|
Domnul Ion Șcheau: "Din dorința de a ține cu dinții de putere, Guvernul PSD ignoră semnalele de alarmă trase de Comisia Europeană în privința unor posibile dezechilibre macroeconomice" Doresc să vă aduc în atenție o serie de semnale îngrijorătoare pe care instituțiile europene ni le transmit din ce în ce mai articulat și care sunt relativizate sau ignorate sistematic de actuala putere. Anunțul din luna februarie al Comisiei Europene de declanșare a procedurii de dezechilibru macroeconomic pentru România ar fi trebuit să provoace cel puțin o conferință de presă, prin care ministrul finanțelor publice din România să fi ieșit public și să ne explice cu lux de amănunte care au fost cauzele acestei măsuri luate de Comisie și mai ales care sunt soluțiile cu care vine în întâmpinarea acestei proceduri. În loc să avem parte de o astfel de atitudine responsabilă, am asistat la o încercare de mușamalizare a subiectului, în deja bine-cunoscutul amar stil clasic al PSD. Reacția a lipsit cu desăvârșire în perioada imediat următoare anunțului. La o distanță de 3 zile de la anunț, provocat de o întrebare care i-a fost adresată de cititorii unui portal online de știri, fostul ministru Vâlcov ne spunea, fără nicio ezitare, că Uniunea Europeană a greșit introducând această procedură. Comisia Europeană este cât se poate de clară asupra riscurilor la care se supune România, în ciuda progreselor considerabile pe care le-a realizat, susținând: "România înregistrează dezechilibre macroeconomice care necesită monitorizare și acțiuni la nivel de politic. În cursul celor trei programe consecutive cu UE și FMI, dezechilibrele externe și interne au fost reduse în mod semnificativ. Cu toate acestea, riscurile de pe urma situației net negative a investițiilor internaționale și o capacitate redusă de export pe termen mediu necesită atenție. Mai mult, stabilitatea sectorului financiar a fost menținută până acum, dar rămân vulnerabilități externe și interne în sectorul bancar". Criticile exprimate de Comisie vizează așadar lipsa investițiilor externe, dar și capacitatea redusă de export pe termen mediu. Cu alte cuvinte, Comisia subliniază nevoia unei consolidări a economiei pe termen lung, fenomen fără de care România rămâne vulnerabilă, putând înregistra schimbări negative puternice la nivel macroeconomic. Ignorând toate aceste semnale, Guvernul PSD a mers înainte cu planul de modificare a sistemului fiscal, cu accent pe o serie de măsuri fiscale care vor genera costuri negative uriașe pentru bugetul țării în următorii 4 ani, de aproximativ 36 miliarde de lei. Chiar dacă în textul oficial de la acea vreme al Comisiei nu regăsim vreo referire la proiectul de Cod fiscal propus de Guvern, nu putem să nu intuim faptul că el a fost cel care a generat cel puțin îngrijorarea instituțiilor de resort. La toate acestea aș mai adăuga modul nefast în care s-a încheiat ultima vizită a FMI în România, fără adoptarea unei noi scrisori de intenție și cu avertizarea FMI că România rămâne în continuare supusă riscurilor financiare în cazul unor șocuri pe piața externă. Vizita recentă a actualului ministru de finanțe la Washington, în cadrul căreia s-a întâlnit cu reprezentanții FMI pentru a detensiona lucrurile, arată de fapt cât de rece este noua relație între cele două părți. Dintre toate acestea, aș vrea să extrag și să evidențiez un lucru: atitudinea din ce în ce mai detașată și sfidătoare a Guvernului condus de Victor Ponta față de poziția și sprijinul instituțiilor europene, în special FMI și Comisia Europeană. Afirmațiile și descrierile făcute de un fost ministru de finanțe al Guvernului PSD, de tipul: "Credeți că Franța și Marea Britanie sunt foarte fericite că România vrea să reducă taxele?" sau "Fără chingile FMI, BM și CE ne-am bate cu China și SUA în ceea ce privește ritmul de creștere", fac parte dintr-o retorică periculoasă. Discreditarea instituțiilor europene și internaționale de finanțare denotă o atitudine naționalist-populistă care nu este de bun augur în actualul context politic, economic și financiar al Europei. Privim cu toții la mișcările radicale de stradă din Grecia și Spania, întreținute de cele două partide Syriza și Podemos, printr-o retorică agresivă, care îi demonizează pe creditorii externi și care nu face decât să agraveze situația economică a respectivelor state. În încheiere, solicit noului ministru de finanțe și Guvernului României să trateze cu maximă responsabilitate procedura de dezechilibru macroeconomic, să adopte un discurs rațional și să revizuiască principiile de dialog cu creditorii externi. Indiferent dacă vom avea sau nu un nou acord cu FMI, colaborarea și menținerea unei legături strânse, de încredere cu partenerii financiari externi sunt necesare României.
|
