Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 iunie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.120/26-06-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 17-06-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 iunie 2015

10. Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea Muzeului Național de Artă "Constantin Brâncuși" (Pl-x 308/2014) (rămasă pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 308/2014

   

Domnul Florin Iordache:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

9. Propunerea legislativă pentru înființarea Muzeului Național de Artă "Constantin Brâncuși" - Pl-x 308/2014, are caracter ordinar.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să intervină cineva?

Inițiatorul?

Vă rog, domnule Udriște.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Udriște:

În sfârșit...

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Stimați invitați,

Permiteți-mi să spun câteva vorbe în legătură cu proiectul de inițiativă legislativă pe care l-am promovat în urmă cu mai bine de un an de zile.

Aș începe prin faptul sau prin a vă spune că marele Constantin Brâncuși s-a născut în ziua de 19 februarie 1876, în localitatea Hobița, județul Gorj și a trecut la cele veșnice în ziua de 16 martie 1957, departe de pământul său natal, și anume la Paris.

În anul 1902, prin mijlocirea doctorului Dimitrie Gerota, lui Brâncuși i s-a cerut să realizeze bustul medicului Carol Davila, care ulterior a fost așezat în curtea Spitalului Militar Central din București, și care până astăzi rămâne singurul monument realizat de Brâncuși, așezat într-un loc public din București.

Această lucrare a fost de fapt - și aici am vrut să ajung - cea care avea să-l determine pe Brâncuși să plece spre Paris și, din cauza neînțelegerii cu autoritățile de la București, a renunțat la onorarii și a plecat într-adevăr pe jos.

A fost admis în anul 1905 la Școala Superioară de Arte Frumoase de la Paris, deși a refuzat să lucreze în atelierul sculptorului Rodin, cu explicația care a rămas celebră în lumea artiștilor, și anume, citez: "La umbra marilor arbori nu crește nimic, decât iarbă".

La Paris și-a creat o lume a lui, iar popularitatea lui pariziană a deranjat regimul de la București. Ca urmare, în anul 1957, la trecerea maestrului la cele veșnice, statul român a refuzat să primească moștenirea lăsată de Brâncuși prin testament, considerându-l exponent al decadenței în artă.

Aprecierea internațională a artistului se datorează în mare parte și ansamblului artistic din Târgu Jiu, finalizat în anul 1938. Ansamblul alcătuit din Masa Tăcerii, Scaunele, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului era închinat eroilor români care, în data de 14 octombrie 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemților.

Statul român i-a refuzat în repetate rânduri întoarcerea în țară, lipsindu-se astfel de atât de multe din operele sale inestimabile, cât și de mormântul său.

Prin refuzul statului român, din anii ’50, de a primi moștenirea lăsată de Brâncuși prin testament, s-a produs o gravă eroare de decizie, care l-a trădat nu atât pe acest mare sculptor, a cărui dorință nu a fost îndeplinită, cât a trădat poporul român, care a privit mereu cu recunoștință și admirație creațiile artistice excepționale pe care Constantin Brâncuși ni le-a dedicat.

În urmă cu ceva vreme, împreună cu o mare parte dintre dumneavoastră am depus în Parlament Propunerea legislativă pentru înființarea, în subordinea Ministerului Culturii, a Muzeului Național "Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu.

Muzeul va avea ca obiectiv promovarea operei și vieții lui Constantin Brâncuși, va avea în vedere identificarea, inventarierea tuturor lucrărilor marelui artist, precum și reunirea acestora într-o expunere de tip virtual, inițierea și elaborarea de lucrări și programe de cercetare asupra operei și vieții lui Constantin Brâncuși, are în vedere acordarea de sprijin de specialitate autorităților locale și entităților cu drept de administrare, în vederea protejării și conservării ansamblului monumental Calea Eroilor, care urmează să fie înscris pe lista monumentelor Patrimoniului național UNESCO, precum și inițierea de tabere de sculptură cu Uniunea Artiștilor Plastici. Muzeul va acorda sprijin material și de specialitate pentru reabilitarea Casei Memoriale Constantin Brâncuși de la Hobița.

Stimați colegi,

Constantin Brâncuși nu poate fi descris decât ca o parte din realul lui. Este o parte din adevărul lumii profunde a sculpturilor acestui neegalat artist, adevăr pe care ni l-au confirmat în mare parte mărturiile celor care au știut să vadă, să simtă și să-i asculte mesajul în tăcere.

Acest adevăr rămâne să-l căutați și să-l aflați prin trăirea voastră personală.

Părinte al artei moderne, este un român care s-a înscris în circuitul valorilor universale perene. Operele lui sunt roadele influenței credinței creștine sau ale tradiției liturgice bizantine, alături de vechea și bogata tradiție a artei populare românești.

Despre opera lui Brâncuși și despre el însuși s-au scris mii de pagini. Este firesc să ne gândim că tot ceea ce creează un om născut cu har divin, indiferent de domeniul pe care îl abordează, este o ca o fântână insondabilă din care poți să-ți potolești setea de nesfârșit.

Despre "Miorița"...

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Mulțumim.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Udriște:

Numai puțin mai am.

Despre "Miorița", balada solară a inimii neamului românesc, sau despre versul fără seamăn al lui Eminescu s-a scris și se va mai scrie cât vom dăinui pe acest pământ. La fel se întâmplă și cu creațiile lui Brâncuși.

Toți trei, cântărețul anonim, Eminescu și Brâncuși sunt fântâni cu apă vie, săpate în pământul românesc de mâna Divinității.

Stimați colegi,

Astăzi, la aproape 140 de ani de la nașterea artistului și la peste un secol de la organizarea primei expoziții personale a sculptorului, tocmai la New York, în Statele Unite ale Americii, statul român și Camera Deputaților a Parlamentului României au șansa istorică de a se revanșa.

Brâncuși nu și-a uitat conaționalii, iar acum avem ocazia să arătăm că nici noi nu l-am uitat pe el, pe nemuritorul artist.

Vă invit ca, la votul final, într-una din cele zece secunde pe care domnul președinte de ședință ni le acordă la votul final, să ne gândim la Brâncuși măcar pentru o secundă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru cultură, raportul, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Raport asupra propunerii legislative privind înființarea Muzeului Național de Artă "Constantin Brâncuși".

În temeiul dispozițiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată spre dezbaterea în fond și întocmirea unui raport asupra propunerii legislative privind înființarea Muzeului Național de Artă "Constantin Brâncuși", transmisă cu adresa Pl-x 308 din 10 iunie 2014.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative îl constituie înființarea Muzeului Național de Artă "Constantin Brâncuși", la Târgu Jiu, județul Gorj. Acest muzeu a fost gândit ca un centru de cercetări asupra operei brâncușiene, care să desfășoare activități muzeale, artistice și de pedagogie muzeală, oferind publicului o expunere de tip virtual a creației brâncușiene pentru completarea imaginii pe care o oferă vizitatorilor ansamblul Calea Eroilor cu celebrele sale obiective.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative cu amendamentele cuprinse în anexă.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale? Domnul Pâslaru și apoi imediat, doamna Manolescu, domnul Știrbu, imediat.

Domnul Pâslaru, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă mulțumesc.

Având în vedere faptul că, de fiecare dată când mergem în lume și când se vorbește despre Constantin Brâncuși, noi, românii, suntem extrem de mândri, având în vedere faptul că marele maestru este recunoscut atunci când se vorbește despre cultură, având în vedere faptul că suntem români, Partidul Social Democrat va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Doamna Manolescu, vă rog și apoi domnul președinte Gigel Știrbu.

Video in format Flash/IOS

Doamna Oana Manolescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, dar sunt în fața dumneavoastră pentru că m-am născut, am învățat și am trăit în Târgu Jiu.

Numele lui Constantin Brâncuși, căruia i-aduc, prin cuvântul meu, un omagiu, numele acestuia este asociat cu artistul de geniu, care a revoluționat cultura modernă prin reducerea formei la esență. Brâncuși a dus arta pe culmi neîntâlnite și a influențat întregul demers cultural al secolului XX. A deschis un drum care a schimbat viziunea unei lumi întregi.

Constantin Brâncuși s-a inspirat din arta populară și din natură. Prin el, gorjenii au ajuns la conștiința propriei lor arte tradiționale, pentru că Brâncuși a purtat în el substanța patriei sale.

Prin legăturile spirituale vii cu locurile de obârșie și cultura lor, Brâncuși a ajuns la universalitate, dând materiei forța de a exprima nevăzutul și încorporându-i lumina și a devenit universal, rămânând însă român.

Arta lui Brâncuși exprimă modul țăranului român de a gândi lumea. Coloana Sacrificiului Infinit sau Coloana Infinitului reprezintă frumusețea geniului românesc. Operele sale sunt drumul către înțelepciune, o înțelepciune supremă, și reprezintă dăruirea unui neam în căutarea libertății.

Prin opera sa, Constantin Brâncuși a adus un omagiu poporului său, popor ai cărui cetățeni suntem și noi, deputații Grupului parlamentar al minorităților naționale, și noi vom vota această propunere legislativă. În inima Gorjului sunt monumente prin care România a câștigat respectul lumii întregi.

Astăzi, prin dumneavoastră, cei care-i reprezentați pe toți cetățenii acestei țări, astăzi aș dori ca toți cetățenii acestei țări, la această propunere legislativă, să fie gorjeni.

Vreau să vă mai adaug ceva...

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Timpul, doamna deputat.

Video in format Flash/IOS

Doamna Oana Manolescu:

Cel care vine la Târgu Jiu să viziteze monumentele lui Brâncuși și face o plimbare de la Masa Tăcerii de pe digul Jiului, de-a lungul Căii Eroilor până la Coloana Infinitului și mai departe și face acest lucru zilnic se spune și s-a și adeverit că este ferit de orice boală.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Domnul Gigel Știrbu, două minute. Sunt mai mulți doritori, vă rog să vă încadrați în timp de două minute.

Domnul președinte Știrbu, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Dragi colegi,

Astăzi, Parlamentul României face ceea ce ar trebui să facă în fiecare zi. Iată, votează o lege, sper eu, în unanimitate, o inițiativă legislativă care aduce recunoaștere națională celui mai mare artist plastic pe care aceste meleaguri l-au dat.

Constantin Brâncuși este recunoscut pe plan mondial. Prin această inițiativă legislativă, statul și în primul rând Parlamentul este pentru prima dată când recunosc meritele acestui mare artist.

Niciodată statul român, indiferent care guvern a fost la Palatul Victoria, nu a luat o decizie să-i răscumpere operele pentru patrimoniul național, să reabiliteze casa natală, casa memorială, să facă - iată - un muzeu național prin care meritele marelui artist să fie recunoscute și pe plan național.

Prin ceea ce dumneavoastră astăzi faceți aici, în această frumoasă aulă, nu faceți decât să recunoașteți meritele acestui mare român.

Partidul Național Liberal, Grupul din Cameră al Partidului Național Liberal va vota în unanimitate această inițiativă legislativă și sunt convins că toți cei de aici, de față, peste ani și ani vor spune că, prin votul lor, au dus la construirea acestui Muzeu Național de Artă "Constantin Brâncuși".

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Domnul Marian Neacșu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Marian Neacșu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Am să vă rog să-mi permiteți ca, în primul rând, să-i felicit pe inițiatorii acestui proiect legislativ și în mod deosebit pe cel care a vorbit primul, domnul deputat Udriște, să-l felicit și pentru că a fost principalul inițiator al proiectului, dar și pentru faptul că a reușit să-și convingă în primul rând colegii Domniei Sale, pentru că, din nefericire, în legislatura trecută, un proiect aproape similar, inițiat de domnul deputat Surupăceanu, colegul nostru, n-a întrunit voturile necesare pentru a realiza ceea ce noi, cu siguranță, vom realiza astăzi aici. Asta este, dacă vreți, aspectul procedural.

Feritor la importanța proiectului legislativ, la importanța recunoașterii, care este un act de normalitate, a universalității valorilor românești aici, în țară, nu numai aiurea, cred că abordarea pe care o avem astăzi este una oarecum istorică și îmi doresc, așa cum spunea unul dintre antevorbitorii mei, cât mai des să ne aflăm în fața unor astfel de situații sau unor astfel de proiecte legislative. Pentru că sunt mulți români care merită recunoașterea, în primul rând, a noastră, ca și conaționali, după ce au căpătat recunoașterea universală.

Pe principiul pe care îl cunoașteți probabil și atât de nefast ne-a urmărit destinul, că nimeni nu este profet în țara lui, eu cred că e bine ca valorile românești să fie readuse în memoria românilor, în primul rând, în această țară frumoasă, pe care ei au reprezentat-o cu cinste peste tot.

Bineînțeles că nu avem orgolii partenaliste, în lista de susținători ai proiectului, am văzut că sunt și colegii mei din Grupul parlamentar al PSD - în mod deosebit deputații de la Gorj și e corect să fie așa, deputații de la Târgu Jiu - dar cred că toți deopotrivă astăzi avem datoria morală să comitem acest gest reparatoriu.

Felicit, în final, și pe actualul ministru al culturii, pentru că fără poziția lui tranșantă de susținere a acestui proiect legislativ, probabil că el ar mai fi parcurs încă câteva etape până să ajungă la final.

Și, nu în ultimul rând, în final, aș vrea să vă rog, stimați colegi, să aveți în vedere că ceea ce facem astăzi nu este suficient. Va trebui ca, la finalul anului sau aproape de finalul anului, când vom discuta bugetul Ministerului Culturii, să avem în vedere ca să punem bani pentru această inițiativă, ca ea să nu rămână o vorbă în vânt.

Vă invit pe toți ca astăzi și la toamnă să susținem acest proiect și din punct de vedere moral și din punct de vedere financiar.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Al doilea vorbitor, Grupul PNL. Doamna Mocioi, vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS

Doamna Niculina Mocioi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Un muzeu Brâncuși înseamnă respect și prețuire pentru marele nostru sculptor, o recunoaștere a valorii marelui artist, așa cum au procedat toate națiunile lumii.

Vă vorbesc acum cu multă emoție, emoție pe care mi-o produce acest subiect, pentru că m-am născut și trăiesc alături de unele din operele create de artist, în locul de unde a pornit spre lume, Gorjul.

Doresc să subliniez că atelierul lui Constantin Brâncuși din Franța, țară care l-a adoptat, poate fi considerat un colț de Românie în inima Parisului. Artistul și-a dorit întotdeauna strângerea lucrărilor într-un singur loc, așezate într-o anumită ordine, lumină și ambianță specifică. Franța a tratat cu respect ultimele dorințe ale marelui titan al operei plastice.

Așadar, avem obligația de a înființa un muzeu la Târgu Jiu, care să respecte aceste deziderate, având ca scop salvarea și conservarea operei acestuia, punerea în valoare a acestui colos al culturii mondiale. Acest obiectiv poate fi unul de atracție pentru vizitatorii din țară și din străinătate. În același timp, vom demonstra că suntem conștienți de patrimoniul imens lăsat acestei țări, că înțelegem valoarea acestei moșteniri.

Așadar, vă rog ca astăzi să fiți cu toții, dacă nu gorjeni, români adevărați, care înțeleg ce înseamnă Constantin Brâncuși.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

În continuare, Grupul UDMR. Domnul Márton Árpád.

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Având în vedere că mai toți oratorii au vorbit despre Brâncuși, eu voi vorbi despre comisie, pentru că în Comisia pentru cultură, slavă Domnului, a revenit acel spirit de activitate legislativă efectivă într-o comisie, care părea să fi dispărut, că, în ultimii ani, se vota "pentru" sau "împotriva" unor legi. Și iată că un proiect de lege venit într-o formă inadoptabilă, prin înțelegerea ministerului, prin activitatea aproape a fiecărui deputat din comisie, s-a transformat în această lege pe care o aveți pe masă.

Și trebuie să felicit liderul Grupului parlamentar al PSD și aștept să aibă aceeași intervenție în momentul votului bugetului de stat că a ridicat această problemă esențială ca, pentru 2016, în buget să avem la Ministerul Culturii acea sumă - probabil nu mică - prin care să înceapă activitatea acest muzeu.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Al doilea vorbitor de la Grupul minorităților, domnul Gvozdenovici, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor colegi,

Având în vedere importanța acestui act legislativ, aproape că nu era nevoie să venim aici niciunul dintre noi să-l mai și argumentăm.

Dar, totuși, o să reamintesc câteva lucruri foarte scurt, și anume atunci când am fost, din păcate, departe de lumea normală, în anii din urmă, cu mulți ani în urmă, prin personalități ca Brâncuși, ca Eliade, ca Cioran, ca Ionescu, noi am ținut pasul cu această lume bună, însă, din păcate, în țară le-am rămas datori.

Astăzi, iată, îndreptăm această nedreptate care s-a făcut în afara voii noastre, trebuie să spunem și acest lucru, o îndreptăm printr-un act și un gest reparatoriu.

Mă bucur că este așa și de aceea Grupul parlamentar al minorităților, repet, va sprijini această lege.

Și permiteți-mi să spun și ceva personal, sentimental, ca scriitor. Am fost martor, cu mulți ani în urmă, când Nichita Stănescu propunea ca între București și Belgrad, între cele două țări, să ridicăm Poarta Sărutului.

Iată, poate că în muzeul acesta vor găsi loc și aceste gânduri ale lui Nichita Stănescu, amintindu-ne că și cultura și mai ales cultura poate să sprijine istoria și poate să sprijine o prietenie istorică și exemplară în această lume a noastră, plină și de multe nedreptăți, plină și de multe impuneri din afară ș.a.m.d. Cultura este un lucru frumos, pe care-l avem, cu care putem să ne mândrim și muzeul acesta va contribui ca, într-adevăr, să se vadă o altă față a țării noastre.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Remus Cernea, două minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Îi felicit pe inițiatori și îi felicit din inimă și pe cei care au lucrat în comisie, pentru că se vede că amendamentele aduse acestui proiect de lege sunt foarte bine gândite.

Eu însumi, față de forma inițială, aveam câteva observații de făcut, dar am văzut că la comisie acestea au fost - problemele respective - au fost îndreptate. S-a lucrat, așadar, cu mare atenție și cu dorința de a avea un proiect de lege foarte bun.

Brâncuși, cum s-a spus mai devreme și cum este cunoscut pretutindeni în lume, este un artist universal, care a revoluționat arta modernă și ale cărui lucrări pot fi admirate în cele mai mari muzee ale lumii.

De asemenea, lucrările lui Brâncuși, de la atelierul lui amenajat la Centrul Pompidou, lasă vizitatorului un sentiment extraordinar. Sunt lucrări care parcă vin dintr-o altă lume.

Însă trebuie spus și trebuie reținut acest lucru, Brâncuși, ca artist, s-a lovit de dificultatea generată de neînțelegerea foarte multor contemporani.

Schimbarea de paradigmă creatoare pe care a adus-o mai întâi a creat un val de neînțelegere și există câteva incidente consemnate foarte interesante și revelatoare. În preajma anilor 1920, atunci când a expus o lucrare numită Prințesa X - poate că o cunoașteți - la Galeria Independenților din Paris, un binevoitor s-a gândit că ar trebui să cheme poliția și să îndepărteze acea lucrare așa-zis obscenă din galeria respectivă pentru că urma o vizită a ministrului culturii francez.

Ei bine, polițistul care a ajuns la fața locului a avut înțelepciunea să spună că el, ca polițist, nu poate decide dacă acea lucrare este artistică sau nu sau dacă trebuie mutată din muzeu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Timpul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Imediat închei.

De asemenea, este foarte cunoscut procesul cu Statele Unite, când lucrarea Pasărea măiastră a fost considerată a fi nu o lucrare de artă, ci un obiect industrial, câștigând procesul cu Statele Unite Brâncuși. Acest lucru a dus la schimbarea definiției artei.

Așadar, ideile noi, sper foarte mult, indiferent de domeniu, să fie privite cu o mult mai mare deschidere și înțelegere.

Aș mai fi avut lucruri de spus, dar am depășit timpul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Sper ca acest proiect să fie votat în unanimitate.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, trecem la dezbaterea inițiativei.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu sunt.

Art. 1, observații? Nu sunt.

Art. 2? Art. 3? Art. 4? Art. 5? Art. 6? Art. 7? Art. 8? Art. 9?

Nefiind intervenții, are caracter ordinar, rămâne la votul final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 9 aprilie 2020, 6:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro