Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 octombrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.169/09-10-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 05-10-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 octombrie 2015

    Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,10.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Niculae Mircovici și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală.

Au semnat până acum peste 170, plus membrii Biroului permanent și liderii grupurilor parlamentare, care sunt exceptați de la semnătură, sunt peste 190 de colegi.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de azi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 383 de deputați, până în acest moment s-au înregistrat 191.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul nostru, ați primit la casete programul de lucru pentru perioada 5-10 octombrie, lista rapoartelor depuse în perioada 30 septembrie - 5 octombrie, lista cu legile la care puteți să vă exercitați dreptul de sesizare a Curții Constituționale și o informare cu privire la inițiativele legislative.

 
Video in format Flash/IOS Ora prim-ministrului - Dezbateri politice, la solicitarea prim-ministrului, cu tema: Evaluarea situației operaționale curente referitoare la fluxurile migratorii și posibilele influențe asupra României.  

În temeiul art. 206 din Regulamentul Camerei, potrivit programului de lucru, astăzi de la 16,00 la 17,00 avem Ora prim-ministrului cu tema cerută de către domnul prim-ministru: "Evaluarea situației operaționale curente referitoare la fluxurile migratorii și posibilele influențe asupra României".

Știți foarte bine procedurile. Prim-ministrul vorbește 15 minute, grupurile parlamentare - 5 minute fiecare grup parlamentar, reprezentanții deputaților neafiliați - 2 minute, primul-ministru, la final, 5 minute.

Pe procedură, domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Domnule lider, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Am cerut cuvântul pe procedură. După cum știți, la începutul fiecărei ședințe de plen dintr-o săptămână se poate discuta despre ordinea de zi.

Exact aceasta este procedura la care vreau să mă refer, și anume că, săptămâna trecută, mai precis joi, Grupul parlamentar al PNL a solicitat ca la această ședință de astăzi, respectiv prezența prim-ministrului în Parlament, în fiecare primă zi de luni din lună, să avem o temă care cred eu că este importantă pentru o mare parte dintre românii noștri, și anume votul prin corespondență.

Am sperat că o hârtie înaintată își va urma traseul normal și va intra, așa cum era normal, în procedura pe care noi toți o cunoaștem. Din păcate, am constatat că, astăzi, în loc să se dezbată această temă, avem o temă, propusă de prim-ministru, astăzi, 5 octombrie.

Am urmărit toate documentele cu data de înregistrare. Documentul PNL este înregistrat săptămâna trecută, documentul dumneavoastră și cel al domnului prim-ministru sunt înregistrate astăzi.

Îmi exprim nedumerirea de ce s-a procedat așa, dar, în același timp, nu pot, de la această tribună, să nu fac remarca simplă, de altfel, că Partidul Social Democrat nu dorește Legea votului prin corespondență și, în consecință, după cum observați, Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaților se află începând de astăzi în grevă parlamentară, grevă japoneză.

Deci venim la lucru, participăm la toate dezbaterile, toate activitățile Parlamentului, dar protestul nostru, pentru că nu se dorește adoptarea acestei legi, este clar și este evident.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun. O să-l rog pe domnul Neacșu să vă repete ce a spus în Biroul permanent, că s-ar părea că stenograma nu are acces pe telefonul dumneavoastră mobil de la Camera Deputaților, deși ea este pe site.

Domnule lider, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Evident că nu contestăm dreptul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal de a-și trimite la ședințele Biroului permanent, acolo unde nu poate veni liderul de grup, viceliderii. Dar faptul că nu există comunicare între viceliderul care participă la ședință și liderul grupului parlamentar este o problemă strict internă, de gospodărie internă.

Vreau să vă precizez, în măsura în care nu cunoașteți, dar eu sunt convins că și cunoașteți, domnule Nicolăescu, cum au stat cu adevărat lucrurile.

În conformitate cu prevederile regulamentare, avem dreptul, pe rând, să propunem dezbateri la care să fie invitat prim-ministrul, în fiecare luni din fiecare lună, o dată la inițiativa opoziției, o dată la inițiativa puterii și, a treia oară, la inițiativa prim-ministrului.

Noi, miercuri, la ședința de Birou permanent, știind că astăzi este prima luni din lună, am observat că nu eram sesizați, ca Birou permanent, cu niciun fel de solicitare din punctul de vedere al dezbaterii parlamentare la Ora prim-ministrului.

Domnul Dobre a solicitat relații la grupul Domniei Sale, nu le-a primit și atunci am decis, Biroul permanent a decis, să se facă o invitație prim-ministrului să ne precizeze dacă Domnia Sa are de propus o temă spre dezbatere Parlamentului, fiind unul dintre cei care au acest drept.

Am inițiat procedura... sau prin intermediul președintelui Camerei s-a inițiat procedura de a fi solicitat prim-ministrului cu această temă și de a fi sesizat, Domnia Sa a răspuns și acum ne trezim că și dumneavoastră ați fi vrut să dezbatem o temă. Parcă, totuși, nu este foarte, foarte corect să inițiem un demers și după aia să spunem stop, opriți, stop joc, pentru că deja ne-am răzgândit noi.

Nu e niciun fel de problemă ca tema pe care dumneavoastră ați propus-o sau o altă temă care va fi de actualitate, cum veți decide la momentul respectiv, să fie reluată în prima ședință a lunii următoare, pentru că este dreptul dumneavoastră regulamentar de a propune astfel de teme. Noi am propus tema lunii septembrie.

Deci, în consecință, cred că ne aflăm astăzi cu procedura împlinită și putem să purcedem în continuare la desfășurarea ședinței.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos, domnule vicelider Dobre.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Pentru exactitate, domnule președinte.

Miercuri s-a spus că, întrucât PNL-ul nu a depus până miercuri solicitarea, atunci stabilim o altă temă, la propunerea prim-ministrului.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Corect.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Foarte corect. Numai că, acum o lună, în septembrie, când iarăși domnul prim-ministru a fost aici, la solicitarea Grupului PSD, și puteți verifica, solicitarea a fost depusă de PSD în ziua în care a fost și dezbaterea.

Deci ceea ce-i posibil pentru PSD, nu-i posibil, deocamdată, pentru PNL.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

O să-mi dați mie voie să vă reîmprospătez memoria, pentru că s-ar părea că distanța este foarte grea pentru unii colegi, care se văd în Biroul permanent, de la partid.

(Coboară la tribună.)

Bun. Noi am cerut să ne informatizăm. Vreo 150 de colegi, bănuiesc că cei doi, lider și vicelider de la PNL, nu au luat tableta ca să aibă acces la informații și bănuiesc că sunt dintre acei membri ai partidului care sunt împotriva unor chestiuni și nu le place internetul, n-au telefoane mobile de ultimă generație. Asta e, nu ne supărăm pe ei.

Dar faptul că-și trimit un lider sau un vicelider la Biroul permanent unde au și membri ai Biroului permanent și uită, nu vorbesc între ei, e o chestie pe care o înțeleg, având în vedere încrederea electoratului.

1. Liderii grupurilor parlamentare, în prima zi de Ora prim-ministrului din această sesiune, au căzut de comun acord în unanimitate să propună Biroului permanent, care, cu toate voturile de la UDMR până la PSD au aprobat în unanimitate, fiind prima prezență din această sesiune - și pentru că au uitat ei - să fie prim-ministrul cel care dezbate.

Asta este prima chestiune, domnule Dobre. Îmi pare rău că colegii dumneavoastră nu v-au informat. Având în vedere că am salariu mai mare, promit că la următoarea sesiune, la următorul salariu cumpăr un telefon mobil și vi-l dau, ca să înțelegeți Androidul sau IOS-ul sau BlackBerry, ca să aveți și dumneavoastră acces la informație, pentru că nu vă place tableta de la Parlament, din banii publici, și atunci fac eu un sacrificiu, poate așa țineți legătura și cu domnul Nicolăescu, că văd că nu vă vedeți la partid.

A doua chestiune, am stabilit toți, în Biroul permanent, la propunerea opoziției, dar s-ar părea că n-avem acces la stenogramă, că dacă nu depunem până miercuri ca partid, membru al coaliției de guvernământ sau din opoziție, cererea pentru dezbaterea pentru Ora prim-ministrului, putem să întrebăm prim-ministrul sau liderul opoziției dacă vor ei să în luna respectivă.

Miercuri, dumneavoastră ați venit, și-mi pare rău că o să facem și live streaming, ca să vadă lumea imaginea unui lider de grup sau unui vicelider, când vine uimit despre atribuțiile pe care le are prin Regulament.

Domnul Dobre, cu tot respectul pe care-l am pentru Domnia Sa, fiind vechi parlamentar, nu știa despre această chestiune, că nu i-a spus nimeni. Și atunci, domnul Neacșu a zis: "Dacă Biroul permanent este de acord, unde dumneavoastră ați nominalizat niște lideri, care sunt membri ai Biroului permanent, dacă Biroul este de acord, o să-l întrebăm pe domnul prim-ministru dacă dorește Domnia Sa să vină".

Zis și făcut, liderul grupului parlamentar l-a întrebat pe prim-ministru, prim-ministru a făcut acest demers și a acceptat Biroul permanent în unanimitate.

Acum, dacă erau voturile PNL-ului împotriva acestui demers înțelegeam, și atunci era o chestiune pe care liderii puteau s-o tranșeze în acest Birou permanent de astăzi, dar atâta timp cât liderii de grup și membrii PNL au acceptat solicitarea primului-ministru, mai aveam o singură soluție, din logica calculatorului cu unu și cu zero.

Dacă domnul prim-ministru nu dorea să vină astăzi în fața noastră și n-aveam chef de el, atunci n-aveam ora aceasta și semnam prezența pentru ziua de astăzi la grupuri, dacă n-aveam răspunsuri la întrebări, interpelări, așa cum onorabilii mei membri ai Comitetului liderilor au decis când au modificat Regulamentul.

Din punctul meu de vedere, membrii Biroului permanent nu au greșit pentru că au ascultat sfatul pro sau contra pe care liderii sau viceliderii grupurilor parlamentare l-au recomandat.

Deci nu transferați în dreptul nostru ce nu puteți să faceți, cum nu puteți să transferați lipsa de voință și de putere a dumneavoastră de a face votul prin corespondență, pentru că trebuie să-i convingeți și pe cei de la UDMR, și pe cei de la PP-DD și s-ar părea că nu puteți și vă dați demisia din funcții. Mă gândesc, dacă luați mâine prim-ministru, ce-o să faceți, vă dați demisia pentru că nu aveți majoritate în Parlament să treceți o lege, cu voința noastră? Și o să facem și acest lucru, vă luăm noi președinția comisiei ca să putem să găsim o soluție pentru românii care au plecat pe timpul dumneavoastră, tăindu-le locurile de muncă, în afara granițelor țării, să muncească.

O vom face și pe asta, nu vă supărați! Am făcut-o și la Comisia pentru modificarea Constituției, o facem și aici, ca să vadă și jurnalistul, ca să vadă și cel de acasă cine are voință politică și poate să creeze o majoritate, și cine n-are, dar se vaită. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Dreptul la replică, două minute, v-am pronunțat numele.

Domnule lider, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Am stat să mă gândesc dacă să vă răspund în același mod arogant în care ați vorbit dumneavoastră, lipsit de credibilitate și, mai ales, de injurii.

Eu cred că tot ce ați spus înseamnă exact ceea ce eu am făcut la începutul acestei intervenții, și anume am afirmat faptul că dumneavoastră, PSD-ul, nu doriți votul prin corespondență.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult pentru intervenția dumneavoastră.

Bun. Începem dezbaterile pe tema solicitată de către primul-ministru al României, domnul Victor Ponta.

Îl invit la tribună pe primul-ministru al României, domnul Victor Ponta, pentru a prezenta tema dezbaterii politice.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor-Viorel Ponta - prim-ministrul Guvernului României:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doar pentru realitatea istorică, vreau doar să confirm ceea dumneavoastră ați anunțat, și anume că joi sau vineri urma să mă pregătesc pentru Ora primului-ministru, dar opoziția nu vrea să mă întrebe nimic că, probabil, n-aveau nimic de criticat sau de întrebat, motiv pentru care am considerat că este important să informez Camera Deputaților asupra unei probleme cu adevărat importante și care se află pe agenda tuturor țărilor europene, și nu doar europene, referitoare la situația privind fluxurile migratorii și pregătirea țării noastre pentru această situație specială.

Din acest motiv, în fața Camerei Deputaților, aș vrea să prezint câteva informații și inițiative ale Guvernului, evident, urmând să răspundem întotdeauna la solicitarea Parlamentului și să vă cerem sprijinul, dacă este vorba despre măsuri legislative.

Vreau să informez Camera Deputaților că, împreună cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, celelalte instituții publice care au atribuții în domeniu, dar și în discuția, într-o primă discuție pe care am avut-o vineri cu reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și a diverselor asociații de protecție a refugiaților și comunități din România, am încercat să avem o imagine din acest moment, a capacității României de a gestiona această problemă și, mai ales, strategia noastră de integrare în viitor în fața unor noi provocări.

Vreau să încep prin a spune punctul de vedere al Guvernului, că România nu este doar o țară europeană, membră a comunității internaționale, dar își asumă toate obligațiile care-i revin în baza convențiilor internaționale privind protecția refugiaților, convențiile internaționale privind protecția copiilor, în special, și, de asemenea, faptul că vom implementa, cu siguranță, decizia recentă a Consiliului JAI și toate deciziile luate pe plan european, pentru că, fiind membri ai Uniunii Europene, respectăm deciziile luate pe plan european, în baza tratatelor europene, și cred că poziția României trebuie să fie de solidaritate, de sprijin și de colaborare în ceea ce reprezintă, în acest moment, o mare provocare pentru Uniunea Europeană.

În al doilea rând, vreau să informez Camera Deputaților și, evident, opinia publică asupra faptului că azi nu există o presiune specială, din punct de vedere migraționist, la adresa României. Din datele pe care Ministerul Afacerilor Interne le-a pus la dispoziție până la data de 1octombrie, anul acesta, cereri de azil au fost 944 față de 900 în cursul anului 2014, deci o creștere oarecum nesemnificativă, în luna august, de exemplu, am avut doar 18 cereri de azil, străini returnați sub escortă - 172, față de 111 în 2014, străini luați în custodie publică - 152, față de 185, - deci practic nu există în mod real, astăzi, când vorbim, o presiune specială dincolo de ceea ce s-a întâmplat în mod constant în fiecare an.

Cu toate acestea, având în vedere evenimentele din Serbia și ridicarea acelui gard de protecție la frontiera maghiară am luat măsuri și am operaționalizat două tabere - la Lunga și la Moravița - fiecare având capacitatea de cazare de 500 de persoane, însă până în acest moment nu a fost nevoie să le folosim.

Dincolo însă de prevenție și de intervenție imediată care înseamnă protecția frontierelor, activitatea poliției de frontieră, a structurilor din Ministerul Afacerilor Interne, pot totuși să spun că, în urma analizei pe care am făcut-o, situația este evident nesatisfăcătoare, în ceea ce privește capacitatea noastră și a instituțiilor publice și a societății civile, în ceea ce privește integrarea persoanelor cu statut de refugiat. Mă refer aici, în primul rând, la eliberarea documentelor necesare, la accesul la servicii de sănătate, mai ales când este vorba despre copii, despre persoane în vârstă, la accesul la educație pentru copiii care au acest statut și la integrarea și accesul la locuri de muncă.

România nu a avut o experiență și o mentalitate adecvată până în acest moment și cred că este de datoria noastră să înțelegem ce înseamnă acest fenomen, la nivel european, să fim pregătiți pentru orice fel de provocare și să avem deja pregătite mecanismele care să ducă nu doar la prevenție, ci și la integrare, atunci când va fi cazul.

Spun acest lucru, deoarece situația generală pe plan european este net modificată față de anii trecuți. În baza datelor oficiale, în anul 2015 au intrat pe teritoriul Uniunii Europene - și mă refer aici la Grecia, la Italia, venind din Africa de Nord și Orientul Apropiat - 515.000 de refugiați, din care 55% din Siria, 15% din Afganistan și restul din alte țări aflate în conflict sau în diverse situații tensionate.

De altfel, vreau să vă informez că și în cursul vizitei pe care am efectuat-o ieri în Iordania, am vizitat o tabără de refugiați, constatând că o țară mică, Iordania, a primit, până în acest moment, 1,4 milioane de refugiați și resursele pe care le alocă sunt evident insuficiente în lipsa sprijinului internațional.

În egală măsură, după cum știți, o altă țară din regiune, Turcia, are deja 2,2 milioane de refugiați și cred cu adevărat, în urma discuțiilor pe care le-am purtat, că soluția pe termen scurt și mediu este a unei relații între Uniunea Europeană, Turcia, Iordania, țările care adăpostesc cea mai mare parte a acestor refugiați.

Salut discuțiile care au loc astăzi, la Bruxelles, între Turcia și Comisia Europeană. Guvernul României va sprijini ca soluție, repet, pe termen scurt și mediu, sprijinul financiar, logistic pentru țările care găzduiesc deja refugiați, în special Turcia și Iordania, pentru că este mult mai ușor, mult mai ieftin și mult mai eficient să sprijinim eforturile financiare ale acestor țări decât să construim ziduri, garduri, să plătim polițiști, câini polițiști și să încălcăm, practic, normele internaționale, așa cum au făcut-o sau a făcut-o o țară din cadrul Uniunii Europene.

Pe termen lung, din punctul de vedere al Guvernului României, soluția este combaterea terorismului în Siria, refacerea structurii statale și sprijinul pentru reconstrucția Siriei, iar din punct de vedere diplomatic, România se va alătura eforturilor Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, în ceea ce privește această soluție pe termen lung.

Vreau să reiterez în fața Camerei Deputaților poziția Guvernului României, referitoare la faptul că intervenția Rusiei în Siria nu este în niciun caz de natură să soluționeze conflictul, ci doar să-l agraveze și să creeze noi și noi suferințe față de populația civilă.

În ceea ce privește situația din România, în cadrul discuțiilor pe care le-am avut cu instituțiile publice, dar și cu reprezentanții societății civile - și vreau să le mulțumesc pentru disponibilitatea de a se implica în acest efort - am constatat că este nevoie să instituționalizăm o coaliție pentru integrare, compusă din instituții publice și reprezentanți ai societății civile, care să pregătească în cel mai scurt timp modificările necesare, pe cinci paliere importante.

În primul rând, în ceea ce privește legislația, România este deja vizată, ca și alte țări, de o procedură de infringement, din partea Comisiei Europene. România are încă de implementat în legislația națională, nu doar la nivel legislativ, dar și al normelor de aplicare, toate obligațiile pe care ni le-am asumat privind protecția refugiaților, a copiilor, a familiilor aflate în nevoie.

În al doilea rând, o atenție mult mai mare în ceea ce privește partea de logistică și de acordare a documentelor absolut necesare prevăzute în instrumentele internaționale.

În al treilea rând, integrarea locală, și am discutat cu reprezentanții autorităților locale, care sunt dispuși să sprijine mai departe aceste eforturi.

În al patrulea rând, la nivel instituțional, accesul persoanelor care au statutul de refugiat la educație, sănătate, locuri de muncă, sistemul bancar și toate celelalte servicii care să-i ajute să se integreze în societate, nu să rămână, practic, pe cheltuiala publică.

Și, în al cincilea rând, efortul comun - instituții publice, societate civilă - de comunicare publică, pentru a combate xenofobia, populismul și demagogia, care în această perioadă au renăscut, folosind o temă falsă, a refugiaților, care, iată, în realitate nu există la nivel de criză în România, pentru scopuri politice și pentru a genera în societate o tensiune artificială.

Vreau să știți că aceste măsuri sunt necesare pe termen foarte scurt, în primul rând, în ceea ce privește alocările bugetare.

Cred că este rușinos pentru România - și sunt convins că foarte puțini dintre dumneavoastră știu - că încă avem în vigoare o prevedere din anul 2006, prin care alocăm pentru toate cheltuielile privind un refugiat politic suma de trei lei pe zi, iar pentru cheltuielile sale personale, suma de 0,60 de bani.

Cred că ... bun. Guvernul este pregătit, Ministerul de Finanțe, să încercăm să actualizăm aceste sume, pentru că nivelul lor este, cu siguranță, nu doar nesatisfăcător, dar și insultător. E foarte greu de crezut că cineva poate asigura subzistența unei persoane cu trei lei pe zi.

De asemenea, accesul la serviciile de sănătate, în condițiile introducerii cardului de sănătate, la educație, acolo unde, în continuare, școli și facultăți din România solicită documente școlare de la refugiați care au școala, sau primăria, sau universitatea distruse în bombardamente și noi le cerem birocratic documente, așa cum cerem cuiva care a studiat în București sau în Timișoara, ceea ce evident duce la imposibilitatea accesului la educație.

La fel, în ceea ce privește condițiile de cazare, mulți reprezentanți ai autorităților locale - și le mulțumesc - și-au arătat disponibilitatea, în condițiile unui sprijin de la bugetul de stat, pentru a organiza locuri de cazare decente și cu siguranță pentru a oferi oportunități de integrare în societate.

Vreau să spun că toate aceste provocări le-am stabilit, le avem în vedere, le vom rezolva în perioada imediat următoare. Vom informa de fiecare dată Parlamentul și vom cere sprijin pentru măsurile legislative.

În final însă vreau să mai spun doar trei concluzii.

În primul rând, România, azi, când vorbim, nu se află, din fericire, sub niciun fel de presiune, cifrele numărului de persoane intrate, al cererilor de azil fiind comparabile cu cele din anii trecuți; că suntem și trebuie să ne îndeplinim toate obligațiile la nivel european și internațional, nu doar să aplicăm Decizia JAI, ci și, în continuare, să avem un rol activ și constructiv în dezbaterea pe plan european. Cred că a fost corect să susținem principiul de a nu avea cote obligatorii, însă cred că a fost o greșeală că am votat alături de Ungaria și Slovacia împotriva restului Uniunii Europene și cred că din acest moment trebuie să avem o poziție, repet, europeană, constructivă și solidară cu celelalte țări ale Uniunii Europene și, de asemenea, să precizez că obligația societății românești, nu doar a instituțiilor publice, este de a acorda ajutor, în primă instanță, dar mai departe de a ajuta la integrarea în societate, prin accesul la sănătate, educație, locuri de muncă, documente pentru cei care dobândesc statutul de refugiat.

În rest, din punct de vedere politic, România va sprijini eforturile Uniunii Europene și alte Statelor Unite ale Americii, privind soluționarea conflictului din Siria și sprijinul pentru reconstrucția acesteia, pentru că milioanele de cetățeni ai Siriei, care s-au refugiat în diverse alte țări, cu siguranță pot avea un viitor și își doresc un viitor în țara lor, atâta timp cât nu mai există război și există oportunități.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată, atât cât a fost, și cu siguranță vă vom informa de fiecare dată asupra unei probleme extrem de importante, în care informarea corectă este cea mai importantă. Altfel, dezinformarea, panica, populismul care apar în mass-media, din partea unor oameni politici, cred că fac de râs România și cred că instituie în cadrul societății o teamă cu totul și cu totul nejustificată.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Bun.

Dragi colegi,

Am văzut că s-au înscris mai mulți colegi pentru același grup parlamentar. La "Ora ministrului" și la Ora prim-ministrului" am stabilit toți liderii grupurilor parlamentare, ca să nu ducem în derizoriu, că vorbește un singur membru al grupului parlamentar. E o dezbatere între primul-ministru și specialistul în această temă al grupului parlamentar. Dacă facem o dezbatere, pot să dau cuvântul la cinci, șapte inși, dar o să ne facem... ca de obicei, o să facem o chestie românească. Și la "Ora ministrului" vine un singur reprezentant al opoziției.

Acum, că liderii au fost așa de deștepți și au eliminat acest text din dezbaterea modificării la regulament, ne dă permisiunea. Dacă vreți să facem așa, eu nu am o problemă, dar vă spun că ne facem de băcănie. Nu există nicăieri în Europa acest model. Dumneavoastră îl acceptați, eu sunt de acord, nu vreau să încalc regulamentul. Pentru că ați lăsat un text care este ambiguu. Așa încât... ambiguu e, ambiguu guvernăm.

Domnule Tinel Gheorghe, aveți cuvântul.

Numai o secundă, domnul prim-ministru vrea să vă mai spună... mai avea 45 de secunde.

Vă rog frumos, după care domnul Tinel Gheorghe, viceliderul Grupului parlamentar al PNL.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Iertați-mă, nu are legătură cu tema refugiaților, dar are legătură cu poziția României pe plan regional.

Vreau să asigur - mi-a adus aminte ministrul de finanțe și e important -. am îndeplinit toate procedurile privind Acordul de împrumut rambursabil către Republica Moldova și trebuie să-l semnăm zilele acestea și să vi-l trimitem în fața dumneavoastră, spre aprobare. Deci nu vă luați după ciudații care spun că nu putem să împrumutăm, ceva colegi de-ai dumneavoastră... Am și făcut acordul, îl semnăm și îl trimitem. Sper că veți vota cu toții pentru el, pentru că Moldova are nevoie de ajutor.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Domnul Tinel Gheorghe, pe procedură.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am rugămintea să respectăm totuși regulamentul. Articolul 206 nu limitează numărul intervențiilor în cadrul acestor dezbateri. Dați-ne voie, dacă avem două intervenții, să putem să le susținem pe amândouă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Eu zic să aveți zece. Am făcut și "Ora prim-ministrului" ca în România, am făcut-o și pe aceasta frumos...

Domnul Neacșu, liderul grupului parlamentar.

Și la "Ora ministrului", tot așa, să venim câte zece, dacă se poate, să vorbim, ar fi perfect.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Două abordări, total diferite.

Prima dintre ele: vreau să vă informez, domnule prim-ministru, pentru că și dumneavoastră ne-ați informat, că deja astăzi a intrat în dezbatere, începând de astăzi, în Camera Deputaților, Tratatul cu... Protocolul semnat cu Republica Moldova și are ca termen, așa cum am stabilit, în procedură de urgență, și probabil că îl vom vota săptămâna viitoare și va pleca la Senat.

Iar referitor la problema regulamentară, noi când am discutat acest lucru, l-am discutat pe principii corecte. Mie nu mi se pare până la urmă corect și normal ca un grup politic să aibă despre o anumită temă două sau mai multe interpretări.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule Neacșu, vă rog frumos să reveniți în regulament.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

De asta fac...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Tinel Gheorghe are dreptate.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

... ședințe de grup.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Asta e. E a zecea oară când se întâmplă acest lucru. Dar eu trebuie să aplic regulamentul. Sunt două intervenții din partea Grupului parlamentar al PNL.

În ordinea pe care liderul grupului a anunțat-o, domnule Stroe Ionuț, aveți cuvântul.

5 minute - timpul total. Vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Trebuie să fim obiectivi și să spunem de la bun început faptul că această criză a refugiaților este cu adevărat testul de rezistență al Uniunii Europene. Este, pe de o parte, o problemă, dar și o amenințare comună, care cu siguranță are nevoie de o soluție comună, unificată, de o soluție europeană.

În acest moment, din păcate, ne aflăm în fața unei soluții de avarie, o soluție care mai degrabă rezolvă chestiunile umanitare. Dar criza migrației, cu siguranță, va fi una de durată și cu siguranță nu-și va găsi rezolvarea atâta timp cât nu eliminăm situațiile care o generează și în principal conflictul din Siria.

La început acolo a fost un război civil, dar din păcate, prin contribuția unora - cum spunea chiar premierul, ceva mai devreme - tinde să ia dimensiuni neașteptate, pentru că în contextul ultimelor evoluții - și mă refer la intervenția Rusiei - escaladarea acestui conflict cu siguranță nu va stăvili acest val de refugiați, ci îl va amplifica.

Partidul Național Liberal, de la bun început, a susținut și reafirmă și de această dată principiul solidarității europene, principiul redistribuirii echitabile și echilibrate a efortului rezolvării acestei crize, a acestui fenomen social, între toate statele membre ale Uniunii Europene.

Trebuie să înțelegem cu toții și s-o spunem cât se poate de deschis că relocarea are ca principal scop scăderea presiunii migrației asupra unor state membre și împărțirea acestui efort în mod echilibrat între partenerii Uniunii Europene.

Din păcate, în acest moment, două dintre cele mai importante acorduri care au legătură cu fenomenul migraționist - Acordul Schengen și Acordul Dublin - și-au dovedit limitările.

Acordul Schengen este practic suspendat. El trebuie reevaluat, dar numai după ce se va depăși momentul de criză, și trebuie refăcut refuncțional. Dar în același timp trebuie restabilit, bineînțeles, controlul granițelor Uniunii Europene, controlul securizării și controlul migranților la nivelul intrării în Uniunea Europeană.

Bineînțeles, trebuie găsite și soluții pentru a susține aceste state care sunt afectate ca țări de primire sau de tranzit pentru cei care migrează.

Tratatul de la Dublin este imperios necesar a fi reformat. Și spun aceasta pentru că Comisia Europeană, din punctul nostru de vedere, trebuie să adopte de urgență toate modificările legislative, astfel încât toate problemele ambiguităților acestui acord internațional să fie remediate. Sunt ambiguități de ordin principal, care au creat adevărate inechități de repartizare a refugiaților și care au dus, din păcate, la gesturi bruște ale unor state europene - unii chiar au mers până la afirmarea retragerii din Acordul de la Dublin, dar sunt și modificări de ordin tehnic, cum ar fi, de exemplu, faptul că actualul acord nu precizează cine își asumă responsabilitatea cererii de azil pentru minorii neacompaniați. Și, din păcate, în această situație se găsesc foarte mulți copii care sunt în aceste valuri migraționiste.

România nu se confruntă cu o criză a refugiaților. Și Partidul Național Liberal crede că acesta este cel mai important mesaj care trebuie comunicat românilor. Orice altceva se discută, se negociază și se soluționează la nivelul Uniunii Europene.

Problema migrației nu trebuie privită în context național, trebuie privită în context european și chiar internațional. Orice fel de abordare individualistă și naționalistă cu siguranță nu oferă soluții, iar autoizolarea propusă de foarte mulți, în sens politicianist, cu siguranță este cea mai nocivă atitudine.

Domnule prim-ministru, în încheiere, vă transmit un mesaj al partidului nostru în legătură cu o așteptare pe care o avem de două luni, în legătură cu acele mecanisme pe care trebuie să le creăm. Aveți suportul Parlamentului, cel puțin la nivel declarativ, dar concretizați aceste afirmații și veniți aici cu propuneri legislative care să creeze mecanismele integrării sociale, a asigurărilor de sănătate și toate cele pe care le-ați amintit.

Al doilea lucru este legat de ambasada noastră din Damasc, care poate fi o foarte bună interfață, suntem una dintre puținele țări care mai au încă ambasadă în Siria și trebuie s-o folosim.

Și nu în ultimul rând, nu vreau sau nu vrem...

S-o ținem, evident, și să ne folosim de ea în contextul internațional care este...

Și nu în ultimul rând, este foarte trist ca România să fie amintită în legătură cu amplificarea traficului de persoane. Nu trebuie să fim o țară care să contribuie la acest fenomen și trebuie să-l preîntâmpinăm, cu toate că până acum nu l-am avut.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul Varujan Pambuccian. Se pregătește domnul Cernea Remus.

Excelență, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Astăzi o să vorbesc mai degrabă din punctul de vedere al Uniunii Armenilor din România - am cerut acordul colegilor mei din grup să fac lucrul acesta - și am să încep prin a vă spune că, în 1919, Uniunea Armenilor din România s-a înființat tocmai pentru a prelua... a asista statul român în preluarea și integrarea celor care se refugiau în urma genocidului care a avut loc în Imperiul Otoman. Familia mea a făcut parte din acei refugiați.

Vreau să vă spun, domnule prim-ministru, că așa cum atunci Uniunea Armenilor și-a atins obiectivul, adică a reușit o integrare rapidă a comunității armene, la fel, suntem pregătiți să facem același lucru, astăzi. Avem în toată lumea arabă, care este acum măcinată de flagelul acesta al războiului, al haosului, avem comunități mari. O parte dintre armeni au ajuns pe teritoriul european. Și suntem pregătiți atât noi, cât și biserica armeană, fie cea catolică, din Ardeal, fie cea de rit gregorian, din fostul Regat, să le oferim asistența de care au nevoie, atât religioasă, cât și comunitară, cât și în ceea ce privește învățarea limbii române, deprinderea cu obiceiurile și cu felul de a se trăi în România. Ei nu vin aici, dacă ne referim la comunitatea armeană, cred că și mici comunități grecești, ele nu vin aici într-o țară străină rece, vin într-o comunitate care este pregătită să colaboreze cu autoritățile române pentru ca ei să-și poată găsi aici o nouă patrie, așa cum strămoșii mei și-au găsit aici o nouă patrie.

Vreau să vă spun - și cu asta o să închei - ce a însemnat pentru toate generațiile de armeni care s-au născut după ce valul de refugiați a ajuns în România faptul că Guvernul României a fost primul guvern din lume care a adăpostit refugiați veniți în urma groaznicelor evenimente care au avut loc în timpul genocidului din Imperiul Otoman.

Pentru foarte mulți dintre dumneavoastră, care sunteți români, să te naști român în România este un lucru firesc. Pentru un armean, să se nască în România este un miracol, pentru că asta ne-a dat șansa să trăim. Lucrul acesta nu l-au uitat nici generația bunicilor mei, nici generația părinților mei, nici generația mea, nici generația copiilor mei și sper că nu îl vor uita nici generația nepoților mei. Lucrurile acestea nu se uită.

Faceți pasul acesta și veți găsi printre cei care vor veni aici parteneri la fel de loiali cum sunt armenii care trăiesc acum în România.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc și eu.

Domnule deputat Remus Cernea, aveți cuvântul, două minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

În primul rând, dați-mi voie, cinci secunde, să salut introducerea acestui sistem electronic de contorizare a prezenței, este un pas foarte bun înainte. Poate ar trebui însă și o pontare la ieșirea din ședință, nu doar la intrare.

Salut convergența de opinii a principalelor partide, PSD și PNL, asupra acestei teme, salut poziția primului-ministru, echilibrată și într-un spirit european, exprimată mai devreme.

Într-adevăr, avem datoria, ca țară europeană, să primim refugiați și, la nivel discursiv, România și-a exprimat solidaritatea. Din păcate, cu ocazia acelui vot în Consiliul JAI, țara noastră, în mod eronat și cu pierderi de imagine la nivel internațional, a votat imprudent alături de Ungaria, care construiește garduri la granița comună cu noi, sau alături de Cehia și Slovacia, care au guverne recunoscute pentru șovinismul lor.

Însă important este să fim constructivi și solidari de acum încolo, să primim refugiații repartizați la nivelul instituțiilor europene și să fim conștienți că numărul acestora este posibil să fie din ce în ce mai mare, pentru că fluxul de refugiați cu greu va fi oprit. Am văzut însă un acord recent al Uniunii Europene, semnat cu Turcia. Poate că acest acord va încetini ritmul de refugiați cumva, prin găsirea unor soluții pe teritoriul turcesc, cu sprijin european.

Foarte bună ideea coaliției pentru integrare. Ea ar trebui să includă, după părerea mea, și reprezentanți ai comunității siriene, inclusiv ai minorității kurde, pentru că acestea pot... Sunt deja? Dacă sunt deja, cu atât mai bine, a fost foarte bine gândită, iată, această coaliție pentru integrare și felicit Guvernul pentru inițiativă.

Sigur că vocile politice responsabile au datoria să combată xenofobia, islamofobia, șovinismul.

De asemenea, va trebui să prezentăm refugiaților valorile democrației seculare și să facem tot posibilul să evităm ghetoizarea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Și închei, zece secunde.

Multe dintre localitățile noastre ar putea primi refugiați. Papa Francisc a cerut parohiilor să o facă, Patriarhia BOR a cerut bisericii să se implice, salut aceste lucruri. Eu însumi mă voi implica în găzduirea a cel puțin unei familii și în asigurarea unor condiții decente de viață în București pentru această familie sau poate chiar pentru mai multe.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Pâslaru.

Domnule vicelider, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă mulțumesc.

Domnule prim-ministru,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Europa se confruntă în acest moment cu o criză a migrației fără precedent, generată de persoane care necesită protecție internațională, majoritatea venind din nordul Africii și Orientul Mijlociu.

Acest val de refugiați se îndreaptă în special către statele membre europene dezvoltate.

Conform informațiilor Ministerului de Interne, România nu resimte în prezent o presiune migraționistă crescândă, ca urmare a accentuării fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest.

Atât din punctul de vedere al încercărilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, cât și din punctul de vedere al numărului solicitărilor de azil, situația înregistrată în prezent se menține la parametrii anului trecut, fără creșteri semnificative ale acestor indicatori.

La nivel regional însă valul de refugiați a creat o presiune migraționistă deosebită în zona sudică și sud-estică a Uniunii Europene, mai ales în Italia și Grecia, iar ulterior a afectat state de tranzit, precum Bulgaria, Ungaria, Austria sau țări de destinație, precum Germania, Franța sau Suedia.

Criza migranților trebuie gestionată cu solidaritate și responsabilitate, pe bază de voluntariat, ținându-se cont de situația specifică a fiecărui stat membru, inclusiv din punctul de vedere al expertizei și al experienței.

Este necesar a se face distincția între imigranții economici și populațiile care fug din calea războaielor și a atacurilor teroriste. În cazul refugiaților, gestionarea fluxurilor migratorii implică în primul rând o dimensiune umanitară, de care cred că țara noastră a dat de-a lungul timpului dovadă. Va fi necesară colaborarea instituțiilor statului cu organizații neguvernamentale de profil, va fi nevoie de dialog real între Guvern și ONG-uri, pentru că se va pune nu doar problema găzduirii refugiaților, ci și problema integrării acestor persoane în societatea românească.

Partidul Social Democrat s-a exprimat de la bun început pentru susținerea principiului solidarității între statele membre, însă trebuie să avem în vedere atât obligațiile, cât și drepturile din cadrul Uniunii Europene.

Referitor la drepturi, voi aminti aici faptul că demersurile României pentru aderarea la Spațiul Schengen, din 2011 și până în prezent, s-au derulat într-un context european marcat de presiuni negative permanente. Să nu uităm faptul că de mulți ani România este al doilea contributor după Germania la misiunile FRONTEX din sudul Europei, la granița greacă, la misiunile în care țara noastră nu a fost admisă ca membră a Spațiului Schengen.

Subliniez încă o dată faptul că statele membre și întreaga comunitate internațională trebuie să-și consolideze rolul în soluționarea conflictelor și în special în găsirea soluțiilor politice durabile în regiunile aflate în conflict, precum: Irak, Siria, Libia sau Orientul Mijlociu.

Săptămâna trecută am participat, la Strasbourg, la cea de-a patra Sesiune a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, alături de distinșii mei colegi, domnul deputat Cezar Preda, domnul Ionuț Stroe, domnul deputat Fenechiu. Cu ocazia acestei sesiuni plenare, au fost programate o serie de dezbateri de actualitate privind necesitatea unui răspuns european, atât la provocările migrației, cât și la provocările pentru țările de tranzit, precum și o dezbatere comună pe marginea rapoartelor.

Atât eu, cât și ceilalți membri ai delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei ne-am exprimat punctul de vedere în cadrul acestor dezbateri și am reiterat faptul că România susține nevoia unei abordări comune a problemei migrațiilor cu care se confruntă unele state europene. Totodată am susținut concluziile raportorilor, potrivit cărora este necesară o cooperare bazată pe o abordare cât mai cuprinzătoare a politicii în domeniul migrației, precum și necesitatea revizuirii profunde a sistemelor Uniunii Europene.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Am înțeles că domnul Preda vrea să aibă o intervenție scurtă, de două minute, peste timpul alocat.

Domnule Preda, aveți cuvântul, cu acordul liderilor grupurilor parlamentare. Orice regulament la noi durează 30 de zile.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cezar-Florin Preda:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am vrut s-o am în timpul alocat, dar nu am avut șansa aceasta.

Vă mulțumesc pentru amabilitate.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Intervenția mea este scurtă, dar, spun eu, la obiect.

În primul rând, decizia este luată. Noi încă ne mai aflăm, în România, în faza în care analizăm cam ce decizie am vrea noi să luăm. Decizia este luată, iar proactivismul nostru, care nu a excelat niciodată, în niciun domeniu, nu aș vrea să devină și acum o stare de fapt, noi să fim în defensivă, întotdeauna cocoșați de ceea ce decid alții. Și nu este vina nimănui, este vina noastră!

Acum o lună și ceva chiar am vorbit cu domnul prim-ministru, i-am spus că am fost la Sarajevo, la Comisia de monitorizare și se mirau colegii noștri europeni de ce mai bâlbîim noi așa, de ce bâjbâim, că decizia este luată și unde este proactivismul acesta? Chiar cu Pâslaru, cu Ionuț Stroe și acum la Strasbourg, am asistat la mirarea colegilor noștri europeni, cât de mult încercăm noi să bâjbâim în ceea ce avem de făcut.

Domnule prim-ministru, ca să fiu și mai direct, e clar că sunt două planuri în care România se prezintă acum: un plan al răspunderii instituționale, unde dumneavoastră aveți împreună cu Președinția României și cu noi o răspundere strictă, și un plan al modului în care noi spunem românilor care este situația. În al doilea plan, eu cred că ne aflăm în fața unei... hai să nu-i spun unui eșec lamentabil...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mai aveți 20 de secunde.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cezar-Florin Preda:

Da. Vă rog eu, că este chiar important, domnule președinte...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

20 de secunde, vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cezar-Florin Preda:

Nu o să termin în 20 de secunde...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Îmi pare rău.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cezar-Florin Preda:

Da. Bine. Să nu-mi tăiați...

Ca să nu uit, domnule prim-ministru, ați uitat Libanul. Ați enumerat Iordania și Turcia. Să știți că și Libanul este o țară care are cei mai mulți...

Eu vă spun că în aceste două planuri, deși suntem în faza cu Ionică și lupul, dacă pronunțăm acum "consens național" sau "interes național" nu ne mai crede nimeni, că s-a pronunțat de atâtea ori, încât toată lumea zice să nu mai auzim de cuvintele astea. Eu vă spun că aceasta este o problemă în care nu are voie nimeni... decât în consens național, aici nu este joacă.

Mai este o vorbă și cu aceasta chiar închei.

Stimați colegi, nu m-am băgat niciodată nici pe ce a fost agricultură, nici pe... la așa ceva de 12 ani încerc și eu să învăț, să mă pricep. În politica externă, întâi, înainte de a scoate ceva pe gură, este bine să vezi ce număr ai la pantofi, să te cântărești, să te măsori, și dacă ai toate datele, deschizi gura. Dacă nu le ai, taci din gură, că degeaba te ridici pe vârfuri, nu o să spui niciodată ceva interesant, doar ceva cu care poți să faci rău țării tale.

Eu nu am să fac... s-ar putea să fac greșeli, și colegi de-ai mei, și dumneavoastră, în ceea ce privește râca asta internă, dar, în politică externă, Partidul Național Liberal va sprijini absolut orice decizie este în interes național. Și aici nu sunt cuvintele generalului Oprea, sunt cuvintele Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Bun.

În finalul dezbaterilor, dragi colegi, o să-i dau cuvântul domnului prim-ministru Victor Ponta.

Domnule prim-ministru, aveți cinci minute, vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mai puțin de cinci minute, domnule președinte, pentru că sunt de acord în totalitate cu domnul Cezar Preda și asta se întâmplă foarte rar, dar este de menționat.

Vreau doar să spun încă o dată, poate că nu va crea știri în mass-media faptul că, în sfârșit, pe o temă extrem de importantă toate partidele politice reprezentate în Parlament și Guvernul au aceeași opinie, dar eu cred că este totuși o știre și este o evoluție, cel mai important lucru.

Prima dată când a apărut criza refugiaților a fost așa... o stare de negare, o tendință poate și influențată de cei care strigă mai tare, chiar dacă nu au dreptate, de a ne simți sub asediu și de a lua măsuri care nu au legătură nici cu obligațiile noastre internaționale, nici cu cultura și mentalitatea noastră, ca societate.

Mă bucur că astăzi, când vorbim, nu ne mai punem problema să închidem granițe, nu se mai pune problema că vom fi ocupați de... sau cine știe, islamizați de cineva, și că tratăm problema în primul rând cu moderație, și chiar nu este cazul să o tratăm altfel.

În al doilea rând, în concordanță cu partenerii noștri europeni, cu care, repet, vreau de-acum încolo să ne consultăm și să lucrăm împreună în a încerca să mergem spre cauzele, nu doar spre efectele acestui fenomen.

Da, vreau să ne comportăm ca o societate echilibrată, deschisă, iar instituțiile guvernamentale vor veni în fața dumneavoastră cu măsurile concrete care țin nu doar de prima acțiune, ci mai ales de următoarele, și anume integrarea celor care primesc, pe bună dreptate și în mod normal, calitatea de refugiat.

Și faptul că în acest moment, repet, într-o evoluție de lăudat, partidele politice și reprezentanții politici au trecut în totalitate de ceea ce înseamnă primul impuls și merg pe o linie de solidaritate europeană, cred că este principala știre de astăzi.

Vă mulțumesc încă o dată pentru sprijin și vă voi informa de fiecare dată cu lucrurile în desfășurare referitor la acest dosar.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule prim-ministru.

Dragi colegi,

La ora 17,00 începe sesiunea de răspunsuri.

O să rog vicepreședintele care este desemnat de Biroul permanent, domnul Iordache...

Ora 10,00, mâine - Biroul permanent reunit.

Liderii grupurilor parlamentare, la ora 12,00 - plen reunit pentru a prelua președinția Comisiei speciale pentru cod electoral, în așa fel încât să ne ținem de cuvânt. Cei care putem.

Mulțumim foarte mult.

O seară frumoasă!

 
    Răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice.  

După pauză

       

Partea a doua a ședinței a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Stimați colegi,

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre, ședința consacrată răspunsurilor la întrebări.

 
Video in format Flash/IOS   Florin Gheorghe

Din partea domnului deputat Gheorghe Florin; are o întrebare adresată Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Rurale; este doamna secretar de stat, da?

Ministerul Agriculturii. Domnul Steriu.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Simona Alice Man (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Domnule președinte,

Domnule deputat Florin Gheorghe,

La întrebarea înregistrată la Camera Deputaților, am să vă răspund astăzi în numele Ministerului Agriculturii.

Stimate domnule deputat,

Referitor la discuțiile bilaterale întreprinse în ultimii 2 ani, prin care să se pună bazele unor colaborări internaționale care să faciliteze exportul de cereale produse în România, facem următoarele precizări: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, MADR, încurajează cooperarea în domeniul agricol dintre România și țările terțe, inclusiv din Orient și Africa - și aici Azerbaidjan, Palestina, Maroc și Tunisia -, acordând sprijin instituțional, precum și suport tehnic necesar operațiunilor economice care își desfășoară activitatea în domeniul de competență.

Documentele semnate între MADR și ministerele omologate constituie cadrul juridic general al cooperării bilaterale, stabilind domeniile de cooperare - vegetal, zootehnic, cercetare, dezvoltare rurală, agenții de plăți etc. -, modalitățile de implementare, schimb de vizite, seminarii, conferințe, târguri, expoziții, precum și modul de suportare a cheltuielilor.

Cu referire strictă la ultimii doi ani, menționăm că la 14 octombrie 2013, a fost semnat Memorandumul de înțelegere între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din Statul Israel pentru cooperare în agricultură, care a reînnoit, practic, Acordul între Guvernul României și Guvernul Statului Israel pentru cooperare în domeniul agriculturii, semnat la Ierusalim, la 3 august 1998.

Domeniile de cooperare vizează cercetarea agricolă, sectorul legume-fructe și îmbunătățiri funciare.

De asemenea, cu Emiratele Arabe Unite și Sudan au fost demarate negocieri pentru colaborări în domenii de interes comun, zootehnie, aspecte sanitar-veterinare, industrie alimentară, tehnici agricole, irigații, acvacultură, inclusiv sectorul vegetal, în principiu, generale.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat, două minute, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sincer să fiu, mă așteptam la un răspuns mai complet la această interpelare, așa că voi reveni cu încă o interpelare săptămâna viitoare, pentru a cere câteva clarificări.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Următoarea întrebare este adresată Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, de către doamna deputat Mocioi. Este prezent domnul secretar Albulescu Mihai. Doamna deputat nu este. Domnule secretar de stat, vă rog să-i trimiteți doamnei deputat răspunsul. Da? Vă mulțumesc.

Următoarea este a domnului deputat Horga. Deci, domnul deputat Horga are o întrebare adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Văd că tocmai vorbeați; păi, văd că ați discutat cu doamna secretar de stat. Vă rog, ați primit răspunsul? Este în regulă.

Deci, domnul deputat Horga Vasile comunică că a primit, tocmai discută cu doamna secretar de stat Anne-Rose-Marie Jugănaru, a primit răspunsul, este mulțumit.

Mergem mai departe. Următoarea este o întrebare din partea domnului deputat Márton Árpád, Grupul UDMR. Este prezent domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Domnul deputat Márton Árpád nu este prezent. Vă rog, domnule secretar de stat, să-i comunicați răspunsul prin Secretariatul tehnic.

Următoarea întrebare vine din partea doamnei deputat Intotero Natalia. Nu este secretarul de stat. Îl așteptăm, e la Senat. Mergem mai departe, în momentul în care vine domnul secretar de stat, vă răspunde. Vă rog să rămâneți în sală pentru a primi răspunsul.

 
Video in format Flash/IOS Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

Continuăm cu lista deputaților, pentru a prezenta interpelări.

Video in format Flash/IOS   Vasile Horga

Domnul deputat Romeo Rădulescu. Este prezent. Nu. Are o interpelare depusă.

Domnul deputat Octavian-Marius Popa. Este prezent? Nu. Are două interpelări depuse.

Domnul deputat Viorel Blăjut. Este prezent? Nu. Are două interpelări depuse.

Domnul deputat Vasile Horga - două interpelări depuse. Vreți să prezentați una dintre ele, domnule deputat? Da. Vă rog, aveți două minute, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Horga:

Interpelarea se adresează Ministerului Finanțelor Publice, domnului ministru Eugen Teodorovici.

Cu diferite ocazii, în mod oficial, prim-ministrul Guvernului României a afirmat că unele dintre măsurile de reducere a fiscalității prevăzute în Codul fiscal aprobat de Parlamentul României, după discutarea cererii de reexaminare a Președintelui României, vor fi reanalizate, unele chiar până la finele anului 2015 și dacă se vor găsi resurse financiare disponibile, aceste măsuri vor intra în vigoare mai înainte de 1 ianuarie 2017, așa cum prevede actualul Cod fiscal.

Având în vedere că în Codul fiscal aprobat de Parlamentul României s-a introdus un principiu nou - principiul predictibilității, care va permite contribuabililor să-și dozeze eforturile de contribuție în elaborarea propriilor bugete de venituri și cheltuieli, cred că ar fi util de știut care este prognoza Guvernului față de devansarea măsurilor de reducere a fiscalității încă din anul 2016, din cele cu termen în anul 2017.

Cred, totodată, că includerea în Codul fiscal a principiul predictibilității în impunerea de impozite, taxe și contribuții sociale obligatorii, precum și utilizarea facilităților fiscale, va fi esențial atât pentru stat, cât și pentru contribuabili, întrucât și unul și celălalt au interesul de a-și planifica cu certitudine - primul, veniturile și cel de al doilea, cheltuielile -, cel puțin pentru un exercițiu financiar întreg.

De aceea, Guvernul va trebui să se pronunțe cât mai curând asupra măsurilor pe care intenționează să le ia vizavi de devansarea reducerii unor taxe și impozite, astfel încât și contribuabilii să-și poată planifica activitatea pentru exercițiul financiar 2016.

Doresc răspuns scris și oral. Vă mulțumesc, prof.univ. Vasile Horga, deputat Colegiul nr. 1 Dâmbovița.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Natalia-Elena Intotero

O rog în continuare pe doamna deputat de Hunedoara, Intotero Natalia-Elena, vizavi de întrebarea adresată Ministerului Transporturilor, să prezinte punctul de vedere. Înțeleg că ați primit răspunsul, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am primit răspunsul din partea Ministerului Transporturilor, vizavi de întrebarea mea referitoare la stadiul lucrărilor de mentenanță pe autostrăzile din țara noastră. În mare parte, sunt mulțumită de acest răspuns, însă aș vrea pe această cale să insist asupra disciplinei din partea celor de la CNADNR și o mai mare atenție, pentru ca autostrăzile pe care le avem în momentul de față în România să fie întreținute așa cum sunt întreținute în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Aurelian Mihai

Continuăm cu prezentarea interpelărilor. Doamna deputat Liliana Mincă. Doamna Liliana Mincă are o interpelare depusă.

Domnul deputat Cristian Buican are o interpelare depusă.

Domnul deputat Aurelian Mihai are 4 interpelări. Două minute pentru prezentarea pe scurt a uneia dintre ele.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Aurelian Mihai:

Bună seara!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este o interpelare adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Stimată doamnă ministru, presa a semnalat în ultimele luni un caz social, prezentând situația unei bătrâne - doamna Elena Smădu, din localitatea Dichiseni, comuna Dichiseni, județul Călărași. Pensia doamnei Smădu, la sfârșitul anului 2014, era de 7 lei, adică mai puțin de 2 euro pe lună, iar, potrivit unor declarații atât din partea dumneavoastră, cât și a premierului, pensiile minime asigurate ar trebui să fie deja o certitudine. O mulțime de bătrâni având ca singur venit astfel de pensii umilitoare, ar trebui să se beneficieze deja de aceste măsuri.

Vă întreb asupra cazului cunoscut dumneavoastră cu siguranță, mai ales de notorietate, al doamnei Smădu, dar și al altor bătrâni care se lovesc de aceste chestiuni privind pensiile extrem de mici plătite de statul român, când vor beneficia de promisiunile făcute până în prezent de către Guvernul României, prin ministerul pe care-l reprezentați.

În speranța unui răspuns cu privire la interpelarea adresată, vă salut.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Andrei Daniel Gheorghe

În continuare, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Aveți 4 interpelări. Aveți două minute pentru a prezenta una dintre ele, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, săptămâna viitoare voi avea 4 interpelări. Astăzi, am numai una, care este o re-re-revenire la interpelarea cu nr.2273/B/2015 cu privire la montarea unui separator de sensuri de trafic între Băneasa și Otopeni, în zona Drumului Național 1. Este o situație destul de gravă, care persistă în această zonă. Nu am înțeles niciodată de ce Ministerul Transporturilor evită și ezită să monteze acest separator de trafic, care există la nord de Aeroportul Otopeni pe mai multe tronsoane de drum de pe raza județului Ilfov, dar nu pe toate, ceea ce este iarăși interesant și total de neînțeles pentru mine. Din păcate, accidentele se produc cu o regularitate care tinde să mă înspăimânte personal, sunt accidente deosebit de grave, care sunt generate de acea bordură absolut neinspirată și-mi permit să spun, bordură criminală, pe care Ministerul Transporturilor se încăpățânează să o mențină pe axul central de deplasare de pe Drumul Național 1.

Și, ca atare, după o serie de interpelări pe care le-am avut pe această temă, continui să insist cu această problemă, până când se va rezolva. Ca urmare, sper ca domnul ministru Iulian Ghiocel Matache se va prezenta aici, în plenul Parlamentului și va răspunde acestei interpelări, un răspuns care sper eu să fie favorabil și care să se materializeze în montarea urgentă a unui separator de trafic între Băneasa și Otopeni. Repet, această problemă există și pe alte tronsoane de pe DN1 din zona județului Ilfov - în zona Tâncăbești și în zona Ciolpani.

Ca atare, în continuare, voi face toate demersurile posibile legal ca acest lucru să se întâmple și ca viețile oamenilor să fie salvate, iar Ministerul Transporturilor să devină responsabil în această cauză.

Aștept un răspuns al domnului ministru Iulian Ghiocel Matache verbal și scris, dar, în primul rând, verbal, dar și în scris. E bine și așa.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Anton Doboș

În continuare, domnul deputat Iulian Vladu, o interpelare depusă.

Doamna deputat Andreea-Maria Paul, o interpelare.

Diana Tușa, o interpelare.

Radu Zlati. Domnule deputat, aveți o interpelare. Nu este. A fost domnul deputat.

Imediat domnule Ioan Tămâian, mai este până la dumneavoastră.

Domnul deputat Anton Doboș. Domnule Doboș, aveți o interpelare. Două minute, vă rog să o prezentați pe scurt.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Anton Doboș:

Interpelarea mea este adresată ministrului sănătății, domnul Nicolae Bănicioiu.

În Programul de Guvernare 2012-2016, Guvernul condus de domnul Victor Ponta, era prevăzut a fi contruite 3 spitale regionale de urgență. Cu diferite ocazii și în mod oficial, primul-ministru și ministrul sănătății, domnul Bănicioiu, au declarat, și în special la Iași, că vor construi Spitalul Regional de Urgență în mandatul lor.

Având în vedere că există studiu de fezabilitate aprobat din 2008 și oferta autorităților locale pentru cel puțin 5 amplasamente, întreb Guvernul Ponta dacă, până la sfârșitul mandatului său, reușește să-l dea în folosință.

Reamintesc că doamna Corina Crețu, comisar la Uniunea Europeană, a declarat că există finanțarea Uniunii Europene cu 50%, în condițiile în care Guvernul trebuie să aloce 40% de la bugetul de stat și autoritățile locale 10%.

Vă aduc la cunoștință că sunt în a treia săptămână de grevă de tip japonez și, în același timp, am reușit să strâng semnături de la colegii parlamentari, senatori și deputați, 110 semnături de pe tot palierul politic pentru susținerea construirii Spitalului Regional.

Vă rog să-mi comunicați în ce fază procedurală se află proiectul de construire a Spitalului Regional de Urgență Iași și dacă considerați că de această investiție pot beneficia cetățenii suferinzi ai Moldovei și României până la sfârșitul mandatului.

Odată cu prezenta, depun o copie cu lista semnăturilor senatorilor și deputaților care au semnat pentru construirea acestui important obiectiv din domeniul sănătății.

Deputat Anton Doboș, Circumscripția nr.24 Iași

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Ioan Tămâian

Doamna deputat Eleonora-Carmen Hărău, două interpelări.

Domnul deputat de Sibiu, Ioan Tămâian, o interpelare depusă. Vă rog, domnule deputat, două minute pentru a o prezenta pe scurt.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Tămâian:

Interpelare adresată domnului ministru Marius Nica, ministrul fondurilor europene.

Obiectul interpelării: rata redusă a absorbției fondurilor europene de către statul român.

Stimate domnule ministru,

Este cunoscut faptul că România înregistrează cea mai mică rată de absorbție a fondurilor europene, fiind singura țară care are o rată cu 20% sub media înregistrată la nivelul comunității europene.

Dumneavoastră ați declarat zilele trecute: "Consider că, până la sfârșitul anului, putem avea 70% grad de absorbție. O imagine fidelă vom avea în jurul lunii martie 2016 asupra absorbției efective."

Comisia Europeană a precizat faptul că "există dovezi care sugerează o deficiență semnificativă în funcționarea sistemului de management și control în raport cu cerința-cheie, autoritate de management și verificări management".

Când am intrat în Uniunea Europeană, cu toții am sperat că aderarea este cea mai mare șansă pentru modernizarea României, dar legislația stufoasă, lipsa cofinanțărilor de la Guvern, birocrația din cadrul autorităților de management au ținut țara pe loc.

După nereușita primilor 7 ani, ca stat membru al Uniunii Europene, având în vedere că România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de absorbție a fondurilor europene, țării noastre i s-a oferit o provocare și mai mare pentru următorul exercițiu financiar. Astfel, până în 2020, trebuie să atragem și să cheltuim 35,5 miliarde de euro. Arhitectura instituțională este principalul motiv pentru care utilizarea fondurilor europene nu reușește să aibă un impact real pozitiv asupra vieții de zi cu zi.

Mai multe ministere derulează investiții prin fonduri europene în același domeniu, fără a exista o corelare între acestea, astfel încât beneficiile să fie maximizate.

De asemenea, alte cauze le reprezintă birocrația excesivă și o parte a personalului din cadrul autorității de management, slab pregătit.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă întreb, domnule ministru, următoarele: ce strategie aveți pentru debirocratizarea acestor instituții care, în numeroasele cazuri, în loc să fie cele care îndrumă pe cei care depun proiecte pentru aceste fonduri comunitare, sunt frânele și în mod neprofesionist îi alungă pe cei care doresc să inițieze și să deruleze astfel de programe? Că, până la sfârșitul anului, "până la sfârșitul anului, putem avea 70%...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Tămâian:

... după cum ați declarat, vă rog să-mi spuneți ce măsuri concrete veți lua pentru atingerea obiectivului propus și, totodată, să nu mai fim în coada Europei.

Vă mulțumesc și doresc un răspuns în scris.

Ioan Tămâian, deputat de Sibiu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Sorin-Avram Iacoban

Vă reamintim: avem două minute pentru prezentarea pe scurt a interpelărilor și întrebărilor.

Următorul, domnul deputat Cristian Nica, o interpelare.

Doamna deputat Tamara Ciofu, două interpelări depuse.

Doamna Violeta Tudorie, 4 interpelări depuse.

Domnul deputat Constantin-Cosmin Enea, o interpelare.

Constantin Adăscăliței, două interpelări depuse.

Marian Neacșu, două interpelări.

Domnul deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban. Vă rog. Iacoban, o interpelare depusă. Sorin, te rog, două minute.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am astăzi, pentru stenogramă, o interpelare și 5 întrebări.

Interpelarea adresată ministrului afacerilor externe, domnul ministru Bogdan Lucian Aurescu, referitor la poziția României față de conflictul din Siria.

Domnule ministru, pentru început, doresc să salut seriozitatea cu care ați tratat solicitările mele anterioare, cristalizate în întrebări și interpelări și vă mulțumesc foarte mult pentru acest lucru. Dar, recentele evenimente din Siria necesită răspunsuri și în România. Cu peste 250 de mii de victime în cei peste 5 ani de război civil, cu mai mult de jumătate din populația țării dislocată, situația politică și militară din Siria ridică probleme care interesează orice stat membru al Uniunii Europene.

Rusia a intervenit militar în Siria realizând misiuni aeriene în provinciile din centrul și în nord-estul Siriei, cu peste 50 de avioane de vânătoare și elicoptere, inclusiv avioane de război.

Coaliția internațională condusă de SUA, din care fac parte Arabia Saudită, Iordania, Australia, Canada, Turcia și Franța, au realizat, din 2014 până în prezent, peste 2500 de atacuri aeriene în Siria, însă, cu toate acestea, nu au reușit să oprească înaintarea jihadiștilor.

Regimul lui Bashar All-Assad se bazează pe forțe guvernamentale, forțe care au deja pierderi în jur de 80 de mii de combatanți. Despre Statul Islamic se cunoaște doar faptul că deține controlul a mai bine de o treime din suprafața teritorială a Siriei și provincii importante în rezerve de petrol, că deține controlul orașului antic Palmyra și al orașului Qaryatan, deschizător de drumuri față de capitală. Situația de la fața locului este marcată de controverse multiple. Tot printre combatanți se află și rebelii moderați, constituiți în Armata siriană liberă care se opune regimului lui Bashar.

Sub aspect diplomatic, există mai multe controverse și repere în pozițiile luate. Dacă SUA a declarat că intervenția Rusiei în Siria nu poate decât să prelungească un conflict militar, cancelarul german Angela Merkel susține că acest lucru este valabil în special pentru Siria, unde știm cu toții, de ani de zile, că nu poate exista decât o soluție cu Rusia, și nu fără Rusia.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveți amabilitatea să răspundeți la următoarele întrebări: care este poziția României față de conflictul din Siria? În răspunsul la această întrebare vă rugăm să vă referiți, printre altele, la poziția României față de intervenția Rusiei, poziția României față de regimul Bashar All-Assad, față de declarațiile contradictorii ale SUA sau Germaniei cu privire la capacitarea Rusiei de a încheia conflictul militar.

2. Va participa România cu combatanți sau forțe de instrucție în războiul din Siria?

3. Războiul din Siria reprezintă o problemă pentru securitatea României?

4. Care sunt relațiile diplomatice ale României cu Rusia, în condițiile intervenției militare efective a Rusiei în conflictul din Siria?

Solicităm răspuns scris pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Nechita-Stelian Dolha

Domnul deputat Dumitru Niculescu, două interpelări depuse.

Ioan Oltean, o interpelare depusă.

Roberta Alma Anastase, o interpelare.

Ion Marocico, o interpelare.

Mircea Lubanovici, o interpelare.

Virgil Guran, o interpelare depusă.

Domnul deputat Nechita-Stelian Dolha, o interpelare. Aveți două minute, domnule deputat, pentru a prezenta pe scurt.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea adresată domnului premier Victor-Viorel Ponta.

Domnule premier, ați declarat, în vizita dumneavoastră în Iordania, că România nu va fi primită în spațiul Shengen în curând și că cererea țării noastre nu va fi discutată nici la următoarea întrunire a JAI, respectiv a Consiliului Europei și v-ați permis să arătați cu degetul către Olanda, ca princialul vinovat al acestui nou eșec.

Domnule prim-ministru, în condițiile în care dumneavoastră, ca șef al Executivului României, aveți nefericita calitate de inculpat într-un proces în care DNA vă acuză de fapte de corupție, nu vă asumați nici cea mai mică responsabilitate în eșuarea noii tentative de a adera la spațiul Schengen? Mai ales acum, când condițiile geo-politice ar fi fost favorabile aderării țării noastre? Nu aveți nicio reținere să indicați Olanda și alte țări ale Uniunii Europene drept vinovate, atunci când aliatul dumneavoastră, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, cere comisie parlamentară pentru evaluarea democrației din România? Iar în plenul reunit al Parlamentului, la ultima moțiune de cenzură, atacă într-o manieră incalificabilă justiția din România și procurorii DNA?

Domnule prim-ministru, cu un asemenea balast și cu asemenea atacuri la adresa procurorilor DNA și a justiției, în general, chiar nu vă asumați nicio răspundere în acest eșec dureros al Guvernului pe care-l conduceți?

Aștept răspuns verbal și în scris.

Vă mulțumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Marioara Nistor

Doamna deputat Marioara Nistor, o interpelare depusă. Doamnă deputat, aveți cuvântul, două minute.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Marioara Nistor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnul ministru Bogdan Aurescu.

Făcând parte din Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, obiectul interpelării este problema cursurilor de limba română predate în școlile din comunitățile de români din diaspora.

Domnule ministru, supun atenției dumneavoastră o problemă cu care se confruntă comunitățile de români aflați în străinătate.

Guvernul României a finanțat un proiect care prevede introducerea unor cursuri de limba română în școlile din localitatea Ladispoli din Provincia Roma. Cursul de limbă, cultură și civilizație română a fost introdus obligatoriu o oră pe săptămână în școlile gimnaziale Corado Melone și Ladispoli, în contextul în care în localitate trăiesc mulți imigranți români.

Scopul proiectului este acela de a facilita integrarea și comunicarea între comunitățile română și italiană.

Un astfel de demers din partea Executivului din România este lăudabil, prin care autoritățile de la București demonstrează că sunt la curent cu problemele cetățenilor români plecați în străinătate.

Totodată, din punctul meu de vedere, această inițiativă este una bine-venită pentru comunitatea de români din Italia, deoarece ea reprezintă o componentă identitară a acestora. Totuși, nu am putut să nu observ faptul că partidele extremiste au utilizat acest demers al Guvernului din România în interes politic, catalogând acțiunea ca fiind o nebunie, stârnind polemici în capitala Italiei față de români. Părinții au găsit sprijinul unui deputat italian, Massimiliano Fedriga, membru al formațiunii xenofobe Liga Nordului, care a criticat inițiativa, afirmând că imigranții ar trebui să învețe limba și cultura italiană, și nu limba română.

Domnule ministru, comunitatea de români plecați peste hotare este una numeroasă. UNPR a lansat spre dezbatere în spațiul public 5 teme majore din Planul politic național "Siguranță și prosperitate pentru România".

Acest document lansat și asumat de UNPR abordează subiecte extrem de importante pentru societate. Unul dintre acestea este reprezentat de ideea de renaștere națională care privește restabilirea echilibrului demografic, având, totodată, și o componentă identitară atât pe relația cu românii din țară, cât și pe relația cu românii din diaspora.

Tot pe direcția renașterii naționale, în special pe relația cu diaspora, trebuie să ne uităm mai bine la nevoile reale pe care le au familiile de români din afara granițelor. Se cheltuiesc prea mulți bani pe festivaluri folclorice și expoziții de artă, în loc ca unele din aceste fonduri să fie cheltuite pentru școli, sau măcar pentru cursuri de istoria românilor și de limba română.

Personal, susțin demersul Guvernului României de a organiza cursuri pentru copiii românilor din comunitățile unde numărul lor este unul semnificativ, fiind o modalitate prin care putem întreține cultura și limba română.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați, doamnă.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Marioara Nistor:

Domnule ministru, asigurându-vă de întreaga considerație, solicit să-mi comunicați atât strategia, precum și măsurile pe care urmăriți să le puneți în aplicare pentru soluționarea cazului din Italia, dar și care este poziția Ministerului de Externe față de declarațiile celor din Liga Nordului.

De asemenea, domnule ministru, vă solicit să-mi comunicați dacă aveți în vedere continuarea proiectelor finanțate de Guvern, referitoare la predarea limbii române pentru copiii românilor plecați în străinătate.

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulțumesc, Marioara Nistor, deputat UNPR, Colegiul nr. 9 Brăila.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Costel Alexe

Vă rog, pentru două minute, ultimul vorbitor din această seară, domnul deputat Costel Alexe. Aveți două minute, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Costel Alexe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Iulian Ghiocel Matache, ministrul transporturilor. Deputat Costel Alexe.

Obiectul interpelării este: Masterplanul general de transport al României pentru perioada 2015-2020.

Stimate domnule ministru,

La data de 23 iulie 2015, Comisia Europeană a acceptat varianta finală a Masterplanului General de Transport al României pentru perioada 2015-2020, transmis de Guvernul României.

Anterior, pe 10 iulie 2015, Comisia Europeană a aprobat Programul Operațional Infrastructură Mare, POIM, documentul care stabilește cadrul pentru utilizarea fondurilor europene nerambursabile în perioada 2014-2020 în sectoarele de transport, mediu și energie.

Așa cum știți, aceste fonduri sunt esențiale pentru finanțarea construcției de autostrăzi.

De asemenea, în acest context, știm și că, atunci când a aprobat Masterplanul general de transport, Comisia Europeană a luat în discuție două scenarii pentru construcția de autostrăzi - unul optimist, în care există fonduri și condiții pentru dezvoltarea unei rețele semnificative de autostrăzi în toate regiunile României și altul pesimist, în care construcția de noi autostrăzi este mult mai modestă.

Cu alte cuvinte, există riscul ca România și Iașiul să nu beneficieze de partea frumoasă a acestui Masterplan.

În aceste condiții, ca deputat de Iași, ținând seama de ceea ce reprezintă acest municipiu pentru România, vă adresez următoarele întrebări: 1. în ce an estimați că vom avea o conexiune completă pe autostradă între Iași și Transilvania? 2. în ce an estimați că vom avea o conexiune completă pe autostradă între Iași și Muntenia? 3. ce alte variante aveți pentru o conexiune între Iași și aceste regiuni, la nivel de conexiune autostradă cu drum expres, în cazul în care nu va fi posibil doar la nivel de autostradă, pentru următorii 8 ani?

Solicit răspunsul verbal și în scris.

Cu stimă, deputat Costel Alexe, Circumscripția nr. 24 Iași.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Și cu acestea fiind spuse, declar ședința închisă

Vă mulțumesc.

La revedere!

 
       

Ședința s-a încheiat la ora 17,45.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 30 martie 2020, 1:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro