Plen
Ședința Camerei Deputaților din 2 iunie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.102/09-06-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 02-06-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 iunie 2015

    Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,06.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, înlocuit de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii deputați Laurențiu Chirvăsuță și Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Dan-Ștefan Motreanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

O să rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală pentru a începe ședința de astăzi.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Doar pentru informarea dumneavoastră, au semnat 248 de parlamentari din 387.

În conformitate cu prevederile art. 94 din noul nostru regulament aveți la casete ordinea ședinței Camerei Deputaților din zilele de marți și miercuri, 2-3 iunie, programul de lucru pentru perioada 1-6 iunie, lista rapoartelor depuse în perioada 27 mai-3 iunie 2015 de către comisiile permanente sesizate în fond, lista cu legile la care puteți exercita dreptul la Curtea Constituțională și informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de către comisii.

 
Video in format Flash/IOS Intervenție cu ocazia Zilei naționale a copiilor adoptabili.  

Înainte de a da cuvântul, să vă reamintesc procedura din Regulamentul nostru, al Camerei Deputaților, art. 206 cu privire la Ora primului-ministru, o să-i dau cuvântul doamnei deputat Andreea Paul pentru o scurtă intervenție.

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Astăzi este 2 iunie, Ziua națională a copiilor adoptabili.

Este primul proiect de lege pentru care am reușit să-l trec prin Parlament alături de alți colegi parlamentari.

Cu această ocazie, trebuie să trag un semnal de alarmă. Numărul adopțiilor a scăzut semnificativ din 2008 până în anul 2014.

Numărul copiilor instituționalizați a crescut cu peste 8400 de suflete părăsite.

Numărul copiilor oficial înregistrați, ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, a crescut cu peste 17000 de copii.

Ei, cu toții la un loc, sunt copiii noștri, de care trebuie să ne pese, iar astăzi, acest plen a găzduit o sută de micuți parlamentari, pe care i-am invitat să facă legea pentru o zi.

Și vreau să vă dau câteva exemple din legile pe care ni le-au propus: Legea prieteniei, Legea bucuriei, Legea iubirii, Legea prin care părinții nu se mai ceartă, Legea prin care se aruncă corect gunoiul la coș și multe, multe alte proiecte de lege pe care o să vi le punem la dispoziție.

Vă mulțumesc mult pentru acest prilej.

Mulțumesc parlamentului că a dat în această zi de 2 iunie prilej, ocazie să vorbim despre copiii adoptabili. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, distinsă doamnă.

 
Video in format Flash/IOS Ora prim-ministrului - dezbateri politice, cu participarea prim-ministrului, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema: Starea economiei românești.  

Începem dezbaterile.

Primul-ministru al României se află deja în sală.

Ora primului-ministru.

La solicitarea Grupului parlamentar al PNL cu participarea primului-ministru avem astăzi tema Starea economiei românești.

Pentru desfășurarea în condiții regulamentare a dezbaterii, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea, cinci minute pentru prezentarea temei; primul-ministru, cinci minute pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului, reprezentanții grupurilor parlamentare, cinci minute fiecare grup parlamentar, cu excepția majorității parlamentare, care are 15 minute pentru a-și prezenta punctul de vedere, reprezentantul deputaților neafiliați, două minute și, la final, cinci minute primul-ministru pentru răspunsuri.

Din partea Grupului parlamentar al PNL cine intervine? Domnul deputat Alexandru Nazare.

Domnule deputat, aveți cinci minute pentru a prezenta tema.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Dragi colegi,

În cadrul semestrului european, în cadrul sistemului european de supraveghere financiară, Comisia Europeană și-a creat un tablou de bord, prin care detectează și corectează dezechilibrele.

Luăm astfel act împreună de o nouă realitate. Bugetele și strategiile economice nu se mai fac doar de la București, Bruxelles-ul intervine, oferă recomandări, impune măsuri, stabilește amenzi și poate, la o adică, chiar să impună sancțiuni dincolo de litera actualelor regulamente.

Domnule prim-ministru,

Domnilor colegi,

Avem, practic, de ales, puși în fața acestor realități, să răspundem acestui mecanism doar în criză, când, de fapt, primim doar notele de plată sau putem să fim proactivi într-o dezbatere parlamentară anuală și împreună putem să dăm un răspuns strategic, coerent, împreună, putere și opoziție, societate civilă și mediu academic, astfel încât să prevenim România să mai fie luată prin surprindere de firescul mecanismelor europene.

Domnilor colegi,

Domnule prim-ministru,

PNL vă propune să fim proactivi. Acesta este motivul pentru care am inițiat această dezbatere și v-am convocat astăzi aici. Aceasta nu este o paradă electoral-economică, obișnuita pe care obișnuiți să o creați, ci o piatră de temelie a unui mecanism solid și serios, un veritabil semestru național, o stare a economiei naționale pe care să o discutăm anual și care să evite problemele de fond ale economiei românești.

De fapt, acest raport al Comisiei Europene, care este primul raport pe care Comisia Europeană îl publică despre starea economiei românești, este, domnule prim-ministru, martorul abilității dumneavoastră de a ignora adevăratele probleme, de a nu pune în aplicare și de a frâna, pe cât de mult posibil, reformele profunde pentru a trata doar găselnițele electorale.

Comisia Europeană, în acest raport, ne recomandă, practic, trei lucruri: investiții, reforme structurale și responsabilitate bugetară.

Domnule prim-ministru, dumneavoastră reușiți, bineînțeles, să le ignorați pe toate trei. Să intrăm pe fond.

Și acum vă citez, vă redau câteva dintre ideile principale ale raportului: proiectele de investiții nu sunt pregătite temeinic, nu au justificare economică; reformele structurale stagnează; performanța și situația financiară a întreprinderilor de stat este îngrijorătoare; lipsesc prioritățile clare și coordonarea; planurile bugetare nu sunt realiste, nu iau în calcul natura multianuală a proiectelor de investiții; nu există cu adevărat predictibilitate fiscală - nu spun eu asta, spune raportul Comisiei Europene; politica fiscală este lipsită de continuitate, previzibilitate și planificare strategică; este favorizată birocrația și excesul de reglementare; transparența e limitată și afectează major competitivitatea economiei.

Evident, reforma administrației publice menită se clarifice mandatele și competențele între nivelul local și central trenează, performanțele României astfel sunt inferioare mediei regionale în multe domenii-cheie.

Culmea e, domnule Victor Ponta, domnule prim-ministru, soluții pentru aceste probleme v-au fost oferite tot de către partenerii internaționali încă de anul trecut.

Aceste soluții dumneavoastră întârziați să le puneți în aplicare, cu premeditare, și au fost, evident, reluate de către experții Comisiei Europene și în raportul de luna trecută, și în raportul din luna februarie.

De fapt, cred că cea mai mare nerealizare care vi se reproșează...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mai aveți un minut, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

...este faptul că n-ați pus în aplicare programul cu Comisia Europeană, Fondul Monetar și Banca Mondială, deci ați dus în eroare timp de doi ani de zile cu dibăcie experții FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, chemându-i aici și trimițându-i acasă fără să încheiați, în premieră pentru istoria României cu partenerii internaționali, nicio evaluare. Deci nicio evaluare cu succes din actualul acord cu Fondul Monetar.

Domnule prim-ministru,

Ce credibilitate poate avea astfel actualul Guvern?

Credibilitatea este zero. Laitmotivul guvernării dumneavoastră este dominat de limită, progrese limitate, la toate recomandările aveți progrese limitate.

Și mai degrabă puținele progrese care s-au înregistrat sunt înregistrate în pofida Guvernării PSD nu datorită acestei guvernări, iar acestea se întâmplă doar forțate de către partenerii internaționali.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aveți 15 secunde să închideți dezbaterea. Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Alexandru Nazare:

15 secunde, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

În fapt, ceea ce faceți este să mimați, nu să creați prosperitate.

Ați venit astăzi aici să ne povestiți despre direcțiile pe care le ia economia, o direcție pe care o ia economia. Despre ce direcție ați putea să veniți astăzi să ne povestiți după trei ani de guvernare?

Din punctul meu de vedere aveți o singură direcție: acasă. Plecați acasă, în opoziție, pentru că ne-ați demonstrat timp de trei ani de ce sunteți în stare, domnule... (Rumoare.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult. Vă mulțumesc foarte mult.

Ați depășit cu 40 de secunde timpul alocat.

Domnule prim-ministru, aveți cinci minute la dispoziție pentru a prezenta punctul dumneavoastră de vedere.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă mulțumesc pentru invitația de a prezenta, așa cum este normal pentru orice guvern și orice parlament democrat, situația economică a României, care sunt datele actuale, care sunt perspectivele pe termen scurt și mediu și, sigur, care sunt pericolele cu care România se poate confrunta.

Vreau să încep prin a vă felicita pentru modificările aduse Regulamentului. Cred că ideea ca, în fiecare lună, primul-ministru și, respectiv, în fiecare săptămână miniștrii pe care-i chemați să vină să răspundă în fața Parlamentului este o idee extrem de bună, extrem de normală pentru o relație normală între Parlament și Guvern.

O să susțin cât timp voi fi prim-ministru și când voi reveni în banca Parlamentului că Parlamentul este cel care conduce și controlează Guvernul, că Parlamentul este o instituție fundamentală căreia nimeni nu trebuie să-i dea lecții, pe care nimeni nu trebuie s-o demonizeze și fără de care nu vom avea niciodată democrație în România.

Trecând la prezentarea de astăzi, cred că este extrem de important ca, la jumătatea anului 2015, să știm exact unde ne aflăm. Și pentru că nu vreau să emit doar opiniile noastre, ale mele, ale membrilor Guvernului, o să încep cu un citat din guvernatorul Băncii Naționale, pe care evident că îl consider extrem de important: "Creșterea economică din prezent este nu doar robustă, dar judecând după standardele actuale, la nivel european, și sustenabilă." Și cred că vrea să se adreseze guvernatorul câtorva dintre colegii noștri din dreapta, "dacă nu vom greși din nou, va fi o creștere de durată".

Asta înseamnă că România se află într-un moment economic extrem de bun, în care a reușit să refacă distrugerea economică și socială din anii 2010-2011, dar că este extrem de important să păstrăm acest ritm și aceste direcții.

Conform datelor oficiale prezentate de către Eurostat, România a avut o creștere medie în ultimii ani de 3%, iar în primul trimestru, cu o creștere de 4,2% a produsului intern brut suntem și noi, în sfârșit, pe primul loc la un lucru bun, la un lucru important, la un lucru esențial, creșterea economică între cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene.

Această creștere a influențat, de altfel, și prognozele oficiale ale Comisiei Europene și Fondului Monetar Internațional și îmi doresc, stimați colegi, ca la finalul mandatului acestui Parlament, al dumneavoastră, al tuturor și al Guvernului la sfârșitul anului 2016 să puteți să spuneți că ați fost membri ai Parlamentului și noi membri ai Guvernului în patru ani de creștere economică neîntreruptă după anii cei mai negri din punct de vedere economic și social pentru România, anii 2010-2012.

Pentru aceste realizări vreau să mulțumesc tuturor membrilor Uniunii Social Liberale, toți cei care au sprijinit programul de guvernare, cei care au fost, așa cum sunteți cea mai mare parte, credincioși votului pe care l-au cerut în 2012 și l-au primit din partea electoratului.

Cel mai important este că, după ce am preluat guvernarea în recesiune economică, repet, sunt trei ani și sper să fie patru, cinci ani de creștere economică și e important că această creștere nu se bazează pe elemente conjuncturale și pe motoare interne și externe, consumul intern, exporturi, o creștere din industrie și servicii și, cel mai important, anul acesta avem o creștere importantă și în zona construcțiilor, care trebuie încurajată în continuare. O rată de creștere economică de peste 3%, 4 chiar, devine, în acest moment, un obiectiv posibil.

Vreau să mulțumesc Parlamentului și miniștrilor care, pe rând, au răspuns de fiecare domeniu în parte, pentru deblocarea și repararea celei mai grele moșteniri pe care am primit-o, și anume blocarea totală a fondurilor europene, toate programele suspendate, grad de absorbție 7%. Putem să terminăm în acest an exercițiul 2007-2013 cu o rată de absorbție între 65 și 80% și, cel mai important, avem, după cum știți, acordul de parteneriat și majoritatea programelor operaționale pentru 2014-2020 deja aprobate de către Comisia Europeană.

Anul 2015 a început cu o creștere semnificativă a investițiilor străine directe...

Încerc, domnule președinte, să mă încadrez în cele cinci minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Dacă aș fi fost în Guvernul Boc, terminam într-un minut, că n-aveam despre ce să vorbesc. (Aplauze.) Fiind, totuși, șeful Guvernului USL, sunt foarte multe lucruri bune de spus.

Și aș vrea să spun despre faptul că am plătit aproape în totalitate împrumutul luat și consumat de către colegii de la PDL, că ne-am încadrat, de fiecare dată, în toate țintele de deficit stabilite cu partenerii internaționali, că suntem după patru luni... (Rumoare; comentarii.) Pot doar să spun că vă rog să rețineți că, având sprijinul dumneavoastră, putem să mergem mai departe cu aceste rezultate.

Mă bucur să mă aflu în fața Parlamentului la o zi după ce a intrat în vigoare reducerea la 9% a TVA-ului la toate produsele alimentare și dublarea alocațiilor pentru copii. Două măsuri extrem de importante, una propusă de către Guvern și sprijinită de dumneavoastră, cealaltă propusă și aprobată de către dumneavoastră, Parlament, și pusă în practică de către Guvern.

Deci o colaborare foarte bună și vă mulțumesc pentru asta.

În același timp, este extrem de important ca în perioada imediat următoare - și mă adresez Camerei Deputaților - să aprobăm noul Cod fiscal cu toate măsurile incluse acolo, să punem în practică odată cu aprobarea oficială a Masterplanului de transport toate modificările și proiectele de investiții și să ne sprijiniți în aprobarea noului pachet privind achizițiile publice.

Există o perspectivă foarte bună și trei provocări pe care îmi fac datoria să le prezint în față Parlamentului.

În primul rând populismul pe care, din păcate, îl văd folosit ca singura armă împotriva unei economii performante; în al doilea rând, instabilitatea politică - și sunt convins că acest Parlament și acest Guvern își vor duce la bun sfârșit programul de guvernare pentru a acorda stabilitate și predictibilitate vieții economice; și în al treilea rând tensiunile regionale pe care, lucrând împreună, Parlament, Guvern, Banca Națională, Președinție, mediu de afaceri, sindicate, putem să le prevenim sau să pregătim România să reziste la orice fel de efecte negative ale unei eventuale crize regionale.

Vă mulțumesc.

Și repet, rețineți, sper să terminați, vom termina acest mandat, această legislatură dumneavoastră, membrii Parlamentului României, și noi, membrii Guvernului, cu patru ani de creștere economică, cu patru ani de șomaj mai mic, de patru ani de creștere a pensiilor și salariilor și e un lucru pentru care vreau să vă mulțumesc și pentru care sunt convins că oamenii vor aprecia această activitate.

Vă mulțumesc mult de tot și sunt gata să răspund la întrebări. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Sunt nevoit să acord un plus de minute opoziției, ca să putem să avem o dezbatere corectă.

Are cuvântul, din partea Partidului Național Liberal, a opoziției...

Domnule Orban, aveți cuvântul. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule viitor fost prim-ministru Victor Ponta,

Ar fi trebuit să vorbiți un minut, că ați spus că, dacă ați fi fost în Guvernul Boc, ar fi trebuit să vorbiți un minut.

Ați fost în Guvernul Boc, domnule Ponta, ați fost în anul de grație 2009, în care an de grație 2009 să știți că s-a luat creditul la FMI, dar probabil nu vă aduceți aminte, că activitatea dumneavoastră în Guvern, în perioada respectivă, era egală cu aproape zero.

Tot despre plătirea datoriei, domnule prim-ministru, vreau să vă spun că gradul de îndatorare a României a crescut de când ați venit dumneavoastră în poziția de prim-ministru și nu prea am văzut pe ce a crescut gradul de îndatorare.

În mod normal, ar fi trebuit să crească pe proiecte de investiții, pe tot ceea ce înseamnă asigurarea dezvoltării economice. În conformitate cu legea, autoritățile locale nu pot să se împrumute decât pentru a finanța obiective de investiții, în timp ce dumneavoastră ați folosit acești bani din împrumuturi, i-ați aruncat pe apa sâmbetei.

Permiteți-mi, stimați colegi, să spun și ceea ce nu vrea să spună primul-ministru și am să încep prin a vă da câteva date.

În România, după trei ani de guvernare Ponta, peste 8.600.000 de români se află sub pragul sărăciei, în risc de sărăcie și excluziune socială, parametru care nu numai că nu a suferit o modificare favorabilă, ci dimpotrivă, a suferit o modificare negativă.

Din păcate, acești concetățeni ai noștri sunt în această situație nu datorită voinței lor, ci pentru că premierul Ponta nu-și aduce aminte de acești cetățeni decât în campania electorală, în care, timp de doi ani jumătate, nu a făcut nimic pentru oamenii aflați sub pragul de sărăcie, și-a adus aminte, în mod evident, în noiembrie 2014, în care, prin intermediul Ordonanței nr.26, a majorat câteva - să spun - plăți, alocații de sprijin pentru familii, care, din păcate, nu și-au atins efectul.

Vă mai dau o altă dată, stimați colegi, în România există sub 6 milioane de angajați, de locuri de muncă efective de oameni care muncesc. Gândiți-vă că în Ungaria, în Cehia, care au jumătate din populația românească, există un număr de angajați apropiat de numărul de angajați din România. Ce înseamnă asta? Înseamnă că economia românească, de fapt, nu produce locuri de muncă. Nu generează locuri muncă.

Avem peste 3 milioane de români care au plecat din România nu că nu-și iubesc țara, nu pentru că au vrut să-și părăsească familiile, ci pentru că în România nu și-au găsit un loc de muncă în care să fie plătiți decent.

Din păcate, pe piața muncii începe să se resimtă din ce în ce mai acut faptul că școala românească nu generează oameni cu abilități și profesii care să fie adaptate cererii de pe piață. Jumătate din absolvenții de liceu nu-și iau bacalaureatul. Și chiar dacă ați încercat să organizați școli postliceale în facultățile din ograda Domniei Voastre nu ați rezolva nimic în materie de asigurare a tinerilor cu abilitățile, cunoștințele și informațiile necesare pentru a face față competiției pe piața muncii.

Și în fine, domnule prim-ministru, pot să spun că ați fost călăul capitalului românesc.

De când sunteți prim-ministru, peste 370 de mii de firme s-au închis și peste 78 de mii de firme, aproape 80 de mii de firme, au intrat în insolvență. Peste 450 de firme au fost puse pe butuci, au dispărut de pe piața românească.

Cum să fie sprijinită dezvoltarea capitalului autohton atunci când investițiile publice sunt scăzute sistematic?!

În 2014 ați redus investițiile publice față de 2013 cu 6,7%, iar în acest an, pe primul trimestru, aveți investiții mai mici în sectorul public cu 30,6% față de anul 2014.

Stimați colegi,

Dezbaterea despre economie trebuie să iasă din zona cifrelor.

Pentru ca românii să simtă această creștere economică, ei trebuie să o simtă în propriul buzunar și, din păcate, vă spun că venitul disponibil al familiei din România ca putere reală de cumpărare a scăzut în România, deși suntem în al cincilea an de creștere economică. Unde se duc rezultatele creșterii economice? Nicăieri! Sau nu se duc în niciun caz în buzunarele românilor.

Și închei prin a vă spune că și pentru investiții străine este nevoie de câteva lucruri: stabilitate, predictibilitate, un tratament de parteneriat cu acești investitori.

Din păcate, domnule Ponta, nici prietenii dumneavoastră, chinezii, nu mai vin să investească în România și fug de România ca de dracu'! Asta este realitatea.

Pe ce să asiguri dezvoltarea economică? Pe ce stabilitate și predictibilitate, atât timp cât de la mărețul proiect de lege adoptat de Guvern privind modificarea Codului fiscal, între timp ba ați băgat, ba n-ați băgat impozitul pe bacșiș. Ba ați redus, ba n-ați redus supraacciza la combustibil. Ba ați redus, ba n-ați redus cu 20% accizele la combustibil. Ba ați redus, ba n-ați redus taxa pe construcții speciale. Ba ați anulat, ba nu ați anulat impozitele pe dividende. Ba ați încercat să transformați profesiile liberale în profesii dependente, ba ați renunțat la acest demers.

Cine să vă mai creadă, domnule prim-ministru, că sunteți capabil să asigurați cu adevărat în România stabilitate, predictibilitate și un mediu de afaceri care să ducă cu adevărat la o dezvoltare economică reală?

Nu vă mai lăudați cu creșterea economică pe care o aveți. Ați fost ca un fiu risipitor.

Dacă în fruntea Guvernului ar fi fost un prim-ministru autentic, cu o viziune reală asupra economiei, nu un om care trebuie să-și facă alfabetizarea în materie de economie, România ar fi avut creștere economică mult mai mare, de 4-5% anual, nu creșterea economică cu care vă lăudați astăzi și de care ar trebui să vă pară rău. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar PSD-PC-PLR are alocate 15 minute.

Domnule deputat Marian Neacșu, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Da. Mulțumesc.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, apreciez faptul că ne aflăm astăzi în fața unei dezbateri reale, într-un cadru corect, funcțional, stabilit de un regulament pe care, până într-un final, l-am aprobat cu toții, tocmai pentru aceea că am realizat că este nevoie de astfel de dezbateri. Iar primul prim-ministru al României care a realizat că este nevoie de o dezbatere reală și de o relație corectă și normală și principială cu Parlamentul a fost domnul Victor Ponta și, în măsura în care aveți vreun dubiu, sunt convins că nu-l aveți, cu siguranță că vă aduceți aminte că Domnia Sa se află astăzi pentru a patra oară în fața unui astfel de demers parlamentar, cu dezbateri de fiecare dată solicitate de către grupurile parlamentare ale opoziției, cum este, de altfel, și normal, în opinia mea.

Ce îmi pare rău, și am sesizat asta și la celelalte demersuri legate de activitatea miniștrilor și de prezentarea activității miniștrilor aici în Parlament, este că acel respect atât de necesar pentru o dezbatere reală în care fiecare să învățăm ceva, din care să plecăm de aici cu ceva, se denaturează, se duce într-o zonă de dialog cârcotaș, fără niciun fel de rost și mă întreb atunci oare acea diatribă prezentată la începutul ședinței, potrivit căreia copiii cer mai multă toleranță, mai multă iubire, mai multă liniște, mai multă înțelegere, oare numai ei înțeleg lucrul ăsta? Oare lecția aia nu e bună și pentru noi, cei mai maturi, care ne aflăm, așa zis, de drept în băncile astea? Nu ar fi fost oare mai corect ca dincolo de cifre sforăitoare, de analize care sunt prezentate acum, adesea scoase din context și care n-au nicio legătură, până la urmă, cu realitatea sau foarte mică, să fie folosite ca instrumente de acuză fără niciun temei?

Da, se spunea aici, și cred că ăsta trebuie să fie cel mai important lucru, în ce fel toate aceste rezultate economice ale unei bune guvernări, ale unei foarte bune guvernări, se regăsesc sau se vor regăsi în buzunarele românilor. Pentru că Guvernul Ponta este primul guvern român de după 2004 încoace care a înțeles că un guvern al României nu guvernează nici pentru statistici, nici pentru troică, ci guvernează pentru români, pentru că acolo trebuie să se întâlnească într-un final rezultatele guvernării. (Aplauze.)

Da, sunt importante datele statistice, sunt importante să ne creeze o imagine, dar uneori ne creează o imagine deformată, cea mai corectă și mai importantă imagine este aia pe care o vedem în ochii fiecăruia dintre cetățeni, atunci când mergem acasă la ei și stăm de vorbă. Orice alt demers, orice altă măsură, orice altă retorică, până la urmă, n-are niciun fundament și n-are nicio valoare.

S-au spus aici, din păcate, timpul nu permite sau n-a permis în acest format, poate că e bine să ne mai gândim la o altfel de abordare, astăzi când priveam posibilitățile pe care Regulamentul le oferă pentru astfel de dezbateri, am realizat cât de înguste sunt.

E extrem de greu să constrângi în parcursul a cinci minute o groază de acuze nefundamentate sau o mulțime de realizări. Toate lucrurile astea, într-un fel sau altul, ar trebui să-și găsească locul într-o dezbatere mult mai amplă, în care să putem să spunem mai multe, în care putem să ne răspundem la mai multe. Dar sper ca lucrul ăsta să se realizeze cu mai multă decență, cu mai puțină demagogie, cu mai mult realism, pentru că realismul ar trebui să fie principalul deziderat al unor astfel de dezbateri.

După cum ați văzut, m-am ferit, sunt cele 3-4 minute de când am vorbit, să rostesc o cifră, pentru că am spus că nu sunt importante. Importanți sunt oamenii. Dacă realizăm asta, și putere, și opoziție, înseamnă că aceste dezbateri și-au atins scopul și ele pot și trebuie să continue. Dacă nu, dacă nu facem decât să continuăm pe această zonă a dialogului incert, a demagogiei, a populismului fără rost, a acuzelor fără fundament, e foarte clar că n-am reușit să înțelegem care este adevărata menire a demersului în fața căruia ne aflăm cu toții astăzi.

Vă felicit, domnule prim-ministru, pentru activitatea pe care ați desfășurat-o, vă asigur că vom fi în continuare, așa cum suntem și acum aici, în bănci sau în sălile de ședință, pentru a putea construi împreună legislația necesară, pentru ca Guvernul să poată guverna în funcție de necesitățile, de nevoile directe și imediate ale oamenilor. Avem în față o mulțime de provocări și nu pot să nu-mi aduc aminte că prima dintre dezbaterile organizate în prezența dumneavoastră și la solicitarea dumneavoastră la acest început de sesiune parlamentară s-a referit tocmai la prioritățile legislative pe care Guvernul se așteaptă ca în acest an să le punem pe masă.

Aștept să finalizăm și suntem cât se poate de deschiși pentru Codul fiscal, așteptăm să vedem rezultatele excelente, pe care le apreciem, în buzunarele românilor, ale măsurilor privind reducerea TVA.

Bănuiesc că toți copiii sunt mulțumiți de 1 iunie și în continuare începând cu 1 iunie că alocațiile vor fi mai mari. Așteptările sunt ca întotdeauna foarte mari. Din fericire, și posibilitățile au fost mari. Sper ca luna septembrie, când ne vom afla în fața următorului demers, să ne găsească poate mai liniștiți, poate mai așezați, poate cu gânduri mai bune, în mod cert cu rezultate mai bune.

Urez succes Guvernului și fiecare dintre noi să avem parte de lucruri bune în toată această perioadă.

Vă mulțumesc.

 
       

(Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să mai intervină? Nu.

Domnule lider de grup, cine intervine din partea Partidului Național Liberal? Nu mai intervine nimeni. Bun.

Domnule prim-ministru, aveți cinci minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Nu pot decât să spun că sunt convins că, sigur, prima oră a primului-ministru se desfășoară un pic mai complicat, au fost o serie de discursuri, nu neapărat întrebări, ca să putem să răspundem foarte concret, cred însă că trebuie continuat acest demers.

Vreau să spun foarte clar pentru membrii Parlamentului și pentru cetățenii României, nu, nu e deloc totul perfect. Avem foarte multe lucruri de realizat împreună, am plecat dintr-un moment foarte rău, momentul 2012. Suntem într-un moment bun, dar depinde doar de noi să nu stricăm acest lucru.

Dacă vorbim despre măsurile pe care Guvernul le-a luat, da, am afirmat tot timpul și voi afirma până la finalul acestui mandat că programul de guvernare a fost un program de guvernare social-liberal, sprijinit de către toți colegii social-democrați, liberali, de la UNPR, de la Partidul Conservator și de la Grupul minorităților naționale, că le mulțumesc în continuare celor care au rămas alături de guvern și acest program și n-am un răspuns mai bun pentru criticile pe care le-am primit de la colegii de la PDL decât faptul că fostul președinte al PNL, domnul Antonescu, a spus așa despre măsurile fiscale ale Guvernului Ponta: "ca liberal le aștept de 20 de ani."

Bine că le-am realizat. Deci cred că cei care sunt liberali adevărați, cei care sunt social-democrați, cei care sunt progresiști sau conservatori sau grupul minorităților naționale pot să fie mulțumiți de faptul că tot ceea ce am promis în 2012 facem în continuare prin muncă și prin seriozitate.

Vă mulțumesc.

 
       

(Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 101 deputați, aparținând Grupului parlamentar al PNL, deputați neafiliați, precum și deputați din Grupul parlamentar Democrat și Popular, cu titlul PSD «curentează» banul public - bonusuri uriașe, contracte cu dedicație și «secrete de stat» la Transelectrica (rămasă pentru votul final)  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor, luăm o pauză de cinci minute, după care intrăm în dezbaterea moțiunii simple, inițiată de către 101 deputați și înscrisă la punctul 2 al ordinii de zi, conform Regulamentului.

       

După pauză

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Tudose este aici.

Dragi colegi,

Continuăm lucrările ședinței de astăzi cu dezbaterea moțiunii simple, așa cum spuneam, inițiată de cei 101 deputați și înscrisă pe punctul 2 al ordinii de zi.

În temeiul art.190 din Regulamentul Camerei Deputaților, întreb dacă există vreun parlamentar care își retrage adeziunea la această moțiune? Nu.

Pentru desfășurarea moțiunii, vă prezentăm următoarele propuneri ale Biroului permanent și Comitetului liderilor. Moțiunea simplă va fi citită de domnul Bogdan Țîmpău, domnul deputat Țîmpău.

Guvernul are 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor. Pentru dezbatere 10 minute, 10 secunde, scuzați-mă, de fiecare parlamentar. Asta înseamnă PSD-ul - 30 de minute, PNL-ul - 19 minute, Grupul parlamentar Liberal-Conservator - 4 minute, UDMR - 3 minute, minorități naționale - 3 minute, Grupul parlamentar Democrat și Popular - 2 minute, deputații neafiliați - 3 minute, 64 în total.

Obiecții? Nu sunt.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele de vot.

Să înceapă votul.

 
Video in format Flash/IOS    

Mulțumesc. 87 de voturi pentru, o abținere, niciun vot împotrivă. Aprobat.

Domnule deputat Țîmpău, aveți cuvântul pentru a vă prezenta moțiunea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi vă vom prezenta moțiunea simplă "Partidul Social Democrat «curentează» banul public - bonusuri uriașe, contracte cu dedicație și «secrete de stat» la Transelectrica".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru Mihai Tudose,

Companiile de stat, în special cele din domeniul energiei, au devenit sub această guvernare, anexe ale partidului condus de Victor Ponta, prin care sunt alimentate firmele și buzunarele prietenilor politici ai guvernării PSD-iste.

Prin moțiunea simplă, pe care o supunem dezbaterii și votului plenului Camerei Deputaților, atragem atenția asupra faptului că transportatorul național de energie electrică a abdicat de la misiunea sa oficială de a asigura servicii publice de calitate, de a participa activ prin decizii responsabile la menținerea siguranței sistemului energetic național, prin realizarea unui plan de investiții sustenabil și de a dezvolta proiecte de interconectare cu statele vecine, în termeni și condiții avantajoase pentru țara noastră, crescând astfel profitabilitatea companiilor românești și nu pentru satisfacerea unor interese financiare de grup.

O companie strategică pentru România, cum este Transelectrica, a ajuns să fie condusă prin decizii arbitrare și contrare interesului național, cu concursul actorilor publici care au demonstrat și demonstrează în continuare, prin deciziile manageriale luate, o atitudine neprofesionistă, iresponsabilă și lipsită de orice etică profesională.

După ping-pongul instituțional, început în anul 2012, joc dictat de ambiții personale și de interese de partid, prin care Transelectrica alături de Transgaz au fost plimbate succesiv de la Ministerul Economiei la Ministerul de Finanțe și apoi la Secretariatul General al Guvernului, pentru a reveni în decembrie anul trecut din nou la Ministerul Economiei, condus de domnul ministru Mihai Tudose, a continuat marea spoliere a companiei.

Astfel, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice, unde statul român prin Ministerul Economiei deține 58,6% din acțiuni, una dintre cele mai valoroase companii din sectorul energetic românesc, a căzut pradă intereselor de partid social-democrate.

Domnul ministru Mihai Tudose, ale cărui apariții și reacții publice, de când ocupă această demnitate publică, pot fi numărate pe degetele de la o mână, se pare că este foarte mulțumit de activitatea companiei, asistând pasiv la toate neregulile petrecute la Transelectrica. Cum altfel putem interpreta, domnule ministru, tăcerea grea care se lasă dinspre ministerul pe care îl coordonați decât ca o complicitate la aceste nereguli.

Așadar, domnule ministru, noi, semnatarii acestei moțiuni simple, vă trezim din letargia care v-a cuprins și vă provocăm să reacționați, solicitându-vă să ne explicați cum veți reuși să împliniți dezideratul de a transforma Transelectrica într-un "mare actor regional", așa cum chiar dumneavoastră ați declarat? Până acum nu ne-ați convins că v-ați propus cu adevărat acest lucru!

În schimb, v-ați propus să vă îmbogățiți, eventual, portofoliul și cu alte companii la care statul este acționar majoritar. Miza de a administra aceste companii este mare, pentru că bugetele sunt impresionante și în consecință reprezintă o sursă importantă pentru îndestularea clientelei de partid.

A existat o adevărată luptă între miniștrii PSD ai cabinetelor Ponta pentru a deține în subordine aceste companii. Iar acum, domnule ministru, în situația în care nu aveți ce face, fiind nevoit să respectați principiul impus prin normele europene, care nu permite ca un acționar la companiile producătoare din domeniul energetic să controleze direct sau indirect transportatorii de energie, continuați presiunile pentru a primi în administrare de la Ministerul Energiei alte două companii la care statul este acționar majoritar - Conpet și Oil Terminal, care nu fac obiectul acestei restricții.

Dorința de a controla politic aceste entități a devenit o obsesie pentru PSD și asta nu pentru a le face mai profitabile printr-un management responsabil și eficient, ci pentru a avea acces la resursele lor.

Schema este simplă și diabolică totodată. Astfel, după ce au pus mâna pe ele, via acționariat, prin hotărâri aprobate în adunările generale, prietenii politici ai PSD-ului primesc o felie importantă din aceste companii prin contracte încheiate și girate prin mandatele acordate reprezentanților statului în aceste adunări.

La Transelectrica, bugetul companiei a devenit un Eldorado, nu doar pentru conducerea companiei, care și-a stabilit prime și indemnizații sfidătoare și ilegale, ci și pentru firmele de casă ale PSD, abonate la contracte din bani publici.

Stimați colegi,

Suntem convinși că domnul ministru Mihai Tudose cunoaște toate aceste lucruri, pe care are obligația să le stopeze.

Pentru actuala putere tentația de a băga mâna adânc în bugetele acestor companii este mare, pentru că interesele, lăcomia și foamea de bani sunt mari.

Ceea ce nu înțeleg onor guvernanții este faptul că aceste companii nu sunt moșia lor și nu pot avea acces în mod discreționar, la orice oră și cu orice preț, la bugetele și resursele lor.

În cele ce urmează, vă vom prezenta cum funcționează mașinăria PSD de sifonare a resurselor financiare de la Transelectrica și cum, din această cauză, proiectele energetice majore pentru România sunt ratate, cu consecințe dintre cele mai nefaste pentru economie și pentru locurile de muncă ale românilor.

Bugetul Transelectrica este împărțit la taraba PSD prin acordarea de recompense financiare enorme conducerii companiei în baza mandatului ministrului economiei dat reprezentanților statului în AGA.

O caracteristică de bază a guvernării Ponta este direcționarea unei părți din veniturile companiilor de stat către oameni plasați în poziții-cheie în structurile de conducere și către firme de casă care au contracte dubioase cu aceste companii la care statul este acționar majoritar.

Practica de deturnare a fondurilor publice și folosirea lor în mod discreționar se materializează prin aprobarea de hotărâri în adunarea generală a acționarilor.

Cel mai recent tun al Transelectrica așa a fost pus în operă. Prin două hotărâri aprobate în Adunarea Generală a Acționarilor Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice în data de 23 martie 2015, membrii Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului și-au aprobat bonusuri imense fără o fundamentare reală și sustenabilă.

Domnul ministru Mihai Tudose, aici de față, trebuie să ne explice ce performanțe extraordinare ale companiei justifică acest sistem de bonificație aprobat prin mandat acordat de Domnia Sa reprezentanților statului în Adunarea acționarilor, în condițiile în care planul de investiții pentru anul 2014 nu a fost realizat.

Pentru ce "performanțe" de neegalat membrii Consiliului de Supraveghere și cei ai Directoratului vor primi, pe lângă indemnizația fixă, un bonus de performanță în funcție de rentabilitatea acțiunilor și o componentă anuală variabilă a remunerației pentru îndeplinirea cumulativă a indicatorilor de performanță?

Sumele sunt amețitoare și greu de imaginat pentru un cetățean de rând. Astfel, în cazul membrilor Consiliului de Supraveghere, indemnizația fixă lunară nu poate depăși media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar din ramura în care societatea își desfășoară activitatea, iar pentru membrii Directoratului, indemnizația fixă nu poate depăși de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar din ramură, în schimb bonusurile pentru valorizarea acțiunilor urcă la cifre năucitoare.

Cumulate toate aceste beneficii salariale ne oferă un tablou grotesc al unei "guvernări PSD nesimțite", al cărei exponent principal, Victor Ponta, ține prelegeri televizate despre combaterea evaziunii fiscale, comportament fiscal corect și cumpătare, însă în companiile de stat aflate direct sub patronajul său, în calitate de prim-ministru, dezmățul din bani publici este în toi.

Calculând sumele de care vor dispune membrii Directoratului Transelectrica și ai Consiliului de Supraveghere ca bonusuri, pentru faptul că nu au realizat programele de investiții și mentenanță pe anul 2014, se ajunge la situația în care fiecare în parte va primi de la 30 000 până la 200.000 euro, în funcție de numărul de luni în care au ocupat aceste funcții.

Huzurul de la Transelectrica, unde cei 15 oameni din forurile de conducere și-au aprobat pentru anul 2014 bonusuri însumate de 5,5 milioane lei este revoltător, în condițiile în care această sumă reprezintă valoarea a 5054 de salarii minime pe economie sau a 117 333 de alocații pentru copii sau a 7000 de pensii medii în România. Ne întrebăm ce anume justifică aceste venituri și care sunt performanțele manageriale ale acestor oameni. Toate aceste avantaje salariale sunt disproporționate în raport cu performanțele societății.

Ceea ce îi recomandă la premiere, în primul rând, pe beneficiarii acestor bonificații financiare este apropierea lor de lideri marcanți ai Partidului Social Democrat, calitate care i-a și propulsat în aceste funcții. Încrengăturile sunt puternice și adânc înfipte în interiorul Partidului Social Democrat, iar ramificațiile lor conduc până la vârful conducerii social-democrate.

Această fraternitate este contrară intereselor statului și păguboasă, aducând mari prejudicii bugetului companiei Transelectrica și riscând să compromită public o companie națională strategică, care și-a făcut un titlu de onoare prin listarea la bursă și prin derularea de proiecte regionale.

Firmele prietene Partidului Social Democrat își trag partea prin contracte profitabile încheiate cu Transelectrica.

Așa cum se precizează pe site-ul companiei, Transelectrica este "operatorul de transport și de sistem din România, cu un rol-cheie pe piața de energie electrică din România", "administrează și operează sistemul electric de transport și asigură schimburile de electricitate între țările Europei Centrale și de Răsărit, ca membru al Rețelei Europene a Operatorilor de Transport și Sistem pentru Energie Electrică" și "este responsabilă pentru transportul energiei electrice, funcționarea sistemului și a pieței, asigurarea siguranței Sistemului Electroenergetic Național."

Întreaga misiune a companiei este pusă în pericol de modul în care actuala guvernare, prin Ministerul Economiei, gestionează activitatea companiei de transport a energiei electrice. Ministerul Economiei, prin atitudinea sa tăcută și îngăduitoare, este părtaș și direct responsabil pentru toate contractele care secătuiesc bugetul operatorului național de transport al energiei.

Firmele de casă ale liderilor PSD s-au mufat la resursele financiare prin încheierea de contracte avantajoase lor și contrare intereselor statului. Un exemplu ne este oferit de firma 2K Telecom, controlată de familia lui Sebastian Ghiță, aflată deja în vizorul organelor de anchetă pentru contractele derulate cu diverse instituții ale statului.

Printr-un contract încheiat cu Teletrans, care este furnizorul de soluții și servicii de telecomunicații, tehnologia informației și informatică de proces/SCADA pentru Transelectrica, această firmă conectează prin rețeaua Transelectrica toate reședințele de județ cu capitala.

Este vorba despre o rețea de aproximativ 5000 de km de fibră optică închiriată către 31 de beneficiari pentru modica sumă de aproximativ 12.000 euro lunar, din care firma 2K Telecom a plătit în luna martie 2015 suma derizorie de 2.500 euro cu TVA.

Dacă acest contract s-ar fi încheiat în condiții de piață, pentru cei 5000 de km de fibră optică ar fi trebuit plătiți minimum 2,5 milioane de euro pe lună (ținând cont de numărul de km de fibră optică, respectiv de capacitatea de transfer flux de date pe cele peste 34 de circuite ale fibrei optice aflate în proprietatea Transelectrica).

Diferența este uriașă și ea se află în buzunarul firmei 2K Telecom și al firmelor de casă ale PSD, în acest fel statul fiind prejudiciat cu milioane de euro în fiecare lună.

Iată cum fondurile de care ar trebui să beneficieze companiile de stat și care ar trebui să se regăsească în investiții, în îmbunătățirea calității serviciilor, ajung către firme din zona de influență a Partidului Social Democrat.

În acest ritm și continuând această politică de cheltuire fără control a fondurilor companiei, vor fi afectate rezultatele și performanțele Transelectrica, un pion-cheie al sistemului energetic național.

Promovarea unei politici de personal discreționară și dictată de interese de partid este o altă vulnerabilitate majoră a acestei societăți comerciale.

Politica de resurse umane este inexistentă, după ce în anul 2013 pe fondul depășirii fondului de salarii, s-au întreprins măsuri de reorganizare și restructurare, odată cu schimbarea conducerii Transelectrica au început angajările haotice, dictate de interese dintre cele mai bizare, oculte și partinice.

Astfel, în cazul personalului TESA, la sediul central din București, s-a ajuns la aproape 30% din total personal, în timp ce în sucursale se încearcă reducerea numărului de personal. În schimb, s-au creat direcții cu dedicație, coordonate de oameni de casă ai PSD, fără o analiză de oportunitate.

Salariul lunar al unui director de direcție poate ajunge la 13.000-14.000 lei net, în timp ce salariul unui șef de stație sau al unui electrician nu depășește 2000 lei. Și asta pentru că unii sunt indispensabili pentru partid, dar doar cei din vârful ierarhiei trebuie recompensați pentru serviciile prestate în interesul de gașcă.

Aceasta este poza de ansamblu a unei guvernări PSD care pune în pericol activitatea unei companii strategice, doar de dragul satisfacerii intereselor mărunte de partid. Pură politică de cadre, așa putem numi această practică și în niciun caz politică de personal responsabilă și bazată pe competențe.

Modul de promovare în Transelectrica are la bază criterii arbitrare, la bază fiind recomandarea de la partid și loialitatea față de stăpân, în niciun caz studiile, încadrarea în fișa postului și experiența în domeniu, care sunt inexistente.

Interesul arătat pentru programul de investiții și pentru proiectele majore din domeniul infrastructurii de transport al energiei electrice în cadrul Transelectrica este zero. Acest program de investiții este unul pe hârtie, ca multe alte proiecte majore ale guvernării Ponta, rămase la stadiul de promisiuni neonorate.

Aceste proiecte rămân, din păcate, simple declarații de bune intenții, pompoase și cam atât, pentru că Ministerul Economiei care ar trebui să se asigure de faptul că Transelectrica va duce la îndeplinire toate aceste angajamente ambițioase pe care și le-a asumat nu are viziunea, determinarea și priceperea necesare pentru a conduce tot acest proces.

Despre ce strategie poate fi vorba în domeniul dezvoltării rețelei naționale de transport al energiei electrice, despre ce investiții și proiecte majore de interconectare a rețelei naționale la cea regională putem discuta, când actualul guvern nu este capabil să elaboreze Strategia Energetică Națională, document menit să stabilească pe termen mediu și lung direcțiile majore de acțiune pentru asigurarea securității energetice a României și poziționarea țării noastre în raport cu politicile Uniunii Europene.

În contextul regional actual, ar trebui să fie un imbold pentru actualii guvernanți care, prin decizii și politici proactive, să identifice și să valorifice potențialul enorm de care dispunem ca țară în acest sector.

Deocamdată, România bate pasul pe loc și ratează proiect după proiect, trecând de la intenția de a deveni un "pol energetic regional" la un "pol al instabilității și impredictibilității" în Sistemul Energetic European.

Când noi ca țară nu suntem capabili să ne realizăm programul național de investiții, cum putem spera să devenim un partener de proiect serios, credibil și respectat în asocieri internaționale?

În anul 2014, investițiile asumate de către Transelectrica nu au fost realizate decât în procent de 23%. Așteptările erau mari, pe măsura anunțurilor bombastice făcute de către conducerea companiei - planuri cincinale care prevăd creșterea interconexiunilor cu țările vecine, retehnologizarea stațiilor cu vechime de 35 - 45 de ani, plus întăriri ale rețelei pentru implementarea surselor regenerabile. Problema este că fiecare nerealizare la capitolul investiții în rețea este suportată de către consumatori.

Iar domnul ministru, aici de față, din respect pentru românii care plătesc facturile la energie, ar trebui să ne explice cum influențează, de exemplu, programul de investiții și programul de mentenanță al rețelelor, tariful de transport, una dintre componentele esențiale ale facturii de electricitate. Ca să nu mai vorbim de faptul că este pus în mare pericol întreg sistemul energetic național.

Un cerc vicios, pe care îl girați, pe care îl întrețineți și pentru ale cărui efecte negative, în plan economic și social, trebuie să dați socoteală.

La fel cum trebuie să ne oferiți explicații și pentru blocajul în care a ajuns Proiectul cablului electric submarin între România și Turcia.

La începutul acestui an, în februarie, s-a intrat într-o nouă etapă, cea a organizării unei companii de proiect prin intermediul unui memorandum semnat între Transelectrica, UniCredit Țiriac Bank SA Tonucci & Partners pentru formarea unei echipe de experți specialiști care să elaboreze studii și analize ale implicațiilor tehnice, comerciale, financiare și juridice ale finanțării și construirii cablului submarin de interconecatre între România Turcia.

Observăm că se fac pași spre realizarea acestei investiții, dar într-o totală lipsă de transparență, existând mari rezerve în ceea ce privește legalitatea și apărarea intereselor statului român. Interesant este faptul că acest memorandum este secret și nu înțelegem ce anume are de ascuns Guvernul în legătură cu modul de derulare a acestui proiect.

De ce atâta secretomanie în legătură cu acest memorandum, domnule ministru? Oare pentru că, odată făcut public, ar ieși la iveală toate ilegalitățile săvârșite la încheierea lui? Oare pentru că Transelectrica este cea mai vulnerabilă parte din această asociere?

Oare pentru că transportatorului de energie românesc nu îi sunt recunoscute integral cheltuielile făcute până acum cu studiul realizat între anii 2008-2012, care va fi punctul de plecare în construcția studiului de fezabilitate? Prin memorandum s-a stabilit upgradarea lui și transformarea în studiu de fezabilitate, deci costuri mai puține pentru cei trei parteneri, pentru că treaba serioasă a fost făcută deja de către compania națională, pe cheltuiala ei. Astfel, Transelectrica va pierde din această asociere, iar în câștig vor fi doar partenerii privați?

Domnule ministru,

Când veți ajunge la tribună pentru a da explicațiile solicitate în această moțiune simplă, vă rugăm să nu evitați răspunsul la aceste întrebări, pentru că ele sunt cruciale pentru viitorul acestui proiect.

Domnule ministru, gestionați acest proiect. Erați ministru în funcție când acest memorandum a fost încheiat. Ce mandat ați dat reprezentanților statului în AGA pe acest subiect? Cine s-a ocupat de negocierea lui din partea Transelectrica și cum au fost consultați membrii conducerii executive?

Să fie întâmplător oare faptul că Transelectrica a scos la "licitație" servicii de consultanță juridică, de asistență și de reprezentare pentru activitățile necesare, precum și pentru orice demers al Transelectrica pentru realizarea proiectului de cablu electric submarin România - Turcia, în baza Memorandumului de înțelegere, pentru a fi câștigate de către unul dintre cei trei parteneri ai Transelectrica din compania de proiect, care tot întâmplător îl consiliază pe primul-ministru Victor Ponta? Fiți sincer și asumați-vă un răspuns!

În caz contrar, românii au dreptul să vă judece pentru că fiecare astfel de proiect asupra căruia planează suspiciuni demonstrează că dumneavoastră, cei aflați la guvernare, sunteți incapabili să construiți ceva curat, la valoarea reală, fără tertipuri și inginerii financiare. Pentru că pentru acest Guvern interesul primordial este să câștige doar cei din anturajul puterii, iar statul să fie mereu în pierdere.

Stimați colegi,

Moțiunea pe care v-am prezentat-o astăzi și pe care v-o supunem votului surprinde radiografia unui dezastru și începutul decăderii unei companii-cheie pentru sectorul energetic românesc - Compania Națională de Transport al Energiei Electrice.

Cu fiecare zi care trece, iar conducerea Transelectrica este asigurată de oameni cu interese financiare colaterale și contrare unei politici orientate spre dezvoltare, preocupați mai degrabă de îndestularea lor personală, riscul să fie dinamitat un sistem întreg de care depinde securitatea și siguranța noastră energetică ca țară devine iminent.

Votând această moțiune alături de noi, semnatarii ei, veți da un semnal serios că această companie trebuie să iasă din sfera de influență toxică a Partidului Social Democrat.

Prin votul în favoarea ei, îl veți obliga, alături de noi, pe ministrul economiei să ia decizii responsabile și radicale, prin care Transelectrica să nu mai fie locul în care sunt satisfăcute câștigurile clientelei de partid, respectiv orgoliile politice de moment, sacrificându-se astfel interese majore de politică energetică.

Astfel, îi solicităm ministrului să ceară de urgență reprezentanților statului în Adunarea Generală a Acționarilor Transelectrica să repună pe ordinea de zi, în prima ședință a adunării, situația remunerațiilor membrilor Consiliului de Supraveghere și membrilor Directoratului, aferente anului 2014 și să anuleze hotărârile în baza cărora au fost acordate bonusurile de performanță.

Îi cerem ministrului să demareze procedurile pentru desecretizarea Memorandumului de înțelegere care stă la baza proiectului strategic de construcție a cablului submarin între România și Turcia. Un proiect cu impact regional atât de puternic și care pune în practică politica europeană în domeniul energiei trebuie realizat în condiții de transparență maximă.

În același timp, se impune sesizarea organelor abilitate ale statului în legătură cu modul în care Transelectrica a închiriat fibra optică către terțe persoane pentru sume derizorii, aducând astfel prejudicii uriașe statului român.

Domnule ministru,

Nu închideți ochii la toate aceste nereguli petrecute în cadrul Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice și stopați corupția și deturnarea de fonduri publice către oameni de casă și firme prietene Partidului Social Democrat.

Cu cât veți întârzia luarea unui set de măsuri în acest sens, cu atât va fi îngenuncheat operatorul sistemului de transport al energiei electrice de interese meschine, iar proiectele majore de dezvoltare vor fi compromise.

Aveți o misiune importantă în raport cu destinul acestei companii a cărei poziție trebuie consolidată pe piața regională și nu vulnerabilizată prin imixtiunea politicului și prin decizii de favorizare a intereselor de partid social-democrate.

Repuneți această companie pe harta intereselor energetice naționale și regionale și scoateți-o definitiv din zona arbitrariului, a unei politizări excesive și a aplicării intenționat eronate a principiilor managementului corporativ.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule ministru Tudose, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Tudose (ministrul economiei, comerțului și turismului):

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Stimați semnatari ai moțiunii și, de asemenea, cei care ați scris-o, fiindcă nu confund semnatarii moțiunii cu cei care au scris-o. Ca vechi parlamentari, știm foarte bine.

Răspundem astăzi unei moțiuni înaintate de opoziție, acesta fiind un exercițiu democratic. Da, această moțiune este generată, după opinia mea, doar de dorința arzătoare a unor foști sau a unui fost actor în zonă de a se poziționa ca actual sau/și viitor specialist.

Da, e doar o sinteză de metaforă această moțiune și generatoare de titluri de presă, cu cifre false, afirmații greșite, lipsite de consistență, generate, și dau un pont celor care au scris-o, de informatori proști care mai sunt în sistem, care au luat frânturi de informații sau atât au putut ei să înțeleagă. Când mai aveți nevoie de cifre, faceți adresă oficială, vă răspund oficial, asumat.

Transelectrica este, într-adevăr, o companie importantă. Este o performantă în domeniu. Am să vă lămuresc cu cifrele reale, cifrele care sunt publice și pe care mi le asum.

Dar dacă nici ceea ce vă voi spune cu cifrele, repet, oficiale nu vă voi convinge de penibilul în care s-au aruncat cei care au scris-o, vă sugerez să faceți, de asemenea, adresă scrisă către FMI, către Banca Mondială, către BEI, deoarece Domniile Lor consideră că, într-adevăr, Transelectrica este o companie performantă cu management performant.

Da, ei sunt foarte buni specialiști acolo, care sunt foarte bine "contraziși" (cu ghilimelele de rigoare) de câte un idiot care are impresia că știe, care a rămas într-o companie și vrea să se afirme față de șefii prezenți pe aici.

Să spui că transportatorul național de energie a abdicat de la misiunea sa oficială este o denigrare a acestei companii. Vă aduceți cu toții aminte ce a fost iarna trecută: au picat o mulțime de stâlpi, s-au repus în funcțiune liniile imediat, nu a fost o pană de curent, cu resurse proprii.

Principala misiune a acestei companii este continuitatea în alimentarea cu energie. Nu au fost probleme. De-abia când declari așa ceva în mod public și asumat politic, atunci ceea ce au făcut cei care au scris-o a fost un atac la sistemul energetic național. Vorbim și de o companie cotată pe bursă.

Datele reale: 2014 - profitul net al Transelectrica - 358 de milioane de lei, față de 2010, când era 9,6. E o mică diferență. Dar domnul Țîmpău a citit, nu cred că-și asumă și paternitatea la ceea ce a citit, nici maternitatea! 9 e cu mult mai mic decât 300.

2011, tot cu dumneavoastră la putere, a fost slab: 110 milioane. Tot mai mic decât cele 358, pomenite mai sus.

Dividendele pe care Transelectrica le-a plătit statului au ajuns în 2014 la 120 de milioane de lei. În 2013 au fost 96 de milioane de lei, mai puțin, vorbim de ultimii ani, domnule Ialomițianu, sunteți finanțist. Asta spune tot ce este.

În 2010, pe vremea domnului Adriean Videanu și Ion Ariton, dividendele încasate au fost de cinci milioane de lei. Deci, în patru ani, valoarea dividendelor plătite statului a crescut de 24 de ori.

Deci, Transelectrica n-a reușit în doi ani sau a reușit în doi ani să strângă cât n-a reușit în șase ani, între 2006 și 2012. Dar, cei care au scris această moțiune sunt, într-adevăr, experți. Că băieții ăia deștepți din energie de la PDL erau doar!

La punctul 1 - bugetul Transelectrica este împărțit la taraba PSD prin acordarea de recompense financiare enorme conducerii companiei, în baza mandatului ministrului economiei.

Domnul Bode este în sală. Pe vremea Domniei Sale directorul de acolo avea 19.000 de lei. Astăzi, domnul Toni Teau duce acasă 17.000, un pic mai puțin. Nu știu de ce n-a făcut atunci cineva scandal. Atunci era bine.

Sunt acuzat că aș fi închis ochii la bonusurile imense pe care membrii Consiliului de Supraveghere și directorul și le-au aprobat. Bașca, le-am mai dat și mandate să se îmbogățească. Repet, dacă făceați o adresă oficială, ați fi descoperit că Transelectrica nu a plătit niciun bonus nici măcar un leu membrilor Consiliului de Supraveghere și membrilor Directoratului, deoarece mandatul care a fost dat a fost să plătească dacă se îndeplinesc cumulativ toți indicatorii de performanță, inclusiv investițiile. N-a luat nimeni niciun leu.

Chiar și așa și în hotărârea din 23 martie, despre care dumneavoastră ați vorbit, unii dintre dumneavoastră, s-a decis diminuarea remunerației, chiar dacă ar fi fost să fi putut fi luată, s-a diminuat cu 33%. Dar, reamintesc, Transelectrica nu a plătit nici măcar un leu.

Dar, fiindcă în moțiune v-ați folosit de niște calcule contorsionate după bunul plac, ca să induceți în eroare opinia publică, vreau să vă spun următoarele: doar din dividendele la Transelectrica pe 2014 se pot plăti 123.000 de salarii minime, 142.000 de pensii sau 2,85 de milioane de alocații, acum, astea noi.

Mai mult, capitalizarea bursieră a companiei a crescut semnificativ între 2013 și decembrie 2014, participațiile statului ajungând la 150 de milioane de euro.

Sub conducerea actualului Guvern, pe care-l reprezint, și pe care autorii, scriitorii acestei moțiuni îl acuză de jaf, s-a reușit să se recupereze, să se redreseze de acolo de unde a lăsat-o domnul Bode, de exemplu, iar aceste cifre arată că partidul mult hulit de dumneavoastră, PSD-ul, reprezintă într-adevăr interesele românilor.

Iar Banca Europeană, Banca de Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Fondul Monetar, partenerii noștri externi, creditorii României văd în Transelectrica o companie profitabilă, recomandată ca model de bună guvernanță corporativă.

Despre firmele prietene PSD, care-și trag prin contracte profitabile partea, de asemenea, aceiași informatori idioți pe care i-ați avut, Transelectrica nu are contract cu acea firmă 2K Telecom, ci cu Teletransul. Contractul a început și se desfășoară din 2006. De ce nu l-ați oprit, domnule Bode, când erați ministru? Era contractul în vigoare.

Cele trei contracte sunt despre fluxuri de date și nu despre lungimea de cabluri, fiindcă nu vindem mațe la metru. Da, e un mic amănunt. Așadar, dat fiind faptul că obiectul contractului îl reprezintă fluxul de date și nu închirierea de infrastructură, că a închiriat fibra la metru, acei 5.000 de km de fibră optică pe care îi aveți dumneavoastră la baza calculului, evident că dau ca rezultat o porcărie.

Contractul cu 2K Telecom este de 13.654.000 de euro și nu de 2.500 cum spuneți dumneavoastră. 2K Telecom plătește pentru fluxul de date transmis și, repet, nu la lungime sau la grosimea cablului.

Spuneți ca și cum ați calculat cândva să plătească respectiva companie să ținem cont și de capacitatea transferului flux de date a celor peste 34 de circuite și textul curge. Teletrans, ca unic operator Telecom din grupul Transelectrica nu folosește decât două perechi, două circuite de fibră, celelalte fiind ocupate de alți operatori, inclusiv de STS.

Pe hârtie calculele vă ies, în practică este ca și cum ai cere Companiei Naționale de Drumuri să încaseze bani din taxa de drum pentru fiecare centimetru de șosea și nu pentru fiecare mașină care trece.

Promovarea unei politici de personal discreționare și dictată de interese de partid.

Încă de când ați plecat dumneavoastră de la guvernare încercăm să mai dăm afară din oamenii cărora le-ați făcut niște contracte beton.

Dar, apropo de contracte, domnule Bode. N-ați avut nicio emoție când ați avut director de cabinet angajat cu 100 de milioane. Am contractul, dacă... Da, e aici. Poftim? Nu, din arhiva personală, domnule Ialomițianu, că suntem la minister și cerem date, că am zis că poate Domniile Lor au condus ca lumea și să luăm și noi un exemplu.

Nu. 100 de milioane pe lună consilier și jaf din banii publici, nu?

Da, vă salut din nou, domnule Bode, mulțumesc pentru ocazie.

Spuneți că în 2013 fondul de salarii a fost depășit. Evident, cu angajările din 2012, când domnul Bode a contribuit la chestia asta. Am actele pe care le dau colegilor dumneavoastră pentru demonstrație. Da, cu mai multe.

Interes zero pentru programul de investiții.

Am ajuns și la investiții, da? La Transelectrica, chiar dacă dumneavoastră nu cunoașteți, puteați să vă interesați oficial, repet, dar, consider că și acest exercițiu democratic este un moment. Îngăduiți-mi să vă spun că există un plan de dezvoltare a rețelei electrice de transport RET pentru următorii 10 ani, strategia 2014 - 2023.

Câte contracte s-au semnat de predecesori, câte contracte s-au semnat în 2012, câte contracte sunt semnate acum este o altă discuție, nu intru în amănunte. Vă răspund la întrebări, dacă le vreți exact, dar au fost doar 73 mai devreme un pic.

Realizarea planului de investiții cu doar 23% deocamdată, este vorba despre valoarea financiară, nu de valoarea fizică, fiindcă s-au făcut economii la achiziții, valoarea fizică apropiindu-se de 48%.

Ceea ce din nou nu știu semnatarii este că proiectele de infrastructură RET sau unii dintre dumneavoastră ar trebui să știți, au o viteză destul de mare, o durată destul de mare de pregătire și de realizare, între 5 și 9 ani. Rezultatele devin vizibile. Dacă dumneavoastră începeați ceva pe guvernarea dumneavoastră, poate vedeam și noi ceva acum. Deocamdată...

Cablul submarin România-Turcia, care vă preocupă extraordinar de tare și unde informatorul dumneavoastră habar n-are. E sub acoperire și el, și e sub apă și el.

Până și în 2012 au fost făcute investiții de către Transelectrica în studiul de fezabilitate. Singura modalitate prin care Transelectrica să poată să-și ia banii este upgradarea acelui studiu cu partenerii, în care componenta cu care vine Transelectrica este acel studiu, din vânzare Transelectrica își recuperează cu prioritate și cu preemțiune banii. Restul sunt clauze comerciale secretizate de către ei ca și parteneri economici privați. Curtea de Conturi verifică ulterior încasările și ieșirile.

Că Transelectrica de ce nu devine cum am promis mare actor regional. Păi, cam devine.

Unde și cu cine face niște contracte, iar nu vă spun, ca să nu se ducă unii dintre colegii dumneavoastră să cumpere repede terenul, ca să ne chinuim după aia cu exproprierile.

Am trei proiecte de hotărâre de Guvern, nu râdeți, domnule Bode, că vi le arăt, trei hotărâri de Guvern, ultimul memorandum semnat cu Republica Moldova pentru interconexiuni și extinderi de rețea acolo și niște contracte pe care cred că voi fi în măsură să vi le prezint oficial după încheiere, preț de vreo câteva luni, dar, să vedem până atunci dacă mai sunteți dumneavoastră pe aici.

Trecem peste alte chestii ca să nu vă plictisesc.

Referitor la Conpet și Oil Terminal. Nu puneți pe seama noastră visurile dumneavoastră erotice, n-am dorit niciodată nici Conpetul, nici Oil Terminal. Dar probabil că dacă dumneavoastră le-ați fi dorit, credeți că toți facem așa. Nu.

Probați afirmația, dacă nu, cereți-vă scuze. Accept și sms-uri.

Mi-e foarte greu să înțeleg, de fapt, care e subiectul propriu-zis al acestei moțiuni. În afară de... păi, nu, am citit-o de zece ori, repet, nu v-ați...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule ministru, n-aveți voie să dialogați cu sala, conform regulamentului.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Tudose:

Încerc să-i fac să înțeleagă, domnule președinte... Măcar pe câțiva din Domniile Lor. Plec de la premisa că cu câțiva dintre Domniile Lor se poate.

Nu înțeleg cum poți să depui o moțiune împotriva unui fapt care nu există, ci doar imaginație. Din păcate, semnatarii acestei moțiuni ați dat credit unora sau unuia care a scris textul și care dorește să convingă că mai vrea o dată sau mai merită o dată.

Pentru informații despre contracte, sponsorizări, contracte de consultanță sau alți bani cheltuiți pentru imagine vă stau la dispoziție cu documente oficiale. A fi acuzat într-o moțiune un ministru că nu are apariții la televizor, mi se pare deja o glumă. A folosi această funcție pentru a face imagine și nu pentru a munci și a vinde apoi, politic, dacă vreți, așa cum știți dumneavoastră, rezultatele, mi se pare o glumă proastă. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Deci, avem... Ați citit regulamentul? Nu mai fiți nervos... Ați citit regulamentul? Atunci, dacă sunteți calm, citiți regulamentul și vedeți, atunci vă dau cuvântul pentru drept la replică.

Regulamentul, Regulamentul Camerei Deputaților. Dumneavoastră sunteți deputat. Oamenii, când merg la serviciu, citesc Regulamentul de organizare și funcționare a locului de muncă. Dumneavoastră trebuie să citiți regulamentul.

Cu mare plăcere vă dau cuvântul două minute, dar citiți în regulament. Dacă vreți acum, eu n-am nicio problemă să vă dau cuvântul.

Domnule Bode, aveți cuvântul, două minute. Trebuie să fim calmi. Dacă dânsul vrea acum să ia cuvântul!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc că-mi dați posibilitatea ...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu eu, regulamentul mă obligă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Regulamentul, prin intermediul dumneavoastră.

Domnule ministru,

Sunt onorat că din cei 101 semnatari ai moțiunii simple m-ați ales fix pe mine.

Domnule ministru, îmi pusesem mari speranțe în dumneavoastră, dar mi le-ați risipit prin intervenția de acum. Aveți același tip de comportament ca și colegul dumneavoastră, domnul ministru Gerea, dacă vă amintiți, la ultima moțiune pe minerit, de la care, ce-i drept, n-aveam nicio așteptare.

Domnule ministru,

Sunt convins că vă place fotbalul. Urmăriți meciurile de fotbal, da? Cum altfel ați explica susținerea unui fotbalist în funcția de director general la Transelectrica? Dar despre asta puțin mai încolo.

În timpul partidelor de fotbal, după cum știți, domnule ministru, ultrașii obișnuiesc să arunce cu fumigene în teren.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Deci, domnule deputat, vreau să înțelegeți ...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Lucian Nicolae Bode:

În două minute, în două minute închei.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

E intervenția dumneavoastră ca drept la replică, sau este o declarație politică pe care vreți s-o...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Nu, este intervenția mea ca drept la replică și o să-i răspund...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

V-aș ruga frumos să citiți ce scrie în regulament, domnule deputat, vă rog frumos să citiți în regulament ce înseamnă dreptul la replică, cu tot respectul pe care vi-l port. Și având în vedere că ne leagă și o amiciție, vă rog frumos să respectați această putere pe care o aveți, ca parlamentar, să vă exprimați strict la ceea ce scrie în regulament cu privire la dreptul la replică.

Ați început o declarație politică care nu are legătură... Dacă interveniți în numele grupului parlamentar, cu mare plăcere.

Vă rog frumos. Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc, domnule președinte.

Continui.

Domnule ministru,

Aruncați aceste fumigene doar crezând că apărați echipa, adversarul nu vede poarta echipei favorite. Dar să știți că rezolvați o problemă pentru câteva minute. Fumigenele trec și problemele reale rămân.

Domnule ministru,

Cum puteți să spuneți că directorul general de la Transelectrica, șeful directoratului, domnul Teau, are 17.000 de lei remunerație. În actele oficiale, vi le pun la dispoziție dacă nu le aveți, de pe site-ul companiei, figurează cu 23.500 de lei - 5.000 de euro.

Aruncați fumigene pentru că, știu eu, credeți că așa o să se rezolve problemele din companiile de stat.

Domnule ministru,

Știți care a fost primul director general pe care l-am demis la câteva zile de la preluarea mandatului de ministru? Directorul general de la Transelectrica: domnul Hăhăianu, dacă vă spune ceva.

Și închei, domnule ministru, recomandându-vă ca lectură Constituția României, art. 112, Legea răspunderii ministeriale, Legea nr. 115/1999 art. 8 și Regulamentul Camerei Deputaților, art. 167 și 171.

După ce le citiți, s-ar putea să fiți nevoit să vă cereți scuze față de mine, nu pentru ce ați afirmat azi, ci pentru ce n-ați făcut.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, vă reamintesc că 167 și 171 se află în procedura de nou regulament pentru textele afacerilor europene.

Îmi cer scuze că vă informez. Să nu vă supărați pe mine că vă spun.

Bun. Dragi colegi, Începem dezbaterile. Grupurile parlamentare și-au anunțat colegii care iau cuvântul. Unde nu e, nici Dumnezeu nu cere! Aveți dreptate.

Domnul deputat Traicu Rodin are cuvântul în numele Grupului parlamentar al PSD.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Rodin Traicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc pentru încurajări.

Stimați colegi,

Domnilor deputați,

Domnilor semnatari ai acestei moțiuni intitulate "PSD «curentează» banul public", vreau să vă vorbesc în cuvântul meu, în primul rând în calitate de deputat ales într-un colegiu în care industria de bază este industria energetică, Colegiul nr.1, Circumscripția nr. 27 Mehedinți, dar și ca specialist cu măruntă experiență de 33 de ani în sectorul energetic, inclusiv în ceea ce privește stații și rețele.

Nu vreau să mai atrag atenția asupra importanței pe care această companie - Transelectrica - o are în sistemul energetic al operatorilor de transport și de sistem, un rol-cheie pe piața de energie electrică, și a faptului că administrează sistemul electric de transport și asigură schimburile de electricitate, inclusiv cu țările vecine.

Aceasta a fost o introducere tehnică vizavi de ceea ce vreau să vă spun în continuare.

Această companie care de-a lungul timpului a fost de o importanță deosebită inclusiv în ceea ce privește modul în care a fost administrată de către... rând pe rând, Ministerul Economiei și Resurselor, Ministerul Industriei și Resurselor, Ministerul Economiei și cum s-a numit de-a lungul timpului, a avut un puternic declin începând cu anul 2005, și acest declin s-a repercutat în modul de funcționare al companiei datorită managementului defectuos, iar managementul defectuos a fost datorită oamenilor nepotriviți care au ajuns în funcții-cheie.

Ceea ce a fost scris în această moțiune simplă este o consecință, o parte din ea, este o consecință a ceea ce s-a întâmplat de-a lungul timpului și în special în această perioadă pe care am menționat-o.

Vreau să vă spun, stimați colegi, domnilor deputați, că în perioada la care am făcut referire, toate firmele din domeniul energiei au devenit anexe ale partidelor aflate la acea vreme la guvernare, atât marile companii din domeniul producerii de energie electrică, precum complexele energetice Hidroelectrica și Nuclearelectrica, nemaivorbind de Regia Autonomă de Activități Nucleare, dar și aceste companii cu un rol cu totul special în economia națională și în siguranța și securitatea energetică a țării, Transelectrica și Transgaz.

Și o să vă precizez de ce fac aceste afirmații vizavi de importanța asigurării serviciilor publice vizavi de importanța pe care aceste companii o au în securitatea energetică a țării și unde s-a ajuns.

Păi, haideți să facem un pic de istorie vizavi de ce s-a întâmplat în Transelectrica.

Stimați colegi,

Unul din principalele atribute de-a lungul timpului a Transelectrica prin Comisia tehnico-economică a fost să dea așa-numitele ATR-uri, avizele de racord pentru noile investiții care s-au făcut în domeniul energiei. Ce s-a întâmplat în această perioadă? Pe o schemă de sprijin pentru regenerabile, de altfel o schemă bine gândită dată prin Directivă Europeană și adoptată în 2008, în 2010, Ministerul și, bineînțeles, Parlamentul de la acea dată, modifică schema de sprijin, face un Eldorado din România pentru investiții speculative în domeniul energiei, iar conducerea Transelectrica, numită politic și în mod voit distorsionat, aprobă 23 de mii de MW ATR-uri pentru eoliene, doar pentru eoliene.

Ce se întâmplă în această situație? Această companie despre care dumneavoastră plângeți la ora actuală că este prost manageriată, prin Dispeceratul Energetic Național, care este o sucursală a Transelectrica, trebuie să managerieze 3800 de MW care sunt injectați în zilele când bate vântul și distorsionează piața de energie în special cea pe combustibili clasici care asigură fundamentul securității energetice și a continuității în alimentare pentru întreaga economie.

Problemele astea nu transpar în moțiunea dumneavoastră simplă care «curentează» banul public. Păi, a fost o curentare a banului public, dintr-acesta la 400 de KV, nu altfel.

În această perioadă la care fac referire și ale cărei consecințe actualul management trebuie să le depășească, iar ministerul trebuie să facă față, așa cum a și menționat, în continuare și în condiții deosebit de vitrege, orientarea investițiilor în perioada respectivă a fost pe cu totul alte criterii, și nu pe cele de siguranță a sistemului energetic. Interconectările nu au fost făcute și veniți dumneavoastră acum și spuneți: unde-i programul de investiții?

Nu-i nimic, lăsați că vă răspund eu la tot, și vă răspund documentat, nu vă răspund...

Problema pe care nu ați abordat-o este cine impune programele de investiție și de mentenanță. Cine impune verificările de personal și în special cum au fost alese cu grijă directoratele și consiliile de supraveghere la marile companii energetic și în special la Transelectrica, apropo de ceea ce vorbea antevorbitorul meu.

Vreau să vă spun că selectarea personalului, precum și încheierea contractelor de management s-a făcut în perioada în care la guvernare a fost actuala opoziție, 109, pe care...și criteriile de selectare care au făcut ca la o bună parte a companiilor energetice să vină pe post de directori niște experți care au vândut apă cu zahăr pe la Coca-Cola și au niște MB-uri luate pe cine știe unde, dar habar nu au despre tehnologiile care sunt aplicate, despre implicațiile și importanța a ceea ce conduc, iar rezultatele se văd acum. Iar dumneavoastră veniți și spuneți că nu se respectă programele de investiții? Păi programele de investiții le-a făcut actualul ministru? Programele de investiții într-o companie de o astfel de mărime și cu durata investițiilor de minim cinci ani de zile s-au făcut acum? Aceste programe de investiții trebuiau să vină din urmă. Au fost ele făcute? A fost un program de investiții corespunzător dimensionat? De-abia acum se începe relansarea interconectărilor, așa cum a fost precizat anterior.

Vizavi de treaba asta, aș mai vrea să vă mai precizez câteva aspecte versus cum a fost încheiat contractul de management și cât de mult se poate implica ministerul în această problemă.

Pe 109, contractul de management ia în calcul sută la sută rezultatele financiare. Iar rezultatele financiare au fost date de creșterea pe bursă a acțiunilor. Această companie este cotată pe bursă. Nu au fost estimări asupra executării fizice a programelor de mentenanță și investiție decât acum, când domnul ministru și echipa pe care o conduce s-au implicat în coordonarea directă a acestei companii.

În ceea ce privește politica de personal, o să vă dau câteva exemple concrete vizavi de capabilitatea cu care ați numit oamenii la conducerea Transelectrica.

Director de sucursală Transelectrica pe zona sud-vest Oltenia care are în grijă și în exploatare stația de 400 KV Porțile de Fier 1, interconectată cu sistemul hidroenergetic și de navigație sârb, Lascu Ion, fost secretar de stat la Ministerul Apărării, inginer de la Fabrica de vagoane, protejat de către Mihai Stănișoară, pe vremea când era ministru al apărării, rămas șomer și adus ca să ia un salariu gras pe post de director de sucursală. Asta e politica de personal la Transelectrica, pe care ați promovat-o și pe care o protestați acum?

Deci, ceea ce vă spun, eu nu vă spun să verificați, eu vă spun că sunt lucruri verificate de mine și care bineînțeles că m-au revoltat.

În ceea ce privește politica salarială la Transelectrica, ca și la celelalte mari companii din domeniul sistemului energetic, vă spun că aceste discrepanțe salariale uriașe care au apărut au fost datorită calității oamenilor pe care i-ați numit pe vremea când conduceați aceste companii, direct sau indirect, și care ca prim lucru au văzut doar modul de îmbogățire rapidă, atât prin bonusuri, cât și prin salarizare directă.

Vizavi de firmele pe care le protestați că sunt niște exprimări: "sunt cu ea în mână"; "bugetul Transelectrica e împărțit la taraba PSD prin acordarea de recompense financiare" și așa mai departe, inclusiv partea asta cu firmele de casă.

Să încep să vă dau exemple de firme de casă ale PDL-ului care o lungă perioadă de timp au spoliat, și în unele cazuri au adus "în cap", au falimentat companii deosebit de profitabile. Una dintre ele se numește Regia Autonomă de Activități Nucleare, reorganizată de către noi, băgată în insolvență cu 2000 de milioane de RON datorii, pe care le-a făcut în cinci ani, sub conducerea unui director pe nume Olaru, numit de aceeași conducere a ministerului.

Aceasta a fost o paranteză relevantă vizavi de ceea ce s-a întâmplat în sistemul energetic, vizavi de ceea am spus că s-a întâmplat și la Transelectrica.

Să discutăm puțin acum și despre ce înseamnă aceste contracte deosebit de importante, cum este contractul cablului submarin, a stațiilor "back to back" care trebuie să existe în România și în Turcia, și bineînțeles tot ceea ce înseamnă, o dată cu realizarea acestui proiect modificarea fluxurilor energetice într-o zonă deosebit de sensibilă, este vorba de zona Balcanilor. Evident că ceea ce este secretizat din acest contract se referă la caracteristicile tehnice ale caietului de sarcini în ceea ce privește ceea ce trebuie și ceea ce se dorește a fi realizat. Care va fi influența pe piață în zona respectivă știindu-se de către mass-media și de către toate firmele concurente în domeniul energiei ceea ce se preconizează pe termen scurt, mediu și lung în domeniul energiei, a traficului și a tranzitului de energie, precum și a producției de energie într-o anumită zonă.

Evident că un astfel de contract nu poate fi făcut public.

În rest, vizavi de condițiile financiare ale contractului respectiv, a răspuns domnul ministru și consider că nu mai are rost să insistăm.

Despre contractul Teletrans și partea de telecomunicații, precum și programul de informatică și proces SCADA, la fel, a răspuns domnul ministru, iar precizările pe care mi le-am notat și eu sunt relativ similare.

Aș vrea să vă mai fac doar câteva precizări.

După ce distrugi o companie, când mă refer la distrus mă refer la managementul companiei respective, de-a lungul câtorva ani, într-un sistem total corupt, pervers și care a inversat valorile în sistemul energetic, și când mă refer la valori mă refer la ceea ce înseamnă cunoștințe tehnice și capabilitatea de a putea gestiona un astfel de sistem, este foarte greu să le aduci pe linia de plutire.

Îi dau dreptate domnului ministru când spune că încă muncește la a curăța compania, e vorba de Transelectrica, să rămânem legați de această moțiune simplă, de oamenii incompetenți care au fost lăsați în sistem de-a lungul timpului și de rezistența pe care aceștia o opun la orice schimbare în bine care trebuie să fie făcută, și cu viteza necesară pentru a putea respecta acest program.

Referitor la strategia energetică despre care se vorbește tot timpul.

Stimați colegi care întrebați de ea, până va apărea noua strategie energetică, vă recomand cu toată sinceritatea: citiți-o pe aia de pe site-ul Guvernului. Este foarte bună. Am lucrat și eu la ea. dacă aveți neclarități, veniți și întrebați-mă. Vă voi spune despre toate obiectivele care se regăsesc în această strategie, despre mixul energetic și despre dezvoltare.

Este un lucru cert: "România va deveni un hub energetic", așa cum devine o putere regională din ce în ce mai importantă din punct de vedere economic. Aceasta nu este afirmația mea, ci am citat-o plin de mândrie că analiză economică făcută la nivel regional în Europa. Sarcina noastră, a tuturor, este să dăm legi bune, care să fie în concordanță cu Directivele Uniunii Europene și, bineînțeles, Guvernul să poată să le pună în practică.

De asemenea, mai există o problemă care sunt convins că va fi rezolvată foarte curând: este vorba de legislația secundară pe care ANRE-ul lucrează s-o implementeze și în care raportările pe care și această companie le face vizavi de recunoașterea în tarife, apropo de ceea ce se zicea înainte, a cheltuielilor pe care le face, inclusiv cu investițiile și mentenanța, vor fi pe deplin lămurite, transparent și la îndemâna tuturor utilizatorilor.

Stimați colegi, vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
       

În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Bode Lucian Nicolae, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Înainte de a intra pe fondul moțiunii, chiar nu înțeleg, domnule ministru, amenințarea dumneavoastră, citez: "Dacă veți mai fi pe aici".

Domnule ministru, sunteți confuz în ce privește contractele unor foști consilieri ai mei la minister, nu dați nume. Eu nu mi-am numit niciodată secretara director general la Transelectrica. Și vă mai spun ceva, domnule ministru: eu nu am propus niciodată la conducerea companiilor de stat oameni asupra cărora planează suspiciuni penale, așa cum este domnul Smeeianu, fostul dumneavoastră consilier, fost director general al Poștei Române, unii spun chiar "groparul" Poștei Române, recent numit în directoratul Transelectrica.

Înțeleg, domnule ministru, iritarea dumneavoastră, nemulțumirea dumneavoastră pentru că sunteți obligat să veniți în fața Parlamentului și să răspundeți de modul în care vă duceți la îndeplinire mandatul de ministru.

Domnule ministru,

Ați promis, la audierile din 15 decembrie 2014, în fața comisiilor parlamentare de specialitate, că veți veni în fața comisiilor parlamentare de specialitate ori de câte ori va fi cazul, dumneavoastră v-ați angajat că veți veni de două ori pe lună. N-ați venit niciodată și au trecut șase luni. Poate este un moment să veniți și să spuneți ce faceți acolo. Tratați și această ocazie în legătură cu această promisiune a dumneavoastră din decembrie 2014.

Am pornit această moțiune simplă de azi de la următoarea certitudine: companiile de stat în general, companiile energetice, în special, companii în care statul este acționar majoritar, sunt nereformate. Managementul acestor companii este puternic politizat, ineficient și corupt. Statul confundă calitatea de acționar majoritar la companiile energetice cu calitatea de reglementator și formator de politici în domeniul energiei. Totul sub umbrela Ordonanței nr.109/2011 privind guvernanța corporatistă prost aplicată, cu costuri uriașe.

Apropo: membrii Directoratului și ai Consiliului de Supraveghere de la Transelectrica au fost selectați pe un contract - care, într-adevăr, cuprinde și alte companii - de 5 milioane de euro.

Domnule ministru,

Stimați colegi deputați,

Prin această moțiune simplă dorim să aducem în dezbaterea parlamentară neregulile pe care le-am constatat la Compania Transelectrica, o companie strategică pentru România, transportatorul național de energie, o companie la care statul deține, cum s-a spus aici, 58,6% din acțiuni, o companie la care principala sursă de venit o reprezintă tariful pentru serviciul de transport energie electrică, tarif pe care îl plătesc toți românii prin factura la energia electrică.

Din păcate, această companie, în loc să devină un jucător regional pe piața de energie electrică, a ajuns în situația descrisă în prezenta moțiune simplă: acțiuni și decizii lipsite de transparență, programele de investiții și mentenanță nerealizate, cu implicații majore asupra securității sistemului energetic național și, implicit, asupra securității naționale. Membrii Directoratului și ai Consiliului de Supraveghere își acordă bonusuri financiare de ordinul milioanelor de euro. Politica de personal este una discreționară, dictată de interese de partid.

În ceea ce privește lipsa de transparență în deciziile importante pentru Transelectrica, fără nicio consultanță publică, doar din dorința, obsesia de a controla politic această companie, existând o adevărată luptă între miniștrii PSD ai cabinetelor Ponta pentru a deține în subordine această companie, interesul fiind, evident, pentru accesul la resurse, Guvernul Ponta transfera în februarie 2013 de la Ministerul Economiei la Ministerul de Finanțe Compania Transelectrica, în aprilie 2014, de la Ministerul de Finanțe la SGG, iar în decembrie 2014, de la SGG la Ministerul Economiei.

Alt exemplu de lipsă de transparență în deciziile Transelectrica este cablu de interconectare submarin 400 KV România - Turcia.

Domnule ministru,

În primul rând, n-ați spus un cuvânt în intervenția dumneavoastră despre justificarea tehnico-economică a acestei investiții de peste 650 de milioane de euro; niciun cuvânt despre licitația de la sfârșitul săptămânii trecute privind serviciul de consultanță juridică pentru realizarea acestui proiect; niciun cuvânt despre renunțarea la Acordul de principiu din 9 ianuarie 2014 încheiat între șase companii energetice din România: Nuclearelectrica, Complexul energetic Oltenia, Romgaz, Hidroelectrica, Electrica și Complexul energetic Hunedoara, în vederea constituirii societății de proiect, niciun cuvânt despre noile solicitări ale Turciei: creșterea capacității de transport de la 800 MW la 2000 de MW care trebuie duse la îndeplinire până la finele lunii august 2015.

Domnule ministru,

Data de 17 iunie 2014 va deveni de referință pentru acest proiect. Printr-o notă, domnul consilier de stat Dragoș Andrei, a solicitat domnului prim-ministru Victor Ponta să coordoneze direct acest proiect. În aceeași zi, printr-un ordin semnat de domnul Victor Ponta, se desemnează domnul Dragoș Andrei și domnul Vlad Stoica să coordoneze direct acest proiect. Din informațiile noastre, acești domni, sprijiniți de alți domni din anturajul primului-ministru, au susținut semnarea unui alt memorandum, de data aceasta secret, în 3 februarie 2015, între Transelectrica și alți trei parteneri. Și de aici o serie întreagă de suspiciuni: transformarea studiului de fezabilitate existent în studiu de prefezabilitate, considerăm noi ilegal. Cei trei parteneri au sau nu au dreptul să participe în faza de execuție, practica internațională interzice acest lucru, memorandumul secret nu știm ce spune.

Apropo: care au fost criteriile de selecție a celor trei parteneri Transelectrica?

Domnule ministru, de ce Guvernul României nu se uită la evoluțiile geopolitice din regiune? Turcia, spre exemplu, și-a propus să-și dubleze producția de energie în următorii șapte ani.

Alt exemplu de acțiuni netransparente în Transelectrica îl reprezintă contractele care secătuiesc bugetul Transelectrica.

Conform unei decizii a Curții de Conturi, în ultimii trei ani, 2012-2014, Transelectrica a plătit către o societate comercială suma de 5,2 milioane de euro pentru spațiul de birouri, vorbesc de 6.730 de metri pătrați în unele evidențe, 7.503 metri pătrați în altele, spațiu pentru care Transelectrica a plătit an de an tot mai mult, tot mai mult, de la 1,2 milioane de euro pe an, la 1,8 milioane de euro, aceasta în plină criză imobiliară, și am înțeles că vă pregătiți să prelungiți acest contract până în 2020.

În ceea ce privește Teletrans, Teletrans-ul fiind una din cele șase filiale ale Transelectrica, la care Transelectrica este unic acționar.

Domnule ministru,

Oricât ați încerca să invocați greaua moștenire, nimic nu justifică inacțiunea dumneavoastră.

Apropo: din cele 31 de contracte încheiate de Teletrans cu operatori care oferă servicii de internet și telecomunicații către autoritățile locale centrale, instituții ale statului, 10 sunt încheiate în guvernarea Ponta, 1 în 2004, în guvernarea Năstase, 6 în guvernarea Tăriceanu. Poate-i certați și pe ei. Vă subliniez, vă aduc în atenție faptul că în guvernarea Mihai-Răzvan Ungureanu nu a fost semnat de către Teletrans, niciun astfel de contract.

Domnule ministru,

Cunosc faptul că Teletrans închiriază cei aproximativ 5.000 de kilometri de fibră optică, în funcție de... atenție, rețineți și dumneavoastră, numărul de kilometri per pereche de fibră optică pe trasee interurbane, respectiv, fluxul de date vehiculat.

Dar, domnule ministru, doamnelor și domnilor deputați, vă rog să analizați următoarea situație: Teletrans închiriază 5.000 de kilometri de fibră optică către 31 de beneficiari pentru 12 mii de euro lunar. Electrica, printr-o singură filială, închiriază de la un operator privat 500 de kilometri de fibră optică și plătește 115 mii de euro lunar. Aceasta în condițiile în care acel operator privat deține doar fibra optică, nu și suportul, adică stâlpii. De aici putem trage o concluzie simplă: Transelectrica prin Teletrans încasează lunar de cel puțin 20 de ori mai puțin decât ar încasa în condițiile aplicării unor tarife corecte de piață. Unde ajuns aceste milioane de euro? Poate că instituțiile abilitate ale statului român vor face lumină și în acest caz; și nu numai în acest caz. Subliniez: cine a încălcat legea trebuie să plătească, indiferent de Guvernul care l-a susținut.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă semnalam în prezenta moțiune faptul că Transelectrica nu și-a realizat programele de investiții, respectiv programele de mentenanță.

Domnule ministru,

Vă rog să-i transmiteți domnului Teau, directorul general al Transelectrica, că știu cum se traduce în literatura de specialitate "Capex - cheltuieli de investiții" și "Opex - cheltuieli operaționale de exploatare." Asta chiar dacă nu am fost contabilul lui Sorin Ovidiu Vântu, așa cum a fost actualul șef al Directoratului Transelectrica, domnul Teau.

Profitul Transelectrica înregistrat în 2014 este un profit mincinos. Cifrele sunt clare pentru cine vrea să înțeleagă. În 2014, programul de investiții a fost realizat în procent de 23%, iar programul de mentenanță în procent de 80%.

Știți, domnule ministru, că Transelectrica se confruntă cu situații ciudate, unde vă dau dreptate, în ceea ce privește investițiile, statul mai mult încurcă. Spre exemplu, proiectul Reșița-Pancevo stă într-un aviz de mediu de la Ministerul Mediului. Sunt întârzieri ale investițiilor datorate numeroaselor contestații pe Ordonanța nr.34.

Dar, domnule ministru, nerealizarea programelor de investiții și mentenanță înseamnă venituri necuvenite, profit artificial, valorizarea artificială a acțiunilor Transelectrica, iar de aici, decizia Consiliului de administrație de acordare de bonusuri financiare membrilor Directoratului și ai Consiliului de Supraveghere, bonusuri uriașe. Mecanismul este simplu: principala sursă de venit pentru Transelectrica o reprezintă tariful de transport energie electrică. Tariful de transport energie electrică este dat de către ANRE în fiecare an pentru anul următor, în baza unor costuri pe care Transelectrica și le propune. Principalul cost pentru Transelectrica, recunoscut de către ANRE, îl reprezintă cheltuielile de investiții și mentenanță. Astfel, Transelectrica obține un tarif pentru serviciul de transport energie electrică fără ca ANRE să poată interveni și să reducă acest tarif în condițiile neefectuării costurilor estimate.

Desigur, tariful de transport energie electrică îl achită toți consumatorii de energie electrică din România prin factura la energia electrică.

Așadar, Transelectrica realizează venituri uriașe în baza unui tarif de transport energie electrică reglementat nu în urma unor activități competitive, cu toate că nu realizează lucrări de investiții și mentenanță ale rețelelor electrice de transport, afectând grav funcționalitatea rețelelor de transport pentru anii următori. De aceea, consider că nerealizarea programelor de investiții și mentenanță a rețelelor electrice de transport reprezintă un atentat la siguranța sistemului energetic național.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cel mai recent tun pus în operă la Transelectrica îl consider recompensele financiare enorme pentru conducerea Transelectrica. Fără o fundamentare reală, fără o fundamentare sustenabilă, bineînțeles, prin hotărâri AGA, cu mandat de la domnul ministru Tudose, în data de 23 martie 2015. sumele pe care urmează să le primească membrii Directoratului și Consiliului de Supraveghere sunt, după cum știți, de la 30 de mii de euro până la 200 de mii de euro pentru fiecare în parte. Și aici mecanismul a fost foarte simplu: profitul mare, artificial, realizat în special în baza unor tarife reglementate de ANRE, valorizarea acțiunilor Transelectrica în baza profitului reglementat și acordarea de OAVT-uri, opțiuni de acțiuni virtuale Transelectrica, care nu conferă calitatea de acționar și nu pot fi convertite în acțiuni Transelectrica, dar, atenție, sunt convertite în bani, între 30 de mii și 200 de mii de euro pentru fiecare membru al Directoratului și al Consiliului de Supraveghere.

Domnule ministru,

Curtea de Conturi a semnalat în 2013 faptul că membrii Directoratului și ai Consiliului de Supraveghere și-au acordat bonusuri ilegale, în condițiile în care AGA nu aprobase limitele generale ale acestor remunerații, imputând suma acordată necuvenit.

Azi, domnule ministru, cu mandat dat de dumneavoastră, AGA Transelectrica aprobă acordarea, retroactiv, 2012-2014, a bonusurilor pentru membrii Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului.

Domnule ministru,

Nu săvârșiți o ilegalitate! Conform legii, aceste bonusuri pot fi acordate doar pentru exercițiile financiare din anii următori.

Doamnelor și domnilor deputați,

Să nu înțelegeți că solicit performanță managerială, acordând membrilor Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului salariul minim pe economie. Remunerația lunară a membrilor directoratului este de aproximativ, cum s-a spus aici, 5.000 de euro.

Domnilor guvernanți,

Nu puteți ține prelegeri televizate despre comportament fiscal corect, despre cumpătare, iar în companiile de stat dezmățul din bani publici să fie în toi.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am lăsat deliberat, la finalul intervenției mele, politica de resurse umane în compania de stat, în companiile de stat, azi Transelectrica.

Modul de promovare în Transelectrica are la bază criterii arbitrare discreționare, dictate de interesele de partid.

Fac mențiunea că în Transelectrica lucrează aproximativ 2.200 de salariați, din care 70% personal de exploatare stații, centre de exploatare, personal tehnic, dispecer energetic național și 30% în managementul executiv.

Salariile de încadrare, conform contractului colectiv de muncă, sunt: 1.147... între 1.147 și 2.511 lei, pentru electricieni și între 2.200 și 3.558 de lei pentru personalul din stație, adică pentru 70% din salariați. Aceasta, în timp ce directorii de direcție au venituri cuprinse între 13 și 14.000 de lei lunar.

Totuși conducerea Transelectrica este preocupată, atenție, stimați colegi, de dicția unor angajați. Astfel, la sfârșitul anului 2014 Transelectrica a organizat cursuri pentru formare dicție. Sigur, contra unui onorariu de aproximativ 700 de euro pentru fiecare instruit.

Din datele pe care le deținem, la sfârșitul anului 2014 au fost instruiți peste 100 de angajați Transelectrica. Iată cum au zburat din conturile companiei peste 100.000 de euro. Prin conturile companiei Transelectrica vă rog să înțelegeți buzunarele românilor.

Să fii bogat, mai exact să ai milioane de euro în conturi și să-ți dorești să fii manager la o companie de stat nu consider a fi neapărat un lucru rău. Numai că atunci când principala ta activitate a fost cea de fotbalist, când deții ceasuri în valoare de 800.000 de euro, când ai acasă peste 4,5 milioane de euro, când ai împrumutat în nume personal diferite persoane fizice și juridice cu peste 8 milioane de euro, ca să nu mai vorbesc de colecția de mașini de lux și iahturi, totuși, să fii director general la SMART, o filială a Transelectrica, mi se pare prea mult, chiar și pentru un fost fotbalist, fost patron de echipă de fotbal și prieten bun cu Victor-Viorel Ponta.

Iacov Constantin Dumitru, director general Transelectrica, despre dumnealui este vorba. Apropo, știți cumva în baza cărui mandat, la sfârșitul săptămânii trecute, compania SMART și-a prelungit prin act adițional contractul-cadru cu Transelectrica privind lucrări de mentenanță, în condițiile în care Transelectrica a dat în judecată SMART, la sfârșitul anului trecut?

Aceasta nu este maximum din ceea ce poate PSD în materie de resurse umane. Citez: "De ce cred că pot fi o asistentă păcătoasă? Pentru că vă urmăresc, vă plac, sunteți cei mai tari. Și cred că aș putea intra în familia păcătoșilor, făcându-vă serile frumoase celor ce vă iubesc și vă urmăresc". Am încheiat citatul. Nu este o declarație de intenție în vederea angajării în Transelectrica, este una dintre declarațiile unei tinere domnișoare, frumoase, trebuie să recunosc, din Brăila, domnule ministru, protagonista unor emisiuni gen "Burlacul" sau "Un show păcătos", Sorina Cătălina Ene, pe numele ei, care azi își desfășoară activitatea în secretariatul directoratului Transelectrica, pe o remunerație lunară de aproximativ 4.000 de lei, dublă decât a peste 70% din angajații Transelectrica. Pură politică de cadre, așa putem numi această practică și în niciun caz politică de personal responsabilă, bazată pe competențe.

Pentru toate acestea și pentru multe altele, vă solicit, domnule ministru, să demarați urgent procedurile de înlocuire pentru toți membrii Directoratului și ai Consiliului de Supraveghere, înlocuiți firma de recrutare cu una profesionistă, aplicați Ordonanța nr. 109/2011 în litera și spiritul ei, nu ca și în cazul domnului Smeeianu, nu acordați retroactiv bonusurile financiare pentru membrii Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului, desecretizați Memorandumul privind construcția cablului submarin România-Turcia, impuneți o politică de personal bazată pe competențe, demarați urgent marile proiecte de investiții ale Transelectrica, astfel încât Transelectrica să devină cu adevărat un mare actor regional.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Ați consumat 18 minute.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Cezar Cioată.

Grupul PNL, mai aveți un singur minut, stimați colegi.

Domnul Cioată, aveți 4 minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cezar Cioată:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Inteligența ne este astăzi iritată la maximum de aroganța cu care unii politicieni ies în ultima perioadă în fața noastră și ne ofensează cu povești penibile ce au la bază un tupeu fantastic de a ne minți în față, de a ne sfida și de a ne considera pe toți proști.

Este și cazul noului PNL care vine cu tot felul de moțiuni pe teme care mai de care mai ridicole, doar-doar se va vedea în țară că-și face treaba de partid de opoziție.

PNL uită probabil că din cauza numeroaselor nereguli constatate în activitatea Transelectrica de către Curtea de Conturi, ANAF, comisiile de control din ministere, organele de audit și comisiile interne ale societăților, Guvernul și acționarii au căutat soluții legale pentru numirea unor reprezentanți în AGA, în consiliile de administrație și în funcțiile de conducere.

S-a analizat posibilitatea identificării și încadrării unor oameni din sistem cu performanțe, curați, care să se încadreze în funcțiile respective.

Odraslele numite în funcții de directori, politrucii și amantele au fost reevaluați și eliberați din funcții.

Dacă ați uitat, vă aducem noi aminte, domnilor din PNL, ce făceau "băieții deștepți" din PDL în guvernarea Boc.

Probabil că ați uitat, domnilor din PNL, de Fondul "Proprietatea", fond de acțiuni la societăți unde statul român era acționar - Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, Transelectrica, CNH, Nuclearelectrica etc. Fondul urma să acorde acțiuni gratuite persoanelor deposedate abuziv de regimul comunist, care revendicau proprietăți cu câștig în instanță.

Guvernul PDL, prin ministrul de finanțe și președintele Consiliului de Administrație al Fondului "Proprietatea", Ionuț Popescu, nu s-a preocupat de listarea fondului pe bursă, 6 ani a tărăgănat listarea, pentru a înființa o rețea infracțională de corupție, de la miniștri până la romii care cumpărau acțiunile pe stradă.

Intermediarii cumpărau acțiuni cu 25 de bani, adică cu un discount de 75% și le vindeau la șmecheri. Din cei peste două miliarde de euro, valoarea activelor, un miliard au ajuns astfel în mâinile PDL.

Observ că sunt pierderi de memorie și în cazul afacerilor lui Gheorghe Ștefan. Firmele lui Gheorghe Ștefan, cu activități în domeniul forestier, au primit contracte pentru defrișări pe liniile de înaltă tensiune ale Transelectrica.

Să spunem câteva lucruri și despre fosta conducere a Transelectrica. Conducerea companiei a achiziționat echipamente IT la prețuri mai mari decât cele practicate pe piața de profil, favorizată în acest caz fiind firma Siemens.

Contracte de 70 de milioane de lei, atribuite sub suspiciunea unui conflict de interese. Directorul Transelectrica din perioada 2009-2010 a fost Adrian Băicuș. Conform CV-ului acestuia, anterior numirii la Transelectrica, Băicuș a fost director general al Siemens România, între anii 2003-2008.

În perioada în care a fost director general al Transelectrica, între compania de stat și Siemens România au fost încheiate 3 contracte și un act adițional de creștere a prețului la un altul. Cele 4 documente au stat la baza unor tranzacții în care Transelectrica a plătit Siemens România suma uriașă de 70.730.224 de lei.

Cele 4 contracte au fost semnate din partea Transelectrica chiar de fostul director al Siemens, Adrian Băicuș. Autorii raportului de control afirmă explicit că Băicuș a participat la luarea deciziilor privind necesitatea și atribuirea unuia din cele 3 contracte și a actului adițional. Mai mult, din documentele consultate de autorii raportului, a reieșit că Băicuș a semnat primul dintre contractele cu Siemens, ca director general al Transelectrica, după ce în calitate de director al firmei private participase la întocmirea documentelor în baza cărora Siemens a câștigat acel contract cu Transelectrica.

Valoarea estimată a pierderilor Transelectrica este de 8.769.000 de lei, reprezintă, potrivit raportului Curții de Conturi, diferența între prețul la care au fost achiziționate bunurile în baza contractului încheiat cu Siemens România și de prețul practicat de piața de profil IT pentru aceste bunuri.

Domnilor colegi din opoziție, știți prea bine că lista ar putea continua și ar fi foarte lungă, dar prefer să mă opresc aici.

Am văzut zilele trecute în presă un document care a circulat în mediile PNL prin care chiar dumneavoastră recunoașteți faptul că singura miză a depunerii unor moțiuni simple este cea mediatică.

Tot din acel document am aflat că aveți probleme din cauza alianței cu PDL, PDL care a tăiat salariile bugetarilor, a închis spitale sau a avut rezultate foarte slabe în absorbția fondurilor europene.

Ca o consecință firească, Grupul parlamentar Liberal-Conservator PC-PLR va vota împotriva acestei moțiuni.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL. Mai aveți un minut, domnule deputat, sper că vă încadrați.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Sper să mă încadrez.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Citiți mai repede, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Foarte repede.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Pentru toți, Transelectrica reprezintă o companie la care prin facturi cotizăm cu toții și care, la fel ca multe alte active din economia națională, a fost victima birocrației cronic și a căpușării de partid în ultimii ani. Monopolurile economice de stat au reprezentat permanent o sursă de venit pentru oligarhiile transpartinice.

Cu toții trebuie să fim conștienți că necesitatea de a avea un mare actor național energetic care să reunească sursele de producție și distribuție din acest sector economic strategic reprezintă o prioritate națională, și nu doar una ce ține de factorul economic, ci una care ține de factorul geopolitic.

S-a vorbit despre profitul Transelectrica. Normal că Transelectrica o să aibă profit atâta timp cât consumul și cererea sunt permanente în acest sector și atâta timp cât toate investițiile pe care le fac autoritățile publice locale intră direct în patrimoniul companiilor responsabile de acest domeniu.

Ceea ce se întâmplă la noi de ani buni o reprezintă supradimensionarea schemei de angajați a companiilor publice și practica Guvernului de a mări excesiv numărul angajaților fără rost.

Oare putem vorbi și la Transelectrica despre o politică corporativă integrată, care să pună transparența pe primul plan și mai ales capacitatea companiei de a răspunde la necesitățile pieței și de a face față cerințelor existente în mediul competițional energetic european, ori vorbim despre o formă de sinecurism politic prin care statul devine un instrument de satisfacere a intereselor de partid?

Cred că necesitatea numărul unu o reprezintă o strategie energetică națională care să aibă mai mulți piloni. În primul rând, crearea unei companii energetice românești care să cuprindă toate sectoarele de producție și furnizare a energiei aflate încă în patrimoniul public și care să poată deveni un actor european real, puternic, apoi prioritizarea investițiilor în capital și resurse în așa măsură încât România să devină un exportator net în domeniul energetic; reconversia forței de muncă disponibilizate din sectorul energetic.

Și de aceea aș dori să vă întreb: de ce în timp ce planul de investiții existent la acest moment nu a fost îndeplinit, profitul a fost crescut în mod artificial în așa măsură încât...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... să asigure bonusurile pentru cei din conducerea companiei?

Trebuie să ne gândim și la ceea ce înseamnă redevențele din zona extractivă, trebuie să ne gândim la ceea ce înseamnă... (Se întrerupe microfonul.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul deputat Marian Neacșu.

Aveți 14 minute, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Promit că am să mă mulțumesc cu mult mai puțin.

Cred că într-o primă fază eram pregătit să apreciez că după ce am ascultat - prezentată fiind de un coleg de-al nostru din opoziție - poate cea mai slabă moțiune pe care am văzut-o până în momentul acesta, ca conținut, ca subțirime, ca fluiditate a textului, ca problematică abordată, lucrurile prezentate la dezbateri de colegii mei care au vorbit înainte, evident, din considerente de timp, excedând ultima prezentare care a părut o reclamă la Rudotel, am stat să mă gândesc, ascultând și un alt coleg, care era prezent în bancă și care a spus că și Domnia Sa - și nu-l pot judeca că nu înțelege foarte bine ce citește -, după ce a parcurs de vreo două ori moțiunea, de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, nu a înțeles nimic din ea, și eu îmi recunosc în aceeași măsură neputința, nici eu nu am înțeles mare lucru. Dar am fost tentat, văzând spiritul oniric în care era scrisă, să o tratez în ultimă instanță, datorită conținutului, ca un fel de basm.

Și mă gândeam ce titlu ar fi mai potrivit. Dacă judecam după numărul de semnatari, probabil că potrivit ar fi fost, și după trecutul unora, probabil că potrivit ar fi fost "101 dalmațieni", dar având în vedere tot antecedentele, pentru că ele sunt până la urmă cele mai importante, cred că mai degrabă merită să fie judecată drept "Punguța cu doi bani", pentru că după ce găinușa pedelistă din PNL s-a dat cocoș pe lângă băieții deștepți din energie oarecare vreme, acum, pe final, s-a gândit că a prins o chestie din zbor - apropo de acesta, fac o paranteză, se pare că din informatorii domnului ministru, informatorul de mâna a doua a fost mai bun decât acela de prima -, s-a gândit ce să facă cu ideea aceea și a început, apreciind că este o mare găselniță, să cotcodăcească și până la urmă a ieșit o mărgică.

Aceasta a fost moțiunea de astăzi, o mărgică mică, pricăjită, inutilă, care în ultimă instanță, exact cum nu doreau colegii noștri, i-au dat posibilitatea colegului nostru, domnul ministru Tudose, să iasă la rampă. Și el, așa cum îl știm, n-a ratat ocazia.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Fiind terminate dezbaterile, îl invit în continuare pe domnul ministru Mihai Tudose.

Vă rog, domnule ministru.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte de ședință,

Folosesc prilejul pentru colegii de bună-credință și am să răspund punctual la solicitări.

Încep cu cele unde spun că cei care au spus au dreptate. Venirea la comisie, așa este, nu am venit la comisii atât de des cât mi-aș fi propus sau nu la toate comisiile atât de des cât mi-am propus.

În rest, sunt nemulțumiri că nu convinge pe nimeni. Păi sunt două variante: ori este geniu, ori opusul. Nu cred că-i geniu.

Servicii de consultanță juridică pentru proiectul cu cablul. Greșit. Serviciile de consultanță juridică nu sunt pentru proiectul cu cablul. Serviciile de consultanță juridică sunt pentru, spre exemplu, contractele cu Republica Moldova, avem nevoie de o casă de avocatură specializată în dreptul internațional, ca să nu dau alte exemple.

Dar dacă știi una și bună, o ții ca gaia-mațu’! S-a aprobat studiul și planul pentru ca Transelectrica și tot ce înseamnă SMART, Teletrans, DEN să-și construiască un sediu propriu.

De ce nu s-a făcut acest lucru până acum? Nu știu, domnilor dinainte.

Profit mincinos pe 2014?! Este o afirmație care poate să-l coste pe cel care a făcut-o, societatea e listată la bursă.

Înțeleg că nu mai au voie brăilenii să fie angajați pe nicăieri, chiar dacă sunt prin cea mai transparentă procedură. Și nu, cu citatul exact, "când am venit l-am dat afară și l-am pus eu pe altul." În regulă, dacă ziceți că așa este bine, mai faceți așa când vă vine rândul, dacă vă mai vine!

Eu am spus că actualul director ia 17.000 de lei venit acasă. Dumneavoastră mi-ați spus că ia 24.000 brutul. Domnul Ialomițianu, nu-l mai văd aici, că vă lămurea că-i același lucru. Da? Pentru că eu nu am spus cât are pe stat, eu am spus 17.000 duce acasă. Asta înseamnă netul din 24. Da, 17.000 ia.

Apoi, fotbalist în funcția de șef. Este în regulă, a jucat omul fotbal, a avut o echipă de fotbal. Nimeni nu-i perfect! Nici măcar colegul dumneavoastră de echipă de fotbal pe care l-ați pus director de cabinet cu 100 de milioane, că veni vorba de fotbal, da?

Capacitățile de producție. Tot vă spunem, o spunem degeaba, după ce v-am spus, veniți și o reluați. Asta este viața, da. Nu o să înțelegeți niciodată, fiindcă nu puteți sau nu vreți. Dar numai unii dintre dumneavoastră, repet, nu vreau să vă jignesc pe toți, nu meritați, pe mulți dintre dumneavoastră vă cunosc ca oameni care știți să citiți o hârtie, să o înțelegeți.

Repet cu... și reiau cu 109. La ultimele discuții pe care le-am avut la nivel guvernamental, și chiar, dacă nu credeți, întrebați organismele de profil: Banca Mondială, Fondul Monetar, Comisia Europeană, despre extinderea lui 109 la toate societățile de stat, cu câteva excepții în industria specială, s-a venit cu proiectul ca 109 să aibă doar indemnizație fixă și niciun fel de alt bonus. Am fost refuzați categoric de către organismele internaționale, cu argumentul că nu există performanță nerecompensată, fără bonusuri.

Dar puteți să vă certați, poate faceți și o moțiune de cenzură sau o moțiune simplă Băncii Mondiale, să se învețe minte, să se învețe minte să nu-i mai trebuiască!

V-am spus și e verificabil: nimeni nu a luat niciun leu, din conducerea Transelectrica, pe acele bonuri de care tot vorbiți.

Da, a fost dat un mandat, s-au tăiat 33% din ceea ce se putea lua, dar nu se pot lua nici ce a rămas, fiindcă nu sunt îndepliniți niște indicatori, inclusiv cei din investiții. Vă tot spun, o țineți iar ca gaia-mațu’, da, dar dacă ar fi luat... Dacă ar fi luat, dar nu iau.

În rest, nu reușiți să înțelegeți, nu? Nu o să puteți, că nu puteți, atâta tot.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dezbaterile fiind încheiate, stimați colegi, votul pe moțiunea simplă va fi dat mâine la votul final, începând cu ora 14,00.

La ora 17,00 vor continua lucrările Camerei Deputaților cu sesiunea dedicată... la 19,00, cu sesiunea dedicată răspunsurilor la întrebări din partea colegilor.

Mulțumesc.

 
    Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice.  

După pauză

       

În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Dan-Ștefan Motreanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Bună seara!

Continuăm ședința de astăzi, 2 iunie, ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări și de asemenea, în continuare, ședința pentru a se prezenta interpelări.

Sunt astăzi 7 răspunsuri orale la întrebări, din partea Ministerului Sănătății - două, Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerului Transporturilor, ministrului delegat pentru Dialog Social, Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Fondurilor Europene.

Salut în sală prezența secretarilor de stat, l-am văzut pe domnul secretar de stat Vulcănescu Răzvan, de la Ministerul Sănătății, pe domnul secretar de stat Titea Dragoș Virgil de la Ministerul Transporturilor, pe domnul Ghizdeanu Ion, din partea Ministerului Finanțelor Publice.

 
Video in format Flash/IOS   Kereskényi Gábor

Pentru început, pentru că îl văd în sală pe colegul nostru din partea UDMR, Kereskényi Gábor, am să-l rog pe domnul secretar de stat Titea Dragoș Virgil să îi răspundă la întrebare.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Dragoș Titea (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Insulele pentru calmarea traficului, amplasate în zona mediană a Drumului Național DN 19, la intrarea în localitățile aflate pe sectorul Oradea-Satu Mare, sunt delimitate de borduri a căror suprafață exterioară este înclinată oblic, cu vârful unghiului orientat către suprafața carosabilă, astfel încât să fie evitată posibilitatea ca acestea să fie acroșate de către autovehiculele aflate în trafic.

De asemenea, pentru a crește gradul de vizibilitate a insulelor pentru calmarea traficului, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj a luat măsura iluminării pe timpul nopții a acestora, fiind astfel diminuat riscul producerii evenimentelor rutiere.

La data prezentă nu au fost raportate de către inspectoratele județene de poliție Bihor sau Satu Mare accidente rutiere generate de eventuale deficiențe ale sistemului de siguranță rutieră amintite.

Precizăm totodată că localitatea Avram Iancu, din județul Bihor, se află pe sectorul de drum DN 79 cuprins între pozițiile kilometri 56 + 606 și 60 + 840.

CNADR SA consideră că principala cauză de producere a accidentelor rutiere se datorează comportamentului indisciplinat al unora dintre participanții la trafic, aceștia nerespectând limitele de viteză maximă admisă, specificate prin semnalizarea rutieră verticală pe acest drum rutier.

Cu stimă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc.

Dacă domnul deputat dorește să intervină? Poftiți.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Kereskényi Gábor:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate domnule secretar de stat,

Susțineți în răspunsul dumneavoastră că acele insule de delimitare, acele insule de calmare a traficului sunt delimitate de borduri a căror suprafață exterioară se înclină oblic, cu vârful unghiului orientat către suprafața carosabilă. Poate așa se pare dintr-un birou CNADNR, dar... sau când cineva studiază proiectul tehnic al lucrării, dar din păcate execuția acestor lucrări din când în când mai lasă de dorit și din păcate acele borduri în foarte multe tronsoane au înălțime exagerată, de 15-20 de centimetri, ceea ce reprezintă un pericol în trafic.

În ceea ce privește iluminarea insulelor de calmare, pe timpul nopții, o consider o măsură bine-venită, ce trebuie implementată cât mai repede posibil, pentru a evita acele incidente rutiere.

Vreau să vă spun că încă în județul Satu Mare nu s-au făcut acele iluminări, iar pentru a diminua posibilitatea producerii evenimentelor rutiere în timp de noapte, aș propune extinderea acelor măsuri, a acelor iluminări și în cazul sensurilor giratorii de pe drumurile naționale, pentru că și acolo, și acele sensuri sunt periculoase și, în unele cazuri, chiar și indicatorii rutieri sunt realizați din material care nu este reflectorizant.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc și eu.

Dacă domnul secretar de stat mai vrea să intervină? Dacă nu, mulțumesc frumos pentru prezență.

Am înțeles de la domnul deputat Kereskényi Gábor că a primit răspunsul de la Ministerul Sănătății, din partea domnului Vulcănescu Răzvan. De asemenea, am constatat că și domnul Movilă Petru l-a primit.

Din partea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, domnul Pâslaru Florin-Costin... nu-l văd în sală. Rog atunci... E în delegație. Atunci rog secretarul de stat Scutaru Codrin să-i transmită răspunsul în scris.

Am înțeles că ministrul delegat pentru dialog social, domnul Liviu Pop, va mai întârzia 5 minute și v-aș ruga să-l așteptați, domnule deputat Florin Gheorghe.

Din partea Ministerului Finanțelor Publice, așa cum spuneam, este prezent în sală domnul Ghizdeanu Ion, dar din păcate nu este prezent domnul deputat Șcheau Ion, așa că vă rog să-i transmiteți răspunsul în scris, mulțumesc frumos.

Și din partea Ministerului Fondurilor Europene, domnul deputat Horga Vasile a primit din partea domnului secretar de stat Șoneriu Valentin răspunsul, deci...

A, nu închidem această parte a ședinței consacrată răspunsurilor orale, așteptându-l pe domnul ministru delegat Liviu Pop.

 
Video in format Flash/IOS Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

O să continuăm însă cu partea de ședință consacrată interpelărilor. Avem astăzi 22 de persoane înscrise pentru a prezenta interpelări.

Video in format Flash/IOS   Mihai Tararache

La prima poziție este domnul deputat Mihai Tararache, pe care îl văd în sală. Dânsul are 7 interpelări.

Vă rog să prezentați una, maximum două dintre acestea. Poftiți la microfon!

Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Tararache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt 7 interpelări. O să încerc să prezint două dintre ele, foarte pe scurt.

Prima interpelare este adresată ministrului transporturilor, domnul Ioan Rus, și tema este Gara maritimă din Constanța.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Gara maritimă din Constanța este o clădire emblematică a orașului, cu o istorie foarte interesantă. A fost construită între 1930 și 1935, pentru a funcționa ca terminal de pasageri. Asta a fost destinația inițială a acestei clădiri.

În perioada regimului comunist, clădirea, de o frumusețe arhitecturală rară, chiar așa este, a servit drept clădire de birouri pentru diverse instituții, situație în care se află și astăzi, deși o asemenea bijuterie de clădire ar folosi mult mai eficient dacă ar fi inclusă într-un circuit turistic al orașului, cum este și un Muzeu al Portului; deci, se poate dezvolta acolo un proiect turistic.

De aceea, domnule ministru, vă întreb:

  1. dacă dumneavoastră cunoașteți potențialul turistic al Gării maritime din Constanța?
  2. dacă ați evaluat, la nivel de minister, posibilitatea ca această clădire unică prin arhitectura ei să fie folosită turistic?
  3. dacă - și chiar vă îndemn să faceți acest lucru, la nivel de minister -, dacă veți gândi un proiect în acest sens?

Solicit răspuns scris, în termenul prevăzut de lege.

Și a doua interpelare pe care vreau să o prezint este adresată ministrului comerțului, economiei și turismului, domnul Mihai Tudose, și tema este Sezonul estival.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Sezonul estival s-a deschis. Așa cum bine știți, începând cu luna iunie, va fi din ce în ce mai intens. Stațiunile turistice din sudul litoralului și stațiunea Mamaia vor fi din ce în ce mai vizitate. Un sezon care s-a deschis și începe sub semnul măsurilor alambicate și nejustificate luate de la actualul Guvern Victor Ponta, acele măsuri de gâgă, de la impozitarea bacșișului și toate acele măsuri care au dat peste cap această industrie, un sezon estival de la care agenții economici chiar nu știu la ce să se aștepte. În afară de controalele ANAF-ului, deja agenții economici știu că în această vară vor avea două controale de la ANAF, în care vor primi amenzi fiecare, negreșit, și tot felul de reglementări care i-au pus în dificultate pe agenții economici de a înțelege aceste măsuri.

Îmi doresc, domnule ministru, ca deputat de Constanța, ca dumneavoastră, la nivel de minister, să știu că ați pus la nivel de minister la punct un plan, o strategie pentru a eficientiza activitatea pe litoralul românesc din vara acestui an. Și de aceea vă întreb:

  1. dacă aveți dezvoltată pentru acest sezon o strategie în favoarea turismului sezonier românesc?
  2. care sunt măsurile în favoarea agenților economici venite din partea ministerului pe care-l conduceți?
  3. ce ar trebui să aștepte agenții economici din partea ministerului dumneavoastră?

Solicit răspuns scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulțumesc.

Deputat de Constanța, Mihai Tararache.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Sorin-Avram Iacoban

Au mai depus interpelări următorii colegi: domnul Ion Cristinel Marian - nu-l văd în sală, probabil a depus-o în scris; domnul Ion Marocico - două interpelări, nu-l văd în sală, înseamnă că a depus în scris; domnul Marius-Octavian Popa - trei interpelări, nu este în sală, probabil că a depus în scris; domnul Viorel-Ionel Blăjuț - două interpelări depuse în scris; domnul Eugen Bejinariu - trei interpelări depuse în scris; doamna Cătălina Elena Ștefănescu - o interpelare depusă în scris; doamna Tamara-Dorina Ciofu - trei interpelări depuse în scris; domnul deputat Mircea Lubanovici - o interpelare depusă în scris; domnul deputat Dorin Silviu Petrea - două interpelări depuse în scris; domnul Bogdan Diaconu - două interpelări depuse în scris; domnul deputat Cornel-George Comșa - două interpelări depuse în scris; doamna deputat Raluca Turcan - două interpelări depuse în scris; domnul Sorin-Avram Iacoban - două interpelări, îl văd în sală, îl invit la microfon. Poftiți, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare este adresată domnului ministru al justiției, domnul Robert Marius Cazanciuc, privind reincriminarea cerșetoriei.

Domnule ministru,

Conform art.326 din vechiul Cod penal, fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apela în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, se pedepsea cu închisoare de la o lună la 3 ani.

Conform noului Cod penal, infracțiunea de cerșetorie în varianta de bază a fost dezincriminată, legiuitorul consacrând exploatarea cerșetoriei la art.214 și folosirea unui minor în scop de cerșetorie la art.215.

Astfel, în lumina art.214 din noul Cod penal, fapta persoanei care determină un minor sau o persoană cu dizabilități fizice sau psihice să apeleze în mod repetat la mila publicului pentru a cere ajutor material sau care beneficiază de foloase patrimoniale de pe urma acestei activități, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Această dispoziție legală cuprinde și o agravantă, dacă fapta este săvârșită de un părinte, tutore, curatorul sau cel care are în îngrijire persoana care cerșește sau prin constrângere, legiuitorul prevăzând, în acest caz, o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

În baza art.215 Cod penal, fapta majorului care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului cerând ajutor material, folosindu-se, în acest scop, de prezența unui minor se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

În fapt, s-a renunțat la incriminarea infracțiunii de cerșetorie în forma de bază, consacrată de vechea reglementare, dar a fost preluată din legislația specială și îmbunătățită incriminarea infracțiunii de exploatare a cerșetoriei.

Legiuitorul a adus ca argument faptul că fapta unei persoane care practică cerșetoria, iar pentru a inspira mila, ține în brațe un copil de câteva luni, prezintă un pericol nu doar prin aceea că lezează grav demnitatea umană, dar periclitează sănătatea și chiar viața minorului.

Este evident faptul că în actuala legislație a dispărut incriminarea infracțiunii de bază, reținându-se doar agravantele din vechea reglementare.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare: consideră Ministerul Justiției oportună reincriminarea cerșetoriei în varianta de bază, conform vechii reglementări?

Solicit răspuns scris și oral.

Iar a doua interpelare este adresată domnului ministru Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice, și are ca obiect combaterea evaziunii fiscale prin bonul fiscal.

Domnule ministru,

Începând cu anul 2014, Guvernul României a declanșat cu fermitate lupta împotriva evaziunii fiscale, printr-o serie de măsuri având ca scop principal o fiscalizare cât mai ridicată.

Astfel, datorită faptului că România este unica țară din Europa care a rămas să folosească case de marcat cu role de hârtie, Executivul s-a gândit că este oportună o dotare obligatorie a caselor de marcat cu un jurnal electronic conectat la un sediu central al autorităților fiscale.

O altă măsură a fost limitarea încasărilor zilnice în numerar și a plafonului de casă pentru operațiuni de încasări atât de la persoane fizice, cât și de la persoane juridice.

De asemenea, o măsură complementară este reducerea TVA la alimente, măsură prin care se urmărește, pe lângă scăderea prețurilor, și scăderea evaziunii fiscale.

Nu în ultimul rând, controalele aplicate ale organelor competente au dus la scăderea cu 20% a evaziunii din sectorul panificație, rezultând un număr de 1.903 de dosare penale, din care 1.387 cu aplicare pe Legea nr.241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale.

Cea mai populară măsură însă a fost Ordonanța nr.10/2015, anume, Ordonanța loteriei bonurilor fiscale, care, săptămâna trecută a fost modificată și adoptată aici, în Camera Deputaților. Măsura instituirii loteriei bonurilor fiscale are ca și soluție concurentă faptul că, în cazul refuzului agentului economic de a înmâna și emite bonul fiscal, cumpărătorul poate să nu achite bunul dobândit sau serviciul prestat, având în vedere că o tranzacție nefiscalizată nu prezintă altceva decât o încălcare a legii.

Având în vedere cele precizate, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare: cu cât au crescut încasările la bugetul statului după efectuarea primei trageri a loteriei bonurilor fiscale?

Vă rugăm ca la această întrebare să prezentați o statistică în care să se precizeze care au fost previziunile făcute de Ministerul Finanțelor cu privire la încasările făcute la bugetul statului și cu cât au fost depășite aceste previziuni, ca urmare a derulării loteriei bonurilor fiscale.

Solicit răspuns scris și oral.

Cu deosebit respect, Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iași.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Vă mulțumesc și eu.

În continuare, au depus Aurelian Mihai patru interpelări, în scris; Ovidiu Ioan Dumitru - două interpelări în scris; Violeta Tudorie - o interpelare în scris; Marioara Nistor - o interpelare în scris; Liviu Laza-Matiuța - o interpelare în scris; Răzvan Mironescu - o interpelare în scris și Eugen Nicolăescu - o interpelare în scris.

 
Video in format Flash/IOS Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice. Florin Gheorghe

Am să mă reîntorc la răspunsurile orale, unde îl rog pe domnul deputat Gheorghe Florin să intervină, având în vedere că a avut o discuție cu domnul ministru Liviu Pop. Poftiți, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Datorită faptului că domnul ministru a fost reținut într-o problemă urgentă, am convenit cu dânsul să primesc răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Vă mulțumesc și eu.

Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi, 2 iunie.

Vă mulțumesc.

O seară bună!

 
       

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 19,15.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 29 martie 2020, 9:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro