Andrei-Valentin Sava
Andrei-Valentin Sava
Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.87/22-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 12-05-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.59 Andrei-Valentin Sava - declarație politică cu tema "Ziua Europei din acest an a fost pentru România un prilej de marcare a progreselor țării ca stat membru UE, dar și de lansare a principalelor direcții pentru următorii 4 ani";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Ziua Europei din acest an a fost pentru România un prilej de marcare a progreselor țării ca stat membru UE, dar și de lansare a principalelor direcții pentru următorii 4 ani"

La 9 mai am sărbătorit Ziua Europei alături de celelalte țări ale UE. Pentru România această zi a avut o semnificație sporită. Celebrarea sa a urmat altor două sărbători: Ziua tineretului, 2 mai, și Ziua egalității de șanse între femei și bărbați, 8 mai, celebrată pentru prima oară în acest an. Probabil că succesiunea nu este întâmplătoare, atât tineretul, cât și egalitatea de șanse sunt teme principale de preocupare la nivel european.

De asemenea, în contextul sărbătoririi Zilei Europei, țin să amintesc că anul acesta s-au împlinit 10 ani de apropiere a țării noastre la marea comunitate a UE. Ca urmare a politicii de deschidere față de vest, lansată de Guvernul PSD din perioada 2000-2004, la 25 aprilie 2005 România semna alături de Bulgaria Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Așadar, am avut un 9 mai plin de valențe și cu multiple motive de bucurie.

După 8 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România este o economie de piață funcțională, cu o creștere economică înregistrată în 2014 de 3%, peste media europeană. Încrederea investitorilor a crescut ca urmare a politicilor de relaxare fiscală duse de Guvern până acum: scăderea CAS cu 5%, reducerea taxei pe stâlp și neimpozitarea profitului reinvestit. Toate acestea converg către o viziune optimistă comunicată recent de Comisia Europeană. Prognoza economică de primăvară estimează o creștere de 2,8% pentru 2015 și de 3,3% pentru 2016, în timp ce pentru întreaga Uniune Europeană creșterea este estimată la doar 2,1%. De asemenea, inflația este așteptată să scadă semnificativ în 2015.

În acest context favorabil, România are acum în față noi provocări. Recent, Guvernul a transmis către Comisia Europeană un document intitulat Planul Național de Reformă, care constituie angajamentele de reformă ale țării noastre pentru următorii 2 ani. Principalii trei piloni care vor contribui la consolidarea poziției noastre în UE ca stat european modern sunt: economic, juridic și social.

În ceea ce privește domeniul economic, noul proiect de Cod fiscal vine să ranforseze acest proces de revigorare economică prin măsurile ambițioase pe care Guvernul României le-a raportat de altfel Comisiei Europene în Planul Național de Reformă pentru 2015: reducerea TVA la alimente la 9% din iunie 2015, scăderea TVA standard la 20% din anul 2016, precum și privatizarea companiilor mari; CFR Marfă, Tarom, CE Oltenia. De asemenea, reducerea evaziunii fiscale și creșterea ratelor de colectare la buget sunt asumate de PSD ca obiective de siguranță națională, în ciuda vocilor opoziției care pune interesele politice în fața celor naționale și încearcă să arunce în derizoriu acest demers. În tot acest cadru de reformă internă, următoarea mare provocare a României, ca stat membru al UE, este aderarea la zona euro în 2019, conform Programului de Convergență.

Domeniul social este în directă legătură cu cel economic. Principala preocupare în domeniul social pentru următorii 4 ani este creșterea numărului locurilor de muncă și reducerea șomajului în special în rândul tinerilor. În acest sens, o mare contribuție la dezvoltarea pieței muncii o va avea Programul Operațional Capital Uman. Cu o finanțare de 5 miliarde de euro, din care 4,3 miliarde de euro reprezintă fonduri nerambursabile, POCU 2014-2020 va deveni practic cel mai mare angajator din România în următorii ani. Acest program a fost gândit pe 7 axe prioritare, astfel încât să pună la un loc nevoile cererii cu ale ofertei de pe piața muncii din România și să găsească soluția optimă de răspuns pentru cele două.

Din suma totală alocată pentru POCU, 106 milioane de euro sunt parte a Programului "Inițiativa Locuri de muncă pentru tineret". Reducerea șomajului în rândul tinerilor este o prioritate imediată a actualului Guvern. În acest sens, a fost demarată campania de promovare a Garanției pentru Tineri, un program prin care angajatorii români vor primi subvenții pentru locuri de muncă și stagii de ucenicie oferite tinerilor. De asemenea, prin intermediul programului se vor acorda prime de mobilitate și prime de instalare, precum și finanțări pentru start up-uri.

Trecând la al treilea pilon de dezvoltare, cel din domeniul juridic, observăm că la această componentă țara noastră a înregistrat evoluții pozitive. Conform datelor prezentate de Parchetul General, "La nivelul PICCJ, pe parcursul anului 2014, au fost întocmite peste 300 de rechizitorii referitoare la infracțiuni de corupție, prin care au fost trimiși în judecată 956 de inculpați. În 2014 au rămas definitive 157 de hotărâri cu privire la infracțiuni de corupție pentru 239 de inculpați". Următorul pas asumat în fața Comisiei Europene pentru consolidarea pilonului justiției și statului de drept este luarea unor măsuri pentru recuperarea prejudiciilor din dosarele penale soluționate până acum.

Sărbătorirea Zilei Europei în România a coincis cu acest bilanț pozitiv al realizărilor țării noastre. În același timp, cred că e cel mai potrivit moment pentru a lansa următoarele proiecte de țară la care am făcut referire mai sus și care ne vor aduce bunăstarea de care avem nevoie. Depinde doar de noi să lăsăm la o parte orgoliile politice, să recunoaștem și să adoptăm aceste direcții care sunt în interesul bunului mers al țării: reforma fiscală, dezvoltarea pieței muncii și recuperarea prejudiciilor din dosare.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 17 octombrie 2019, 18:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro