|
Domnul Sorin-Avram Iacoban: Vă mulțumesc, domnule președinte. Prima interpelare este adresată domnului ministru al justiției, domnul Robert Marius Cazanciuc, privind reincriminarea cerșetoriei. Domnule ministru, Conform art.326 din vechiul Cod penal, fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apela în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, se pedepsea cu închisoare de la o lună la 3 ani. Conform noului Cod penal, infracțiunea de cerșetorie în varianta de bază a fost dezincriminată, legiuitorul consacrând exploatarea cerșetoriei la art.214 și folosirea unui minor în scop de cerșetorie la art.215. Astfel, în lumina art.214 din noul Cod penal, fapta persoanei care determină un minor sau o persoană cu dizabilități fizice sau psihice să apeleze în mod repetat la mila publicului pentru a cere ajutor material sau care beneficiază de foloase patrimoniale de pe urma acestei activități, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Această dispoziție legală cuprinde și o agravantă, dacă fapta este săvârșită de un părinte, tutore, curatorul sau cel care are în îngrijire persoana care cerșește sau prin constrângere, legiuitorul prevăzând, în acest caz, o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani. În baza art.215 Cod penal, fapta majorului care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului cerând ajutor material, folosindu-se, în acest scop, de prezența unui minor se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. În fapt, s-a renunțat la incriminarea infracțiunii de cerșetorie în forma de bază, consacrată de vechea reglementare, dar a fost preluată din legislația specială și îmbunătățită incriminarea infracțiunii de exploatare a cerșetoriei. Legiuitorul a adus ca argument faptul că fapta unei persoane care practică cerșetoria, iar pentru a inspira mila, ține în brațe un copil de câteva luni, prezintă un pericol nu doar prin aceea că lezează grav demnitatea umană, dar periclitează sănătatea și chiar viața minorului. Este evident faptul că în actuala legislație a dispărut incriminarea infracțiunii de bază, reținându-se doar agravantele din vechea reglementare. Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare: consideră Ministerul Justiției oportună reincriminarea cerșetoriei în varianta de bază, conform vechii reglementări? Solicit răspuns scris și oral. Iar a doua interpelare este adresată domnului ministru Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice, și are ca obiect combaterea evaziunii fiscale prin bonul fiscal. Domnule ministru, Începând cu anul 2014, Guvernul României a declanșat cu fermitate lupta împotriva evaziunii fiscale, printr-o serie de măsuri având ca scop principal o fiscalizare cât mai ridicată. Astfel, datorită faptului că România este unica țară din Europa care a rămas să folosească case de marcat cu role de hârtie, Executivul s-a gândit că este oportună o dotare obligatorie a caselor de marcat cu un jurnal electronic conectat la un sediu central al autorităților fiscale. O altă măsură a fost limitarea încasărilor zilnice în numerar și a plafonului de casă pentru operațiuni de încasări atât de la persoane fizice, cât și de la persoane juridice. De asemenea, o măsură complementară este reducerea TVA la alimente, măsură prin care se urmărește, pe lângă scăderea prețurilor, și scăderea evaziunii fiscale. Nu în ultimul rând, controalele aplicate ale organelor competente au dus la scăderea cu 20% a evaziunii din sectorul panificație, rezultând un număr de 1.903 de dosare penale, din care 1.387 cu aplicare pe Legea nr.241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale. Cea mai populară măsură însă a fost Ordonanța nr.10/2015, anume, Ordonanța loteriei bonurilor fiscale, care, săptămâna trecută a fost modificată și adoptată aici, în Camera Deputaților. Măsura instituirii loteriei bonurilor fiscale are ca și soluție concurentă faptul că, în cazul refuzului agentului economic de a înmâna și emite bonul fiscal, cumpărătorul poate să nu achite bunul dobândit sau serviciul prestat, având în vedere că o tranzacție nefiscalizată nu prezintă altceva decât o încălcare a legii. Având în vedere cele precizate, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare: cu cât au crescut încasările la bugetul statului după efectuarea primei trageri a loteriei bonurilor fiscale? Vă rugăm ca la această întrebare să prezentați o statistică în care să se precizeze care au fost previziunile făcute de Ministerul Finanțelor cu privire la încasările făcute la bugetul statului și cu cât au fost depășite aceste previziuni, ca urmare a derulării loteriei bonurilor fiscale. Solicit răspuns scris și oral. Cu deosebit respect, Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iași. Vă mulțumesc, domnule președinte.
|
