Gabriela-Lola Anghel
Gabriela-Lola Anghel
Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.87/22-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 12-05-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.21 Gabriela-Lola Anghel - declarație politică intitulată "Bacșișul nu înseamnă șpagă!";

   

Doamna Rodica Nassar:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Doamna deputat Anghel Gabriela-Lola. Urmează domnul deputat Cătălin Tiuch.

Video in format Flash/IOS

Doamna Gabriela-Lola Anghel:

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Am un mesaj din domeniul serviciilor astăzi și este acela că "Bacșișul nu înseamnă șpagă!".

Zilele acestea a intrat în vigoare o lege care a fost făcut parcă să omoare în fașă domeniul serviciilor: impozitarea bacșișului.

Ce este oare bacșișul în accepțiunea românilor? Este cumva sinonim cu șpaga pe care o dau anumite persoane unor aleși sau unor funcționari publici pentru a li se facilita accesul la banii publici sau la foloase necuvenite? Reprezintă cumva grămezile de bani ilegali, din economia gri și neagră pe care le vehiculează oamenii influenți din această țară? Reprezintă oare ultima problemă de rezolvat în România? Nu.

Bacșișul în accepțiunea românilor, este modesta sumă de bani pe care oamenii care lucrează în domeniul serviciilor îi câștigă cu sudoarea frunții și cu dăruire. Reprezintă mărunțișul, restul de care ne lipsim cu toții, cu drag, pentru a ne exprima recunoștința pentru cum am fost tratați, pentru cum ni s-a vorbit, cum am fost serviți, pentru un profesionalism plătit prea puțin, pentru performanțele neapreciate, pentru calități și cunoștințe acumulate într-o viață, pe care statul român nu este capabil să le răsplătească la adevărata valoare.

Ce mai reprezintă bacșișul? Reprezintă cumva pâinea în plus pentru o familie? Banii pentru medicamente? Poate pachețelul de la școală al copiilor sau cumpărarea unor manuale pe care tot statul nu este capabil să le pună la dispoziție gratuit, așa cum scrie în lege? Reprezintă oare completarea, de cele mai multe ori, a unui salariu minim pe economie, un salariu care arată din nou incapacitatea aceluiași stat de a-și gestiona țara? Un salariu care este mai mic, în cele mai multe cazuri, decât unele pensii și din care omul care îl câștigă trebuie să-și crească copiii, să meargă la muncă în fiecare zi, să plătească transportul și multitudinea de taxe și impozite pe care tot statul le pune în spatele "fericitului posesor" de bacșiș.

Și ce altceva mai înseamnă bacșișul în ochii românului? Înseamnă zâmbet și amabilitate atunci când nu ai chef nici să zâmbești, nici să fii amabil. Înseamnă atenție, cunoștințe, experiență, dorință de a evolua în meseria pe care o faci pentru câțiva bănuți în plus pe care clientul ți-i dă. Înseamnă acei bănuți care te ajută încă să trăiești în România și să amâni de pe o zi pe alta să-ți iei lumea în cap ca să devii sclavul Europei, înseamnă, dacă vreți, alegerea de a fi sclav în țara ta.

Și această alegere plătită cu prețul unei vieți neîmplinite, cu prețul frustrărilor acumulate de pe urma traiului într-un sistem inert și îndărătnic, statul român o consider rușinoasă, o consideră ca pe un folos necuvenit care trebuie impozitat, îl consideră o speranță de îmbogățire care ar putea să reumple buzunarele nesătule ale abonaților la banii publici.

Dar impozitarea bacșișului ce înseamnă?

În loc să luăm exemplu de la democrațiile consolidate care și-au educat serviciile și au funcționat zeci de ani cu un sistem de servicii performant clădit pe bacșiș, în loc să încurajăm și să educăm cetățenii în spiritul recunoștinței pentru servicii de calitate și recompensarea acestora, noi tăiem absolut orice elan al acestui domeniu. Împingem oamenii ca din nevoie să recurgă la ilegalități, îi condamnăm să stea cu frica în sân că vine ANAF și îi controlează în buzunare. Îi condamnăm la umilință și le luăm astfel plăcerea de a-și face meseria așa cum ne dorim cu toții.

În același timp aruncăm în spatele comerciantului încă o responsabilitate și punem în mâna ANAF un instrument cu care se poate aluneca foarte ușor spre abuz. Se va ajunge să se închidă unități pentru că angajatul și-a băgat în buzunar cei 5 lei pe care i-a oferit un client, în semn de mulțumire pentru serviciile sale.

Vom scoate bon pentru bacșișuri de 0,01 lei, care cu siguranță nu vor revigora economia românească.

Nu ar trebui să uităm că educarea sistemului de servicii se face cel mai bine și cel mai rapid de către client. Cel mai bun instrument de educare a clientului pentru acest domeniu este bacșișul - dovada recunoștinței și aprecierii muncii și dăruirii puse la dispoziția sa. Impozitându-l nu facem altceva decât să omorâm în fașă un sistem care și așa nu strălucește, tocmai pentru că depinde mai mult decât celelalte de mentalități și implicit de schimbarea lentă a acestora.

Lăsând bacșișul liber, ca o încurajare a profesionalismului și amabilității, vom avea de câștigat mult mai mult decât dacă împingem acești oameni la fraudă. Că să nu-și închipuie statul român că oamenii, dacă vor avea de ales între a cumpăra ceva copilului sau a fiscaliza banii respectivi, vor alege să-i fiscalizeze. Să nu creadă statul român că fiscalizarea unui bacșiș de 3 lei îi va umple vistieria golită fără rușine în ultimii 25 de ani.

Să nu creadă statul că românul va îndura la nesfârșit. Tot luându-i încontinuu din puținul pe care îl câștigă și nedându-i nimic în schimb, românul se va sătura și ori va pleca scârbit ca alți 4 milioane plecați în ultimii 25 de ani, ori va recurge la gesturi disperate.

Umblând la baza piramidei, când noi nu am reușit să controlăm vârful acesteia, s-ar putea să o slăbim atât de tare, încât să se prăbușească de-a dreptul într-o zi.

Lăsați bacșișul oamenilor - singura mulțumire după o zi de muncă, singura manieră de a-i motiva, singurul gest de recunoștință față de cetățenii care au înghițit cu stoicism toate greșelile, toată lipsa de competență și toată hoția unei clase politice care a luat în 1989 o țară bogată, fără datorii și a transformat-o în 25 de ani în sclava Europei!

Lăsați-ne pe noi, toți ceilalți, să fim recunoscători din banii noștri, impozitați deja, față de oamenii care ne respectă și ne servesc cu amabilitate și profesionalism! Lăsați oamenii care lucrează pentru bacșiș să supraviețuiască!

Mulțumesc frumos.

Video in format Flash/IOS

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 9:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro