Răzvan-Ionuț Tănase
Răzvan-Ionuț Tănase
Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.87/22-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 12-05-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.75 Răzvan-Ionuț Tănase - declarație politică: - "Autostrăzile din România - de la masterplanuri la eșecuri";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Răzvan-Ionuț Tănase:

"Autostrăzile din România - de la masterplanuri la eșecuri"

În proiecte avem autostrăzi și drumuri expres fără număr, însă în realitate am învățat să ne mulțumim doar cu jocul autorităților de-a carioca și harta, un joc pentru care cetățenii scot din buzunare bani grei, plătind cu vârf și îndesat promisiunile electorale de mii de kilometri de drumuri, realizați în prezent doar pe hârtie - o propagandă de doi lei și o gargară ieftină, mascată de scheme pompoase menite să ia ochii alegătorilor. Deși la cheltuit sume fabuloase pe studii de fezabilitate și la tăiat panglici ne merge foarte bine mâna, când vine vorba de rezultate palpabile care să merite toată vâlva și investițiile, nu mai putem fi la fel de entuziaști. Aruncând o simplă privire pe harta Europei, observăm cum aceasta este împânzită de autostrăzi, excepție făcând și aici țara noastră, care se poate lăuda doar cu câteva crâmpeie de drum, pe care mai mult stai decât mergi, denumite sugestiv autostrăzi. Astfel, România rămâne codașă la capitolul infrastructură, dar an de an primim încurajări că se lucrează... din păcate aș putea spune că fără prea mult spor, dați fiind kilometrii de șosele de mare viteză inaugurați în 2014 (aproximativ 50 km), dar și reducerea drastică a investițiilor în respectivul domeniu, într-o perioadă în care autoritățile se lăudau în fața populației cu un excedent bugetar.

Conform informațiilor furnizate de CNADNR, din 2012 și până în prezent au fost inaugurați aproximativ 300 km, toate tronsoanele fiind demarate în perioada guvernărilor anterioare, actualii oficiali mulțumindu-se să taie panglici pentru proiectele începute de alții, culegând astfel laurii unei munci la care nu prea s-au înghesuit să pună umărul. Aceeași atitudine se întâlnește și în cazul studiilor de fezabilitate, pentru care autoritățile au început să manifeste un interes deosebit în ultima perioadă, fiind dispuse să plătească sume importante, poate ne vor convinge în acest mod de interesul lor pentru dezvoltarea infrastructurii din țara noastră, fiind cheltuite peste 100 de milioane de euro, valori deloc de ignorant, având în vedere faptul că au fost pur și simplu aruncate pe cercetări care au expirat și nu mai pot fi folosite. Dat fiind termenul de valabilitate relativ mic, precum și costurile importante pe care le presupune refacerea acestora, la prima vedere ar părea mult mai eficiente și mai puțin costisitoare investițiile pentru descoperirea unor aditivi care să prelungească valabilitatea studiilor de fezabilitate. Astfel, am putea să le folosim atât noi, doar pentru lecturare, dat fiind modul în care se lucrează de câțiva ani, cât și urmașii urmașilor noștri, probabil mult mai capabili să și dezvolte o infrastructură asemănătoare cu cea a țărilor vestice, și nu doar să rătăcească sute de kilometri de autostrăzi printre declarații și documente.

Principalul motiv pentru care cu toții insistăm atât de mult pe necesitatea construcției de autostrăzi în România nu este reprezentat de dorința de a facilita goana deținătorilor de mașini de mare viteză pe drumurile noastre, ci are în primul rând ca obiectiv impulsionarea economiei și creșterea numărului locurilor de muncă, două capitole la care din păcate nu excelăm. Și nu mă refer aici la locurile de muncă pentru câteva lopeți, oferite temporar, ci la acelea care ar rezulta în urma investițiilor atrase de o infrastructură dezvoltată, asemănătoare cu cea a vecinilor noștri din Uniunea Europeană. Din păcate, potențialul de creștere pe care îl avem, și care ne face una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei, este atenuat de indiferența autorităților. Acestea fie nu au învățat, fie nu doresc să acționeze în sensul în care ne-am putea transforma într-un stat cu rezultate concrete, căci principala piedică în calea investitorilor dornici să intre pe piața din România este reprezentată de lipsa unui sistem de autostrăzi bine pus la punct, care să asigure legătura cu țările vestice și să permită un transport eficient.

Stimați guvernanți, talentul desăvârșit la tergiversarea și blocarea proiectelor din acest domeniu, precum și la tăierea panglicilor vi l-ați demonstrat, însă finalizarea autostrăzilor pe care le creionați cu minuțiozitate de trei ani a devenit vitală, iar cetățenii și potențialii investitori așteaptă rezultate concrete pe această linie.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 12:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro