Dorel Covaci
Dorel Covaci
Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.87/22-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 12-05-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.128 Dorel Covaci - declarație politică: - "Traian Iancu - poetul făgetean";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Dorel Covaci:

"Traian Iancu - poetul făgetean"

S-a născut la 8 mai 1923, în Făget, județul Timiș. Fiu de țărani, urmează Liceul "Coriolan Brediceanu" din Lugoj, apoi absolvă Școala de Literatură "Mihai Eminescu". Din 1953 lucrează la Uniunea Scriitorilor, al cărei director administrativ a fost peste 30 de ani. A fost, de asemenea, vicepreședinte și apoi director al Fondului Literar și reprezentant al României în Consiliul Confederației Internaționale a Societăților de Drepturi de Autor și a Compozitorilor.

A fost distins cu Premiul de poezie al Asociației Scriitorilor din București în 1975, și cu Premiul Uniunii Scriitorilor în 1984.

A debutat literar cu versuri în "Primăvara Banatului" și "Răsunet" din Lugoj, în 1940. Primul volum, "Dragostele mele", i-a apărut în 1969. Este și autorul unor librete de operetă: "Plutașul de pe Bistrița", "Carpații", "Târgul de fete".

A fost un om foarte credincios, un bun creștin. De mic copil a fost învățat de părintele protopop, Ion Munteanu, să spună în biserică "Apostolul", să cânte câte o priceasnă, mai apoi să țină chiar predici. Și aceasta se întâmpla nu numai la Făget, ci și în București, la Biserica Boteanu, la Biserica Batiștei și la Biserica Amzei. Aceste preocupări s-au reflectat și în opera sa. A scris poezii cu temă religioasă, incluse în volumele "Paștele la Făget", "Crăciunul la Făget", "În biserică", "Sus răsare steaua", "Colinde și alte poeme pline de evlavie".

Poetul Traian Iancu a trăit și a trecut la Domnul ca un bun creștin. A fost un om curajos, cu dragoste de țară și popor, un om de omenie. Acesta a fost motivul pentru care scriitorul Eugen Barbu i-a pus numele "tata Iancu", cel care înțelegea durerea fiecăruia și încerca să o vindece. Fănuș Neagu, într-un eseu intitulat "Toamna în culori de nuci", spunea despre "tata Iancu": "Dacă n-ar fi fost omul de bine care este, multe lucruri ar fi fost rele pe undeva în viața noastră scriitoricească". Și mai spunea: "Tata Iancu suferă pentru toți scriitorii; el este o punte a suspinelor și un cap de pod al ideii că literatura reprezintă deopotrivă măreția și suferința". Tata Iancu spunea că atunci când moare un scriitor, moare puțin și el cu acela care s-a dus. Uneori părea dur, dar în realitate era milos, bun și iubea oamenii. A intitulat chiar un volum de versuri "Iubirea de oameni". Toată opera sa are la bază iubirea: pentru părinți, pentru țară, popor, scriitori, pentru Dumnezeu, pentru natură (de la firul de iarbă, la busuioc, la dalia, floarea dragă mamei sale, Ana, la alunele din "dealul popii", izvorul de la Bogdănești, lunca din Făget, mărul și nucul din grădina copilăriei).

Poetul Traian Iancu aparține Făgetului, a făcut cinste Făgetului, iar în casa în care s-a născut au fost primite, de către mama sa, mari personalități ale culturii românești, care s-au bucurat de ospitalitatea și generozitatea sa.

El și-a iubit nespus locurile natale, vatra strămoșească, iar acum, după trecerea sa la cele veșnice, casa părintească a devenit Casa memorială "Traian Iancu", unde se organizează periodic Festivalul Național de poezie "Traian Iancu".

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 19 octombrie 2019, 23:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro