Costel Alexe
Costel Alexe
Sittings of the Chamber of Deputies of May 12, 2015
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.87/22-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2015 > 12-05-2015 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 12, 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.85 Costel Alexe - intervenție intitulată "Iașiul are nevoie de un proiect național care să-l reinventeze!";

Domnul Costel Alexe:

"Iașiul are nevoie de un proiect național care să-l reinventeze!"

În 2016 se vor marca 100 de ani de când orașul a fost capitala de război a României.

Iașiul rămâne, după mai bine de 600 de ani de atestare documentară, un loc plin de istorie și spiritualitate. Capitala simbolică, culturală, spirituală și istorică a României are nevoie de un proiect național care să-l reinventeze. Orașul, care suferă de pe urma subdezvoltării regiunii Moldovei, rămâne totuși un reper major pentru români. Niciun alt oraș din provincie nu mai creează atât de multe conotații cu trecutul național cu istoria țării. Poate și de aceea toți liderii politici își dau întâlnire la 24 ianuarie la Iași, iar sărbătorile orașului, prilejuite de hramul Sf. Parascheva, sunt pentru un milion de pelerini, anual, semnul celui mai mare pelerinaj național.

60.000 de studenți ridică orașul, din octombrie până iulie, la statutul de capitală absolut studențească în provincie. De asemenea, Iașiul este municipiul din provincie cu cele mai multe monumente istorice, mărturii ale trecutului său cu adevărat glorios. În secolul al XIX-lea și mai ales în perioada interbelică orașul a fost un centru al creației, al artelor, al ideilor și al multor proiecte pentru care România este astăzi un stat european și liber.

Comunitățile mari își reinventează permanent rolul și locul nu din considerente economice, ci pentru că generațiile au nevoie să identifice propriile idealuri cu repere ale trecutului. Candidatura la statutul de Capitală europeană a culturii 2021 este doar o etapă din vastul proces de reinventare culturală și comunitară de care trebuie să beneficieze orașul. Nu se poate trăi la nesfârșit într-o paradigmă a trecutului, așa cum toate orașele italiene au înțeles. Astăzi, Florența, Veneția, Napoli au creat festivaluri, simpozioane, turnee, evenimente grandioase pentru ca tot ce poate oferi în aceste timpuri cultura modernă și comunicațiile să se suprapună peste bagajul cultural al trecutului.

Orașele din România au început să pășească timid peste acest zid. În toate cazurile nu a existat o strategie integrată, ci totul a fost un conglomerat de oameni cu pasiune și generoși, de inițiative private, de aprobări spontane, de lideri circumstanțiali sau de fonduri disponibile la un moment dat. Așa cum România nu a mai avut un proiect de țară după 2007, nici orașele României nu au știut să se reinventeze. Excepția de la această regulă este Sibiul, care a reușit să se transforme complet după venirea lui Klaus Iohannis la primărie.

Un om a schimbat un oraș, așa cum probabil va schimba și această țară, dar România are nevoie, totuși, de un fel de viziune integratoare prin care să ofere posibilitatea comunităților să meargă pe un alt drum, total diferit de cel clasic, pe care merg toți liderii locali. Exemplul Sibiului ne arată că un lider a încercat altceva, ceva vizionar, în care nimeni nu credea, și a mers împotriva curentului. Când toți investeau în parcuri și drumuri, Iohannis investea în cultură, știind că va veni vremea când aceasta o să producă venituri și o să creeze plusvaloare. Astăzi, 16% din bugetul Sibiului este produs ca urmare a actului cultural.

În cazul orașului meu este nevoie de aceeași transformare, este nevoie de un proiect pentru un Iași nou, pentru un oraș cu adevărat european și desprins de trecut, în sensul lucrurilor care nu mai pot fi readuse la viață. Iașiul are șansa de a deveni un fel de Florența (Italia), Tesalonic (Grecia), Varșovia (Polonia), Lvov (Ucraina) etc. Genul de oraș care are repere istorice, culturale și spirituale care îi compensează dezavantajul geografic sau economic, genul de oraș care poate cu succes înlocui vizitarea unei capitale, care are toate atuurile pentru a prelua din centralismul Bucureștiului (infrastructură, mână de lucru ieftină, industrii creative de anvergură, instituții culturale puternice, împrejurimi foarte interesante) etc.

Anul viitor se vor marca 100 de ani de când Iașiul a devenit capitală de război, în marele război, după ce țara era aproape în întregime ocupată, un secol de când toată elita țării s-a mutat la Iași și după 1859 orașul a fost din nou, pentru scurt timp, în centrul atenției naționale.

Iași, capitală de război poate fi punctul de plecare pentru un proiect național care să reinventeze Iașiul, care să-l repună pe o hartă a marilor orașe pentru care trecutul ține loc de viitor. Dacă vom ști cum să construim și să urnim un asemenea proiect, sunt convins că el va fi un reper pentru alte orașe din țară, și în jurul lui s-ar putea construi acea strategie care să regenereze centrele urbane ale României și să le facă cu adevărat poli de dezvoltare și de creștere pentru regiune și pentru mediul rural.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 10 december 2019, 23:29
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro