Mircea-Vasile Cazan
Mircea-Vasile Cazan
Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.87/22-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 12-05-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.88 Mircea-Vasile Cazan - considerații în legătură cu "ceea ce trebuia să fie cel mai performant Guvern din România postdecembristă";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Mircea-Vasile Cazan:

Pe 7 mai s-au împlinit 3 ani de la constituirea a ceea ce trebuia să fie cel mai performant Guvern din România postdecembristă, un Guvern al unei alianțe puternice, beneficiar al unei majorități mai mult decât confortabile în Parlament. Din păcate, construcția politică numită USL - constituită în mod firesc pentru a se opune modului discreționar al conducerii României de către președintele Traian Băsescu, acesta depășind granițele Constituției s-a erijat și în conducătorul de facto al Guvernului - s-a dovedit a fi un fiasco.

De fapt, constituirea USL a reprezentat încă de la bun început atingerea unor obiective diametral opuse ale celor două partide principale din alianță, PNL și PSD. Dacă PNL și-a dorit efectiv continuarea a tot ceea ce a fost pozitiv în fosta guvernare din perioada 2004-2008 și promovarea unor măsuri de redresare a României de după perioada de criză, scopul principal al PSD a fost acela de a obține poziția de prim-ministru și de a demara o operațiune de acaparare integrală a puterii în România. Evident, la modul declarativ, și PSD susținea obiectivele legitime stabilite în comun cu PNL.

Pe 7 mai 2012, cu sprijinul PNL, Victor Ponta a devenit al 11-lea premier postdecembrist al României. La nici două luni de la preluarea puterii de către USL, au apărut primele semnale care indicau adevăratele ținte ale PSD și care au fost vizibile în perioada în care a fost suspendat din funcție președintele Traian Băsescu. PNL și președintele interimar al României, Crin Antonescu, au fost lăsați singuri în fața unor oficiali europeni care nu cunoșteau situația reală din țară și a instituțiilor aservite lui Traian Băsescu. De altfel, ratarea obiectivului demiterii președintelui se datorează erorilor PSD, erori care astăzi par a fi fost intenționate.

După alegerile din decembrie 2012, Victor Ponta a obținut un al doilea mandat de premier tot datorită loialității PNL. Imediat însă au apărut, pe față, semnalele adevăratelor intenții ale premierului și ale PSD. Victor Ponta a semnat inutilul și păgubosul (pentru USL) pact de coabitare cu Traian Băsescu și pentru a diminua influența PNL în actul de guvernare, a golit de conținut, prin înființarea a 3 departamente (în fapt, ministere în toată regula, conduse de persoane din anturajul său) singurele ministere de forță conduse de liberali: transporturile, finanțele și economia. Acum, judecând la rece, orice rău a fost spre bine, pentru că PNL nu poate fi făcut răspunzător de nerespectarea programelor de guvernare, de erorile și abuzurile comise, de factorii de decizie din PSD care au canibalizat cele trei domenii conduse doar pe hârtie de liberali.

Pe parcursul întregului an 2013, deși declarativ premierul Ponta anunța că își respectă angajamentele, concret, candidatul USL la președinție urma să fie dat de PNL, în persoana lui Crin Antonescu, un organism media arondat PSD l-a atacat în permanență josnic pe liderul de atunci al partidului, iar în paralel PNL beneficia de un tratament similar. Nu trebuiau alte dovezi mai clare privind intențiile deloc ascunse acum ale premierului Ponta și ale PSD. Totuși, conducerea PNL a acționat rațional și, din respect pentru electoratul care a votat USL în 2012, a evitat o confruntare directă în interiorul alianței și al guvernului. În sfârșit, în februarie 2014, Victor Ponta și PSD au dat cărțile pe față și au forțat ieșirea PNL de la guvernare și, implicit, denunțarea alianței. Conduita ulterioară a celor care au distrus un proiect USL, care se anunța teoretic a fi unul util pentru români, a fost în noiembrie 2014 corect apreciată de electorat - Victor Ponta și PSD au primit o lecție severă la urne.

Prin urmare, ziua de 7 mai 2012 nu o pot considera ca fiind una ce trebuie marcată în mod deosebit.

Și mai există un motiv, respectul pe care îl am pentru românii care au crezut într-un proiect promițător, pentru care nu pot considera 7 mai o zi memorabilă. De ce? Pentru că din cauza foștilor parteneri din alianță nu au fost duse la îndeplinire 85-90% din ceea ce am promis și ne-am propus să facem.

Imediat ce s-a văzut instalat la Palatul Victoria, Victor Ponta și PSD au uitat de solicitările îndreptățite ale românilor care au ieșit în stradă în ianuarie și februarie 2012. Un singur exemplu: schimbarea cu 180 de grade a poziției față de problema "Roșia Montană" și a "gazelor de șist". Promisiunile privind o cruciadă împotriva corupției s-au dovedit a fi total fără acoperire. Încă din perioada în care mai exista USL, Victor Ponta a fost, prin oamenii săi de încredere, promotorul a ceea ce s-a chemat "Marțea neagră", o acțiune antidemocratică fără precedent în România. Parlamentarii PSD au încercat să adopte pe furiș, departe de ochii presei și departe și de aliații lor de atunci, liberalii, o serie de legi controversate care loveau puternic în justiție. Această practică a continuat și în 2014, iar în aceste zile suntem în fața a ceea ce se numește "Marțea neagră 2".

Foarte puținele realizări ale guvernelor Ponta datează, unele, din perioada în care PNL încă se mai afla la guvernare - reîntregirea pensiilor și salariilor, creșterea lor, de exemplu, iar cele ulterioare existenței USL au fost pur și simplu furate de la PNL, de exemplu scăderea CAS, Codul fiscal, sau plagiate (de exemplu propunerile legislative privind unele reparații pentru foștii deținuți politici și deportați, dublarea indemnizațiilor pentru veteranii de război și altele). În rest, nimic, și mă limitez doar la trei exemple: din sutele de kilometri de autostradă anunțate, niciun kilometru nu a fost început, iar scăderea numărului de taxe a însemnat de fapt o creștere a lor; în sfârșit nu pot să nu amintesc Ordonanța de urgență nr. 55/2014 care, prin legalizarea migrației politice a aleșilor locali, a bulversat administrațiile locale. Numai și pentru aceste exemple, ar mai fi foarte multe de prezentat, nu îmi pot permite să consider ziua de 7 mai ca fiind una de bun augur pentru cineva, cu excepția lui Victor Ponta, a camarilei sale, a PSD-ului și a celor două partide care îl sprijină acum la guvernare.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 19 octombrie 2019, 23:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro