (1) lit. b).

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 5 alin. (1) lit. c).

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 5 alin. (1) lit. d).

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. e) a art. 5.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. f) a art. 5.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. g) a art. 5.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. h) a art. 5.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 5 alin. (1) în integralitatea sa.

Cine este pentru? 247 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 5 alin. (2)... două voturi împotrivă, scuzați.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? 247 de voturi pentru... și cu domnul Cazanciuc, care a intrat, 248.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 5 alin. (3).

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? 249, cu domnul Șerban Nicolae, domnul senator.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Adoptat. (Discuții în sală.)

Art. 5 alin. (3) lit. a).

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Lit. b).

Obiecții, comentarii?

Nu sunt. Adoptat.

Lit. c) a alin. (3) din art. 5.

Obiecții, comentarii?

Nu sunt. Adoptat.

Lit. d) a alin. (3) din art. 5.

Obiecții, comentarii?

Nu sunt. Adoptat.

Lit. e) a alin. (3) din art. 5.

Obiecții, comentarii?

Nu sunt. Adoptat.

Lit. f) a alin. (3) din art. 5.

Obiecții, comentarii?

Nu sunt. Adoptat.

Lit. g) a alin. (3) din art. 5.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (3) al art. 5 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 251 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Alin. (4) al art. 5.

Voturi pentru? 251 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Alin. (5) al art. 5.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? 252 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Video in format Flash/IOS

Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):

Două voturi.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Două voturi. Două voturi împotrivă.

Adoptat.

Alin. (6) al art. 5.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? 252 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Două.

Adoptat.

Alin. (7) al art. 5.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Cu domnul Eugen Nicolăescu, 253 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Două.

Adoptat.

Lit. a) a alin. (7) al art. 5.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. b).

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. c).

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (7) al art. 5 în integralitatea sa.

Cine este pentru? Cine este pentru? Vă rog frumos. 251 de voturi. Au ieșit doi colegi.

Abțineri? O abținere de la doamna senator.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Alin. (8) al art. 5.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? 251 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Adoptat.

Alin. (9).

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? 251 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Două.

Adoptat.

Art. 5 în integralitatea sa.

Cine este pentru? Vă rog frumos să ridicați mâna. 253 de voturi pentru.

Abțineri? O abținere

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 6.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă rog frumos să ridicați mâna. 253 de voturi pentru.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 7.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Cu domnul senator Frătean, 254 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot.

Adoptat.

Secțiunea a 3-a. (Discuții la prezidiu și în sală.)

Secțiunea a 3-a, la titlu.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 8 alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (3).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (4).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (5) al art. 8.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 8 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 249 de voturi pentru. Patru colegi au părăsit sala.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 9 alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 9 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 250 de voturi pentru.

Abțineri? Niciuna.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 10.

Obiecții, comentarii? Nu.

Cine este pentru? 253 de voturi pentru.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Secțiunea a 4-a - titlul Secțiunii a 4-a.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 11 alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

La alin. (3) comisia ne face o propunere pe care o găsiți la amendamente admise, poziția 2.

Sunt obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (4) al art. 11.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 11 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 253 de voturi pentru.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 12 alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (2) al art. 12.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (3) al art. 12.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (4) al art. 12.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 12 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 252 de voturi pentru.

Abțineri? O abținere... trei abțineri.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 13 alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu sunt. Adoptat.

Alin. (2) al art. 13.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 13 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 253 de voturi pentru.

Abțineri? Trei abțineri.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 14 alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (1) lit. a).

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. b) a alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (1) în integralitatea sa.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (2) al art. 14.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (3) al art. 14.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (4) al art. 14.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (5) al art. 14.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (6) al art. 14.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. a) a alin. (6) din art. 14.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. b).

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (6), cu cele două litere, în integralitatea sa.

Sunt obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (7) al art. 14.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (8) al art. 14.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (9) al art. 14.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (10) al art. 14.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (11) al art. 14.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (12) al art. 14.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (13) al art. 14.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (14) al art. 14.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. a) a alin. (14) al art. 14.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. b).

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (14) al art. 14 în integralitatea sa.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (15) al art. 14.

Obiecții, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 14 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 252 de voturi pentru.

Au mai plecat, nu au mai venit.

Abțineri? Trei abțineri.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Înainte de Secțiunea a 5-a, comitetul liderilor, la prezidiu, vă rog frumos. Comitetul liderilor, la prezidiu! (Discuții la prezidiu.)

Mulțumesc, continuăm.

Secțiunea a 5-a, titlul.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 15.

Obiecții, comentarii? (Discuții în sală.)

Alin. (1), scuzați-mă.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (3).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (4).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (5).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (6).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (7).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (8).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 15 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 252 de voturi pentru.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 16 alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (3).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (4).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 16 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 253 de voturi pentru.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 17 alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 17 în integralitatea sa.

Cine este pentru? A mai intrat cineva. 254 de voturi pentru.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

254, cu unu, cu unu.

Art. 18 alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu sunt. Aprobat.

Lit. a) a alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. b) a alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu sunt. Aprobat.

Alin. (1) în integralitatea sa.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (3).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (4).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (5).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. a) a alin. (5).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. b) a alin. (5).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. c) a alin. (5).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (5) în integralitatea sa.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (6).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. a) a alin. (6).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. b) a alin. (6).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (6) în integralitatea sa.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (7).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (8).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (9).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (10).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (11) al art. 18.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (12).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (13).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (14) al art. 18.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 18 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 255 de voturi pentru.

Abțineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Pe procedură, domnul deputat Marian Neacșu.

Suntem la art. 19, pagina 19, din bugetul de stat pe anul 2016 al României.

Video in format Flash/IOS

Domnul Marian Neacșu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere importanța proiectului legislativ pe care îl dezbatem în acest moment, respectiv bugetul de stat pentru anul 2016, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, solicit un apel nominal pentru a vedea care dintre colegii noștri sunt interesați de această problematică și care nu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Stafful, vă rog frumos să dați celor doi secretari prezența.

Începem cu... Ce avem acolo? Camera. Camera.

Domnul secretar al Camerei, domnul Buican.

Apelul nominal. Domnul Buican.

Începem cu Camera Deputaților. Se pregătește Senatul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Vă rog să strigați... Vă rog să strigați "prezent" când vă auziți numele.

Adam Luminița-Pachel absentă
Adăscăliței Constantin prezent
Alexe Costel prezent
Alexe Florin-Alexandru absent
Almăjanu Marin absent
Amet Varol absent
Anastase Roberta Alma absentă
Andea Petru prezent
Andronache Gabriel prezent
Anghel Gabriela-Lola absentă
Antal István absent
Anton Marin absent

Adăscăliței? Adăscăliței Constantin, da.

Anușca Roxana-Florentina absentă
Ardeleanu Sanda-Maria prezentă
Arsene Ionel prezent
Avram Constantin absent
Avram Marian absent
Axente Ioan prezent
Babuș Radu prezent
Balan Ioan absent
Baltă Mihai prezent
Băișanu Ștefan-Alexandru absent
Bălan Ion prezent
Bănicioiu Nicolae absent
Bărbulescu Daniel-Ionuț prezent
Bejinariu Eugen prezent
Benga Ioan prezent
Berci Vasile prezent
Birchall Ana prezentă
Bîrsășteanu Florică prezent
Blăjuț Viorel-Ionel absent
Blănariu Valentin absent
Boboc Valentin Gabriel prezent
Bode Lucian Nicolae absent
Bogdan Gheorghe-Dănuț absent
Bogdănici Camelia-Margareta prezentă
Boghicevici Claudia absentă
Bónis István prezent
Borbély László prezent
Bordeianu Dan absent
Bucur Constantin-Alin absent
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Budurescu Daniel-Stamate absent
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent
Burlacu Ștefan absent
Calimente Mihăiță prezent
Caloianu Mario-Ernest prezent
Calotă Florică Ică prezent
Canacheu Costică absent
Cazan Mircea-Vasile absent
Călin Ion prezent
Căprar Dorel-Gheorghe prezent
Cătăniciu Steluța-Gustica absentă

Din sală: Mai repede.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Florea Damian.

Vă grăbiți?

Te grăbești, domnule...? Vă grăbiți, domnule Știrbu?

Scuzați adresarea.

Florea Damian absent
Florea Daniel prezent
Fonta Nuțu prezent
Frăticiu Gheorghe absent
Galan Constantin
Ganț Ovidiu Victor prezent
Gavrilescu Grațiela Leocadia prezentă
Găină Mihăiță prezent
Geantă Florian Daniel prezent
Gerea Andrei Dominic absent
Gheorghe Andrei Daniel absent

Prezent, prezent... absent.

Gheorghe Florin prezent
Gheorghe Tinel prezent
Ghera Giureci-Slobodan absent
Prezent, scuzați.
Ghiță Sebastian-Aurelian absent
Gireadă Dumitru-Verginel prezent
Gliga Vasile Ghiorghe prezent
Gorghiu Alina-Ștefania absentă
Grama Horia prezent
Grecea Maria prezentă
Grindeanu Sorin Mihai prezent
Gudu Vasile prezent
Gunia Dragoș-Ionel absent
Guran Virgil prezent
Gurzău Adrian absent
Gust Băloșin Florentin absent

Din sală: Prezent.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Gust. Da, prezent.

Vă rog să ridicați mâna, că nu vă observ.(Discuții în sală.)

Gvozdenovici Slavomir
Harbuz Liviu prezent
Hărău Eleonora-Carmen prezentă
Holban Titi absent
Horga Vasile prezent
Hulea Ioan absent
Iacoban Sorin-Avram absent
Ialomițianu Gheorghe absent
Iancu Iulian prezent
Iane Daniel prezent
Iane Ovidiu-Cristian prezent
Ibram Iusein prezent
Ignat Miron absent
Iliuță Vasile absent
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ionescu Aurelian prezent
Ionescu George absent
Iordache Florin prezent
Irimie Vicențiu-Mircea absent

Din sală: Prezent.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Prezent.

Iriza Scarlat prezent
Ispir Raluca-Cristina absentă
Itu Cornel prezent
Kelemen Atilla-Béla-László prezent
Kelemen Hunor prezent
Kerekes Károly prezent
Kereskényi Gábor prezent
Khraibani Camelia prezentă
Korodi Attila absent

Din sală: Prezent.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Așa.Vă rog să ridicați mâna, că, altfel, nu vă observ.

Laza-Matiuța Liviu
Longher Ghervazen prezent
Lubanovici Mircea prezent
Lupu Mihai prezent
Man Mircea absent
Manda Iulian Claudiu absent
Manea Victor-Gheorghe prezent
Manolache Marius prezent
Manolescu Oana prezentă
Marcoci Vlad prezent
Marcu Viorica absentă
Marian Ion Cristinel absent
Marica Petru-Sorin prezent
Marin Gheorghe prezent
Marin Laura prezentă
Marocico Ion prezent
Martin Eduard-Stelian absent
Márton Árpád-Francisc prezent
Máté András-Levente prezent
Matei Călin-Vasile-Andrei absent
Mazilu Constantin absent
Măduța Flavius-Luigi absent
Melinte Ion absent
Merka Adrian-Miroslav prezent
Mihai Aurelian absent
Mihăilă Ioan absent
Mihăilescu Ion-Bogdan absent
Militaru Lucian absent
Mincă Liliana prezentă
Mircovici Niculae prezent
Mironescu Răzvan Horia absent
Mitrea Manuela prezentă
Mîrza Gavril prezent
Mocanu Adrian absent
Mocioalcă Ion prezent
Mocioi Niculina absentă
Moisii Constantin prezent
Moldovan Carmen Ileana absentă
Moldovan Ioan prezent
Moldovan Iosif prezent
Molnar Zsolt absent
Motreanu Dan-Ștefan absent
Moț Constantin-Stelian-Emil absent
Movilă Petru prezent
Muntean Mircia absent
Munteanu Ioan prezent
Murgu Neagu prezent
Nassar Rodica prezentă
Nazare Alexandru absent
Neacșu Marian prezent
Necula Cosmin absent
Negruț Clement absent
Negruț Cornelia absentă
Nica Nicolae-Ciprian absent
Nichita Cristina prezentă
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Alexandri absent
Nicolae Florian absent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Nicolicea Eugen prezent
Niculae Aurel prezent
Niculescu Dumitru absent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae prezent
Nistor Gheorghe-Vlad absent
Nistor Laurențiu prezent
Nistor Marioara prezentă
Niță Constantin prezent
Niță Emil prezent
Nosa Iuliu prezent
Oajdea Daniel Vasile

Așteaptă să termin. Prezent.

Oltean Ioan absent
Orban Ludovic prezent
Oros Nechita-Adrian absent
Molnar Zsolt - prezent.
Palașcă Viorel prezent
Palăr Ionel prezent
Paleologu Theodor prezent
Pambuccian Varujan absent
Pană Adriana-Doina absentă
Pardău Dumitru prezent
Paul Maria-Andreea absentă
Păun Nicolae. (Discuții în sală.)Unde?

Păun Nicolae absent
Pârgaru Ion
Paul Maria-Andreea - prezentă.
Pârgaru Ion - prezent.
Pâslaru Florin Costin prezent
Peia Ninel prezent
Petrea Dorin Silviu prezent
Petrescu Petre absent
Petric Octavian prezent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea absent
Plumb Rovana prezentă
Pocora Cristina-Ancu?a absentă
Podașcă Gabriela-Maria prezentă
Ponta Victor-Viorel absent
Pop Georgian prezent
Popa Octavian-Marius absent
Popa Radu Mihai absent
Popeangă Vasile prezent
Popescu Dan-Cristian absent
Popescu Dumitru-Iulian absent
Popescu Florin Aurelian absent
Popoviciu Alin Augustin Florin absent
Potor Călin absent

Din sală: Prezent.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Scuze! Prezent. Potor Călin - prezent.

Preda Cezar-Florin absent
Pușcaș Iacob absent

Din sală: Prezent.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Pușcaș Iacob - prezent.

Nica Ciprian... Nica Nicolae-Ciprian - prezent.

Raețchi Ovidiu Alexandru absent
Răducanu Ion absent
Rădulescu Cătălin-Marian prezent
Rădulescu Constantin prezent
Rădulescu Romeo absent
Rățoi Neculai absent
Resmeriță Cornel-Cristian prezent
Rizea Cristian prezent
Roman Cristian-Constantin absent
Roman Gheorghe absent
Roman Ioan Sorin absent
Roman Victor absent
Roșca Lucreția prezentă
Roșca Mircea prezent
Rotaru Răzvan absent
Rusu Valentin
Sava Andrei-Valentin absent
Sămărtinean Cornel-Mircea prezent
Săpunaru Nini prezent
Săvoiu Ionuț-Cristian prezent
Scarlat George prezent
Schelean-ȘomfeleanValeria-Diana absentă
Secară Florin Mihail absent
Sefer Cristian-George absent
Seres Dénes absent

Din sală: Prezent.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Mă scuzați. Prezent.

Silaghi Ovidiu Ioan absent
Simedru Dan Coriolan prezent
Simionescu Adrian Constantin prezent
Smarandache Miron Alexandru prezent
Solomon Adrian absent
Stan Ioan prezent
Stan Ion absent
Stanciu Anghel prezent
Stanciu Zisu prezent
Stancu Ionel absent
Stativă Irinel Ioan prezent
Stănescu Alexandru prezent
Steriu Valeriu-Andrei absent
Stoica Mihaela absentă
Stragea Sorin Constantin prezent
Stroe Ionuț-Marian absent
Stroe Radu prezent
Sturzu Mihai-Răzvan prezent
Suciu Vasile-Daniel absent
Surdu Raluca absentă
Surugiu Iulian-Radu prezent
Szabó Ödön absent
Șcheau Ion absent
Șimon Gheorghe absent
Soptică Costel...
Prezent, scuzați.
Șoptică Costel prezent
Șova Lucian absent

(Discuții în sală.)Marian Avram?

Avram Marian - prezent.
Ștefan Viorel prezent
Ștefănescu Elena Cătălina absentă
Știrbu Gigel-Sorinel prezent
Tabugan Ion prezent
Taloș Gheorghe-Mirel absent
Tararache Mihai

Așteaptă, măi, puțin...

Prezent.

Tămâian Ioan prezent
Tănase Răzvan-Ionuț absent
Tănăsescu Claudiu-Andrei prezent
Tătaru Florin-Cristian prezent
Teju Sorin absent
Teodorescu Cătălin-Florin absent
Teodorescu Ioan Viorel absent
Thuma Hubert Petru Ștefan absent
Tiuch Cătălin prezent
Tîlvăr Angel prezent
Toader Mircea-Nicu prezent
Tocuț Dan-Laurențiu prezent
Tomac Eugen absent
Traicu Rodin prezent
Tudorache Daniel prezent
Tudorie Violeta absentă
Prezentă, scuzați.
Tudose Mihai prezent
Turcan Raluca prezentă
Tușa Adriana Diana absentă
Țigăeru Roșca Laurențiu absent
Țîmpău Radu Bogdan absent
Udrea Elena Gabriela absentă
Udriște Gheorghe prezent
Uioreanu Elena-Ramona absentă
Urcan Ionaș-Florin absent
Uricec Eugen Constantin prezent
Ursărescu Dorinel absent
Vainer Aurel prezent
Varga Lucia-Ana absentă
Varga Vasile prezent
Vasilică Radu Costin prezent
Vizitiu Sergiu-Constantin absent
Vladu Iulian prezent
Vlase Petru Gabriel prezent
Voicu Mădălin-Ștefan absent

(Discuții în sală.) Anghel Gabriela-Lola - prezentă.

Din sală: Și Nini Săpunaru. A sunat că imediat vine.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Da.

Din sală: Da? Strigă-l.

Din sală: Termină și, pe urmă...

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Păi, nu mai... nu mai reiau.

Din sală: Ba da, așa scrie Regulamentul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Dar toți absenții, da?

Cazan Mircea - prezent.

Din sală: Mihai Aurelian.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican: Stai, că-i termin, și reiau.

Din sală: Și, pe urmă, reiei.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Voicu Mihai Alexandru absent
Vreme Valerian prezent
Vulpescu Ioan prezent
Weber Mihai prezent
Zaharcu Neviser prezentă
Zamfir Daniel-Cătălin absent
Zgonea Valeriu Ștefan prezent
Zisopol Dragoș Gabriel prezent
Zlati Radu prezent

Din sală: Gata! Nini Săpunaru.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Stai, că-i iau de la capăt.

Din sală: Vezi pe care-i ai absenți. Pe ăștia îi zici repede.

Din sală: Nu sunt mulți.

Din sală: Adam Luminița. Absentă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Adam Luminița-Pachel absentă
Alexe Florin-Alexandru absent
Almăjanu Marin absent
Amet Varol absent
Anastase Roberta Alma absentă
Antal István absent
Anton Marin absent
Anușca Roxana-Florentina absentă
Avram Constantin absent

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule secretar, mulțumim foarte mult. Sunt suficienți, gata!

Din sală: Mai sunt câțiva care...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Sunt suficienți. Asta e. A strigat de două ori. Nu scrie nicăieri la Regulament că să strigați până vine... prezent în sală.

Din sală: Săpunaru Nini.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Săpunaru Nini - prezent. (Discuții în sală.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

De două ori a strigat absenții. Mai vreți încă o dată?

Din sală: Încă o dată.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mai strigați, domnule Buican, încă o dată.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Mai strig.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Cei care sunt absenți.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Acum ajung la tine.

Blăjuț Viorel-Ionel absent
Blănariu Valentin absent
Bode Lucian Nicolae absent
Bogdan Gheorghe-Dănuț absent
Boghicevici Claudia absentă
Bordeianu Dan absent
Bucur Constantin-Alin absent
Budurescu Daniel-Stamate absent
Burlacu Ștefan absent
Canacheu Costică absent
Cătăniciu Steluța-Gustica absentă
Chițoiu Daniel absent
Cioată Cezar absent
Ciubotaru Lucian-Manuel absent
Ciucă Liviu-Bogdan prezent
Ciuhodaru Tudor absent
Ciurariu Florin prezent
Comșa Cornel-George absent
Condurățeanu Andrei-Răzvan absent
Constantin Daniel absent
Cosma Vlad-Alexandru absent
Costin Gheorghe absent
Cseke Attila-Zoltán absent
Cupă Ion absent
Cupșa Ioan absent
Diaconu Mihai-Bogdan absent
Dima Toader absent
Dîrzu Ioan absent
Doboș Anton absent
Dolha Mircea absent
Donțu Mihai-Aurel absent
Dragnea Nicolae-Liviu absent
Dragomir Maria absentă
Drăghici Sonia-Maria absentă
Dumitrache Ileana Cristina absentă
Dumitru Ovidiu-Ioan absent
Dușa Mircea absent
Emacu Gheorghe absent
Enea Constantin-Cosmin absent
Firczak Gheorghe absent
Florea Damian absent
Frăticiu Gheorghe absent
Gerea Andrei Dominic absent
Gheorghe Andrei Daniel absent
Ghiță Sebastian-Aurelian absent
Gorghiu Alina-Ștefania absentă
Gunia Dragoș-Ionel absent
Gurzău Adrian absent
Holban Titi absent
Hulea Ioan
Iacoban Sorin-Avram absent
Ialomițianu Gheorghe prezent
Ignat Miron absent
Iliuță Vasile absent
Ionescu George absent
Ispir Raluca-Cristina absentă
Man Mircea absent
Manda Iulian Claudiu absent
Marcu Viorica absentă
Marian Ion Cristinel absent
Martin Eduard-Stelian absent
Matei Călin-Vasile-Andrei absent
Mazilu Constantin absent
Măduța Flavius-Luigi absent
Melinte Ion
Mihai Aurelian prezent
Mihăilă Ioan absent
Mihăilescu Ion-Bogdan absent
Militaru Lucian absent
Mironescu Răzvan Horia absent
Mocanu Adrian absent
Moldovan Carmen Ileana absentă
Motreanu Dan-Ștefan absent
Moț Constantin-Stelian-Emil absent
Muntean Mircia absent
Nazare Alexandru absent
Necula Cosmin absent
Negruț Clement absent
Nicolae Alexandri absent
Nicolae Florian

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule secretar,

Mai bine întrebați dacă mai este cineva prezent, care nu a fost la prima strigare. E mai simplu așa, că așa strigăm... Se face 19.30... Pentru mine nu e o problemă, dacă vrem să facem bugetul pe 24.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Mai sunt câțiva, domnule președinte.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos, strigați-i, până facem.

Mai avem 40 de minute și terminăm ziua de lucru.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cristian Buican:

Oros Nechita-Adrian
Pambuccian Varujan
Pană Adriana-Doina
Păun Nicolae
Popa Octavian-Marius absent
Popa Radu Mihai
Dumitru Ovidiu - prezent.
Man Mircea - prezent.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule secretar.

Continuăm.

Secțiunea a 6-a. La titlul secțiunii, dacă sunt obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 19 alin. (1). Obiecții, comentarii?

Nu sunt.

Alin. (2). Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 19 în integralitatea sa.

Voturi pentru?

Rog secretarii să numere.

Voturi pentru?

Rog secretarii să numere. (Discuții la prezidiu.)

Vă rog frumos să țineți mâna ridicată, ca să numere secretarul.

Domnul senator, pe partea dreaptă, până la domnul Vlase. De la domnul Vlase, în stânga, domnul Buican. (Discuții la prezidiu.)

270 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 20.

Obiecții, comentarii?

Nu.

Cine este pentru? 272 de voturi pentru.

Au mai intrat doi colegi.

Abțineri?

De la prezidiu: O colegă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 21 alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 21 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 272 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

De la prezidiu: Unul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 22.

Voturi pentru? (Discuții la prezidiu.) 273 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

De la prezidiu: Unul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Unul.

Adoptat.

Art. 23.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? 273 de voturi pentru.

Abțineri?

De la prezidiu: Una. O abținere. (Discuții la prezidiu.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

O abținere.

Voturi împotrivă?

Adoptat.

Erau 274. Cu colega noastră, suntem 275 acum.

Am văzut-o pe doamna deputat de Tulcea, să știți.

Capitolul II. Titlul.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 24.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2) al art. 24.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 24 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 273 de voturi pentru.

Abțineri? Una. A dat o tură.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 25 alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 25 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 274 de voturi pentru.

Abțineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

276. Scuzați-mă, au venit două colege.

276 de voturi pentru.

O abținere, un vot împotrivă.

Art. 26.

Obiecții, comentarii?

Nu.

Cine este pentru? 276 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Voturi împotrivă? Domnule Daea, votați împotrivă?

Un singur vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 27.

Cine este pentru? 277 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 28 alin. (1).

Voturi pentru? 277.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Alin. (2).

Voturi pentru? Voturi pentru? 277.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Art. 28 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 277.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 29.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? 277.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 30.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? 277 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

278 de voturi pentru.

Am văzut, am văzut!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 31.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? 278 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 32 alin. (1).

Obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Lit. a) a alin. (2).

Obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Lit. b) a alin. (2) art. 32.

Obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Alin. (2) al art. 32 în integralitatea sa.

Obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Alin. (3).

Obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Alin. (4).

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Nu!

Obiecții, comentarii?

La anexa nr. 1 aveți amendamente admise.

La art. 32 alin. (5).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (6), alineat nou.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 32 în integralitatea sa.

Obiecții, comentarii?

Cine este pentru? 278 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul. 2 voturi împotrivă.

Bună ziua!

Art. 33.

Cine este pentru? 279 de voturi pentru.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 34.

Cine este pentru? 279 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 35.

Cine este pentru? 280 de voturi pentru.

A mai intrat încă un coleg.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 36.

Voturi pentru? Cu domnul Donțu, 281 de voturi pentru.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 37.

Voturi pentru? 281 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Dacă vă cer direct vot, înseamnă că nu există niciun amendament depus la comisie.

Art. 38 alin. (1).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 38 în integralitatea sa.

Cine este pentru? Cu domnul Belacurencu, 282 de voturi pentru.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobat.

Art. 39.

Voturi pentru? 282 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 40 alin. (1).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. a) a alin. (2).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. b) a alin. (2).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (2) în integralitatea sa.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (3).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (4).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (5).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (6).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (7).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (8).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (9).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 40 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 282.

Abțineri? Una.

Voturi împotrivă. Unul.

Adoptat.

Art. 41.

Voturi pentru? 280.

Abțineri? Una.

Voturi împotrivă. Unul.

Adoptat.

Art. 42 alin. (1).

Obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Alin. (3).

Obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Alin. (4).

Obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Alin. (5).

Obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Art. 42 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 280.

Abțineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 43 alin. (1).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (2). Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (3).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (4).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 43 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 281.

Abțineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 44 alin. (1).

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Aprobat.

Alin. (3).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (4).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (5).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat...

Scuzați-mă! Lit. a) a alin. (4).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. b) a alin. (4).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (4) în integralitatea sa.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (5).

Obiecții, comentarii? Încă o dată! Nu.

Aprobat.

Alin. (6).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (7).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 44 în integralitatea sa.

Voturi pentru?

Au intrat doi, au ieșit doi. 281 de voturi pentru.

Abțineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 45 alin. (1).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 45 în integralitatea sa.

Voturi pentru?

Voturi pentru, vă rog frumos! 282.

Abțineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 46.

Voturi pentru? 283.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 47.

Voturi pentru? 283 de voturi pentru.

Abțineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 48.

Voturi pentru? 283.

Abțineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 49.

Voturi pentru? 283.

Abțineri? Niciuna.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Intrăm în "Dispoziții finale" - Capitolul III.

Art. 50.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? 282 de voturi pentru.

Abțineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 51.

Modificat de către comisie. Ne uităm la propunerea comisiei.

Voturi pentru? 282 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

O abținere.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Există un amendament respins, după art. 51.

Îl susține cineva? Nu.

Art. 52.

Voturi pentru? 279.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 53 alin. (1).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 53 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 280.

Abțineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 54 alin. (1).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. a) a alin. (1).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. b) a alin. (1).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. c) a alin. (1).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. d) a alin. (1).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (1) în integralitatea sa.

Voturi pentru? 279. Doamna Plumb a părăsit sala.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Alin. (2) al art. 54.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (3).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. a) a alin. (3).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. b) a alin. (3).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. c) a alin. (3).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (3) în integralitatea sa.

Cine este pentru? 275.

Obiecții?

Abțineri, scuzați-mă! Niciuna.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Alin. (4).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. a) a alin. (4). Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. b) a alin. (4).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. c) a alin. (4).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. d) a alin. (4).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (4) în integralitatea sa.

Cine este pentru? 273 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Alin. (5).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (6).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. a) a alin. (6).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. b) a alin. (6).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

b1) alin. (6).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

b2) alin. (6).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. c) a alin. (6).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (6) în integralitatea sa.

Cine este pentru? 272 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Art. 54 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 272 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Art. 55.

Voturi pentru? 250.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Art. 56 alin. (1).

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Aprobat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (3).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (4).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (5).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (6).

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 56 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 252.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Art. 57.

Voturi pentru?

Voturi pentru art. 57!

Vă rog frumos să ridicați mâna.

252.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Art. 58 alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. a) a alin. (2).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. b) a alin. (2).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2) în integralitatea sa.

Voturi pentru? 252 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Alin. (3) al art. 58.

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 58 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 252 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 59.

Este modificat de către comisie.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? 252 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 60 alin. (1).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (3).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (4).

Obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 60 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 250 de voturi.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Art. 61.

Voturi pentru? 250.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Art. 62.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? 249 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 63.

Atenție, avem amendament admis la art. 63. Poziția 20 din amendamente admise - Anexa nr. 1.

Obiecții, comentarii?

Voturi pentru? 249.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Comitetul liderilor, la prezidiu, vă rog frumos. Comitetul liderilor, la prezidiu! (Discuții la prezidiu.)

La propunerea comitetului liderilor, pentru a modifica cifrele din bugetul de stat, urmare a votului dumneavoastră din Senat și din Camera Deputaților cu privire la bugetul Camerei Deputaților și al Senatului pentru anul 2016, comitetul liderilor vă propune retrimiterea la comisie a bugetului de stat - termen, până mâine-dimineață la ora 10.00 -, pentru a completa cifrele cu cifrele aprobate în bugetul Camerei Deputaților și bugetul Senatului, votate astăzi și ieri la Senat și la Cameră.

Cine este pentru? 249 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru-Șerban Mihăilescu (din sală):

Încă un vot împotrivă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Două voturi împotrivă.

Mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 16 aprilie 2021, 14:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro