Claudia Boghicevici
Claudia Boghicevici
Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.87/22-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 12-05-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.50 Claudia Boghicevici - declarație politică: - "8 mai - Ziua egalității de șanse între femei și bărbați";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Claudia Boghicevici:

"8 mai - Ziua egalității de șanse între femei și bărbați"

Începând cu acest an, data de 8 mai este declarată Ziua egalității de șanse între femei și bărbați. Este o zi în care avem prilejul să facem un bilanț al principalelor progrese făcute de țara noastră în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați.

Luna trecută, Comisia Europeană făcea public Raportul privind egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru anul 2014. Raportul prezintă o sinteză de statistici și politici de la nivelul UE privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, precum și cele mai recente evoluții în acest domeniu. Permiteți-mi să punctez mai departe câteva dintre acestea.

Primul capitol al raportului vizează independența economică. La 5 ani înainte de data la care Europa 2020 ar trebui să își îndeplinească toate obiectivele, este nevoie de o mai bună valorificare a potențialului femeilor. Deși procentul femeilor active încadrate în câmpul muncii a crescut ușor în ultimii 12 ani (63,5% din totalul femeilor în 2014, față de 58,1% în 2002), totuși, cifra este cu 11,5 procente sub obiectivul fixat pentru anul 2020, și anume de a avea 75% femei active implicate în activități economice sau în câmpul muncii. Criza a întreținut și amplificat procentul redus al femeilor încadrate în câmpul muncii și foarte puține țări au reușit să recupereze decalajul între femei și bărbați în câmpul muncii. Raportul arată că România se numără printre țările unde acest decalaj s-a adâncit în ultimii ani. Rata de integrare pe piața muncii a femeilor active cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani este de 56,2%, față de 71,6% cât este cea a bărbaților din aceeași categorie. Prin urmare, vorbim de o diferență de 15,4 procente, conform datelor din raport valabile până în anul 2013. Datele din 2014 incluse în cele mai recente statistici Eurostat arată că diferența a crescut și mai mult, respectiv la 16,7%.

Raportul comisiei atrage atenția asupra ratei alarmant de mari a șomajului în rândul femeilor tinere (16-29) care nu sunt încadrate într-un program de educație sau training. Rata femeilor aflate în aceste situații este de două ori mai mare decât cea a bărbaților, România fiind printre statele care întăresc aceste cifre.

În ce privește politicile de work and life balance, documentul evidențiază manifestarea unui raport dezechilibrat între numărul de ore alocat de bărbații care lucrează activități de îngrijire a copiilor și treburi gospodărești și cel alocat de femeile care lucrează pentru aceste tipuri de activități. Astfel, bărbații alocă în medie 9 ore pe săptămână pentru astfel de activități, în timp de femeile alocă 26 de ore, un timp aproape de 3 ori mai mare. Raportul oferă exemple de bune practici în acest domeniu. Un astfel de exemplu este Reforma beneficiilor pentru părinți, adoptată în Germania în 2014. Astfel, dacă părinții împart sarcinile de îngrijire a copilului în mod egal și lucrează între 25 și 30 de ore pe lună timp de 4 luni, aceștia primesc beneficiul acordat părinților pentru 4 luni în plus.

De asemenea, raportul amintește țintele stabilite la Barcelona care fac referire la faptul că toate statele membre trebuie să asigure locuri de îngrijire a copiilor pentru 33% din copiii cu vârste de până la 3 ani și pentru 90% din copiii cu vârste între 3 ani și primul an de școlarizare. România se află printre cele 10 state asupra cărora s-au făcut recomandări în cadrul Strategiei Europa 2020, în ceea ce privește dezvoltarea serviciilor de îngrijire și educație timpurie a copiilor, pentru a veni în sprijinul femeilor cu copii.

În ceea ce privește situația femeii ocupate, paradoxal, deși femeile studiază mai mult, ele sunt plătite ulterior mai puțin în câmpul muncii pentru atribuții similare cu cele ale bărbaților. În medie, la fiecare euro cu care este plătit un bărbat, o femeie este plătită cu 84 cu cenți. Se impune ca UE și statele membre să gândească și să implementeze politici de stimulare a antreprenoriatului feminin, deoarece doar 30% din start up-urile lansate la nivel european sunt inițiate de femei. Un exemplu pentru reducerea diferențelor de plată între bărbați și femei ni-l oferă Austria. Aceasta a introdus rapoartele privind plata egală. Astfel, din 2014, companiile cu peste 150 de angajați sunt obligate să prezinte astfel de rapoarte.

Lucrurile privind egalitatea între femei și bărbați sunt mai optimiste în ce privește componenta de implicare a femeilor la nivelul luării deciziilor în instituții politice. Raportul scoate în evidență faptul că 2014 a fost un an important datorită alegerii unui nou Parlament European, precum și a unei noi comisii. În timp ce în cazul Parlamentului European rata de reprezentare a femeilor a atins un nou maxim, crescând de la 35% în 2009 la 37% în 2014, la nivelul comisiei însă lucrurile lasă loc de îmbunătățiri majore, aceasta având doar 9 femei, față de 19 bărbați.

Nu în ultimul rând, raportul tratează și aspectul violenței împotriva femeilor. Realismul crud al cifrelor arată că problema este una sistemică, fiind răspândită la nivelul tuturor statelor. Conform primului sondaj realizat la scară largă în UE de către Agenția UE pentru drepturi fundamentale, violența are loc în multiple locuri și situații, în oricare dintre societăți, fie acasă, la locul de muncă sau la școală, pe stradă sau în mediul online. În medie, în orice minut, în orice zi a anului, 7 femei sunt victime ale violului în Europa, 25 sunt victime ale violenței fizice și 74 sunt victime ale hărțuirii sexuale. Violența în mediul online a căpătat și ea amploare, 10% dintre femei semnalând acest comportament.

Așadar, acest raport ne oferă o imagine completă asupra a ce înseamnă egalitatea femeilor cu bărbații în statele europene, precum și care sunt principalele provocări pe care trebuie să le adresăm în următorii ani.

În ce privește țara noastră, România trebuie în primul rând să își intensifice eforturile de recuperare a decalajului de integrare pe piața muncii între femei și bărbați. De asemenea, trebuie să lucrăm îndeaproape în direcția îndeplinirii unor indicatori calitativi și cantitativi precum: o calitate a vieții mai bună pentru femeile din România, cu o atenție sporită asupra celor din mediul rural, un mai bun acces la educație și la programe de formare, venituri mai mari și un raport echilibrat între viața personală și carieră. Pentru toate acestea avem, după cum am văzut, numeroase exemple de politici din celelalte state membre. Trebuie doar să manifestăm bunăvoință și să ne implicăm activ în acest sens.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 18 octombrie 2019, 21:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro