Florin Gheorghe
Florin Gheorghe
Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.87/22-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 12-05-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.123 Florin Gheorghe - declarație politică: - "Pe cine mai hrănește agricultura românească?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Florin Gheorghe:

"Pe cine mai hrănește agricultura românească?"

De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până în prezent, specialiști, politicieni, dar și oameni simpli au acreditat ideea că România este o țară cu un potențial agricol uriaș, ale cărei câmpii și coline sunt capabile să hrănească peste 80 de milioane de consumatori din Europa. Ideea sună bine și frumos, mai ales în contextul actual al exploziei demografice de prin unele părți ale globului și al unei așteptări tot mai mari de creștere a consumului și prețurilor. Nu puțini sunt aceia care se înghesuie să afirme că o criză alimentară de proporții bate la ușile omenirii și că statele cu un potențial agricol important ar trebui să ia cele mai bune măsuri în vederea preîntâmpinării acestei posibile crize.

Să știți că și eu împărtășesc în parte îngrijorările specialiștilor, însă optimismul meu referitor la capacitatea agriculturii românești de a hrăni 1 din 5 europeni este destul de rezervat. De ce? Pentru că, în pofida faptului că sunt extrem de rezervat în a analiza fenomenele într-o cheie pur statistică, nu poți să rămâi inert la informațiile care ne spun că mai mult de jumătate din ceea ce se pune astăzi pe mesele românilor este de proveniență externă. Altfel spus, mai mult de jumătate din alimentele consumate de români vin pe calea importului, din state cu tradiție în a obține supraproducții și a valorifica excesul de ofertă pe piețele externe. Nu fără explicație cea mai mare cantitate de varză din piețe și supermarketuri este olandeză, ceapa și verdețurile sunt nemțești, brânzeturile și semipreparatele franțuzești, uleiurile italiene, iar fructele, poloneze și grecești. Așadar, cum putem spera să hrănim zeci de milioane de europeni, când, în prezent, nu reușim să-i hrănim nici măcar pe români?! Cum putem spera ca produsele să ajungă în spațiul pieței, atâta vreme cât mai mult de jumătate din producția autohtonă este destinată autoconsumului menajelor?!

În domeniul producției agricole, în ultimii douăzeci și cinci de ani, România nu doar că nu a înregistrat niciun salt, ci putem spune fără niciun risc faptul că s-a înregistrat un real regres. Astfel, cu excepția câtorva concentrări de suprafețe agricole, în special în domeniul cerealier, producțiile la hectar sunt semnificativ mai mici decât în 1989. Cauzele sunt cunoscute de majoritatea românilor: destructurarea rețelelor de irigații, slaba mecanizare a lucrărilor agricole, lipsa capitalurilor majorității fermierilor mici și mijlocii. Apoi, pe lângă regresul cantitativ, determinat și de existența unor suprafețe agricole însemnate care rămân necultivate în fiecare an, s-a agravat și calitatea produselor românești, recunoscute atât în țară, cât și peste hotare pentru calitățile lor. Utilizarea necontrolată și în exces a îngrășămintelor, erbicidelor, pesticidelor și a altor substanțe chimice face ca unele produse românești să fie de o calitate îndoielnică, dacă nu periculoasă. S-a pierdut, astfel, în mare parte, acea calitate a produselor românești: sănătoase și foarte gustoase.

Ironia face că, de data aceasta, nu banii sunt cauza! Bani sunt. Ministerul Agriculturii este fruntașul la absorbția fondurilor europene și extrem de punctual la plata subvențiilor pentru suprafețele lucrate. Mai mult, este, cred, primul minister care deja a demarat accesarea fondurilor europene pentru următorul exercițiu bugetar. Din păcate, însă, ceea ce lipsește agriculturii românești, chiar dacă par cuvinte mari, o reprezintă o strategie deșteaptă pentru dezvoltare și creștere a agriculturii, care să-i ia ca parteneri chiar pe fermieri. Agricultura românească are nevoie de concurență loială! Are nevoie de infrastructura mare și secundară pentru irigații, mai ales în domeniul legumicol. Are nevoie de garanții pentru creditare în dezvoltare și de asigurările agricole pentru producție. Are nevoie de un program de tipul "Primul tractor", "Prima semănătoare" .... și de prețuri de referință pentru produse. Are nevoie de pregătirea în universitățile agronomice a agronomilor și a specialiștilor, pentru a recăpăta statutul de agricultură cu produse ecologice de cea mai bună calitate și cel mai bun gust, la cel mai bun preț. Are nevoie de cursuri de antreprenoriat pentru fermieri, care să transforme ferma lor într-un business, și nu într-o activitate din care producția este pusă în cămară, iar surplusul este pierdut.

Agricultura are nevoie acum, pe termen scurt, de sprijin real, tehnic și financiar, pentru că altfel, vom ajunge nu doar să nu putem hrăni vreun european, dar nu vom mai fi capabili să-i hrănim nici măcar pe români.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 17 octombrie 2019, 6:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro