Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 iunie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.69/17-06-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-06-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 10-06-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 iunie 2014

9. Dezbaterea Proiectului de Lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnată de autoritățile române la București, la 5 martie 2014, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 26 martie 2014 (PL-x 264/2014). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 264/2014

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

La punctul 9 avem Proiectul de Lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnată de autoritățile române la București, la 5 martie 2014, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 26 martie 2014.

Dacă din partea Guvernului...

Vă rog, domnule secretar de stat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ion Ghizdeanu (președintele Comisiei Naționale de Prognoză):

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de act normativ se propune și se susține adoptarea Legii de ratificare a Scrisorii de intenție semnată pe data de 5 martie, în cadrul unui angajament stand-by de tip preventiv.

Măsurile agreate sunt redate în documentul care face obiectul ratificării și au în vedere elemente de politică fiscală, stimularea absorbției fondurilor europene, planificarea investițiilor publice, sectorul sanitar, reforme în domeniul energiei și al transportului și piața muncii.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține acest proiect de lege și adresează rugămintea pentru adoptarea Legii privind ratificarea Scrisorii de intenție.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul Viorel Ștefan, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgență cu Proiectul de Lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnată de autoritățile române la București, la 5 martie 2014 și aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 26 martie 2014, transmisă cu adresa PL-x 264/2014, înregistrat sub numărul 4C-2/315 din 2 iunie 2014.

Conform prevederilor art.75 alin.(1) și (3) din Constituția României, republicată, și ale art.92 alin.(8) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea Scrisorii de intenție și anexele sale, semnată de autoritățile române la București, 5 martie 2014, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 26 martie 2014.

Aranjamentul financiar acordat României semnalează comunității internaționale sprijinul acordat în continuare politicilor promovate de Guvern și asigură o rezervă, în eventualitatea apariției unor șocuri externe.

Având în vedere caracterul preventiv și natura instrumentului care presupune disponibilizarea tranșelor în contul Băncii Naționale a României și utilizarea lor în scopul consolidării rezervei valutare, eventuala decizie de disponibilizare a sumelor împrumutului în cadrul aranjamentului stand-by de tip preventiv curent nu va avea influență asupra bugetului general consolidat.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din 3 iunie 2014.

Din totalul de 34 de membri ai comisiei au fost prezenți la dezbateri 32.

Menționăm că din cauza unei constatări de ilizabilitate în traducerea în limba română din limba engleză a proiectului de lege, la solicitarea inițiatorului, anexăm la prezentul Raport privind Proiectul de Lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnată de autoritățile române la 5 martie 2014, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional la 26 martie 2014, varianta corectată a paginii 41 a scrisorii de intenție.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi ale deputaților prezenți la dezbateri, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege privind ratificarea Scrisorii de intenție, în forma prezentată de Guvern, deci cu singurul amendament privind acea eroare materială.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Dacă aveți observații?

Doamna Andreea Paul.

Video in format Flash/IOS

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Democrat Liberal, opoziția, așadar, nu va vota pentru acest proiect de lege care ratifică o scrisoare de intenție cu FMI, pe de o parte, pentru că este caducă, pe de altă parte, pentru că la pagina 4 spune cu subiect și predicat că se va încerca implementarea unei reduceri semnificative în a doua jumătate a anului 2014 a CAS, deși premierul ne promite ferm că se va întâmpla acest lucru, respectiv că se amână angajarea cheltuielilor cu investițiile și subvențiile în anul 2014, ceea ce s-a și întâmplat.

Așadar, votăm împotriva acestui proiect de lege. Și dați-mi voie să fac și câteva remarci.

Politica fiscală a Guvernului Ponta este agresivă. Politica fiscală a Guvernului Ponta este greșită. Avem de-a face cu guvernul celor 36 de taxe noi și impozite majorate, concomitent cu reducerea investițiilor în economie, ceea ce o sufocă în totalitate.

Ce înseamnă o economie sufocată? Înseamnă că șomajul crește și că consumul este din păcate influențat negativ. Într-o țară în care nu se mai consumă carburanți sau energie electrică, lucrurile se degradează agresiv. Concret. Consumul de energie electrică al populației scade în primul trimestru al acestui an cu 2,7%, iar pe întreaga economie cu aproape 1%.

Consumul de carburant în economie scade cu peste 16 procente în luna aprilie a acestui an, după introducerea supraaccizelor la carburanți și scade cu 6 procente față de luna aprilie a anului trecut.

Comerțul cu amănuntul în România scade deopotrivă cu 3,2% în luna aprilie față de luna anterioară.

Mai mult decât atât, acciza suplimentară la carburanți s-a dovedit o calamitate, nu doar pentru economie, ci și pentru transportatori. Ea aduce un minus de 11 milioane de euro lunar, în loc să aducă un plus de 50 de milioane de euro lunar. Astfel, statul român nu a încasat 61 de milioane de euro lunar.

Ce trebuie totuși făcut?

Partidul Democrat Liberal spune clar că în România echilibrele bugetare pot fi obținute prin trei căi: creșterea eficienței cheltuielilor publice prin creșterea conformării fiscale, prin reducerea taxelor și prin îmbunătățirea colectării veniturilor. Să dăm două exemple concrete.

Doar din TVA, unde randamentul de colectare este de 52%, față de 80% cât e media europeană, România nu încasează la bugetul public circa 10 miliarde de euro pe an. Dacă i-am încasa, ne-ar ajunge acești bani pentru a crește cu 100 de euro, în medie, pe lună, fiecare pensie (5,4 milioane de pensionari). Ne-ar ajunge să creștem cu 100 de euro, în medie, pe lună, salariul fiecărui profesor, medic, asistent, funcționar public (1,2 milioane de bugetari). Și ne-ar mai rămâne bani suficienți ca să construim 300 de kilometri de autostradă, la prețul corect, pe an.

Să luăm un alt exemplu. Cardul electronic de sănătate a cărui amânare durează de peste 2 ani de zile. De ce? Pentru că acest Guvern Ponta stimulează frauda și furtul în sistemul medical. Aici frauda este estimată undeva între 400 și 500 de milioane de euro pe an. Acești bani ne-ar fi suficienți pentru a dubla salariile medicilor în România, ca să nu mai plece în străinătate. Dar nu o face. Din contră, amână punerea în aplicare, adică distribuirea cardului electronic de sănătate.

Avem nevoie de relaxare fiscală și Partidul Democrat Liberal, întreaga opoziție, mediul de afaceri, toți cei lucizi știu că reducerea CAS-ului cu 5 puncte procentuale trebuie făcută fără a se lua măsuri compensatorii sau fără a introduce noi taxe și impozite, pentru că altfel reduci, de fapt, anulezi, de fapt, această relaxare fiscală.

Un alt punct pe care vreau să-l ating. Reforma ANAF și a companiilor de stat a eșuat complet. Dovadă ne stă execuția bugetară pe primele 4 luni.

Și să ne uităm la ele. Veniturile din impozitul pe salarii și pe venituri scad cu peste două procente în primele 4 luni ale acestui an față de anul trecut, deși baza de impozitare a fost lărgită. Veniturile nefiscale scad cu aproape 11%, adică veniturile care se încasează la buget din regiile autonome, companiile de stat și alte venituri.

Accizele au crescut, dar în structura bugetară nu s-a întâmplat nimic. Accizele reprezentau 1,1% din PIB în primele 4 luni ale anului trecut și anul acesta reprezintă 1,2 procente. Noile direcții de luptă antifraudă sunt ineficiente în cel mai rău caz și corupte într-un caz și mai rău. Taxa pe stâlp și supraacciza la carburanți s-au dovedit o calamitate pentru economia românească. Iar lipsa de profesionalism a Ministerului Finanțelor Publice este reprobabilă.

Cum este posibil să construiești bugetul unei țări pe o estimare de sub 500 de milioane de lei încasare la buget din impozitul pe clădirile speciale și deja până în prezent mediul de afaceri spune clar că are de plătit 1,4 miliarde de lei?

Cum este posibil să întârzii cu venirea normelor de aplicare și când le publici, să introduci o clauză derogatorie pentru unele clădiri speciale aflate în autoritatea publică sau sub administrarea autorităților locale? Dar nu se specifică care. Este derogatoriu, este discriminatoriu între actorii publici și actorii privați.

Solicităm, așadar, ferm abrogarea acestor taxe noi, supraacciza la carburanți și impozitul pe clădiri speciale, în paralel cu abrogarea Ordonanței de urgență nr.8 și nr.27 din anul curent, prin care se încalcă principiul transparenței utilizării banului public, și anume repartizarea acestor bani publici se va face prin ordin simplu al ministrului, pe criterii pur politice.

Partidul Democrat Liberal solicită renunțarea la tăierea cheltuielilor cu investițiile publice și evitarea dezangajării de fonduri europene. În prezent, pe primele 4 luni ale acestui an, cheltuielile publice s-au tăiat cu 40% față de anul trecut, sumele primite de la Uniunea Europeană au scăzut cu 18%.

Și trag un ultim semnal de alarmă. Pentru a evita dezangajarea fondurilor europene, în acest an trebuie să absorbim 2,8 miliarde euro. Și am ajuns în primele 5 luni ale acestui an la 250 de milioane euro. Asta înseamnă sub 9%.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Rugămintea mea este să vă apropiați de final.

Video in format Flash/IOS

Doamna Maria-Andreea Paul:

Așa și fac.

Pe partea de transporturi este cel mai mare pericol de pierdere a banilor europeni.

Și ca să respect solicitarea președintelui, dați-mi voie să vă fac o ultimă recomandare pentru următorii ani, că știu că anul acesta nu o să puteți. Haideți să trecem de la construcția bugetului României bazat pe cash pe proiecte de investiție. Și dacă am putea să trecem de la project budgeting la performance budgeting, adică la bugetul bazat pe performanță, am face cu adevărat un salt în dezvoltarea economică a României pe termen lung.

Și nu ne-ar mai spune nici Comisia Europeană, nici FMI, nici Banca Mondială că Guvernul României este incapabil să propună politici publice și fiscale pe termen lung.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă rog, doamna Drăghici.

Video in format Flash/IOS

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să mă refer doar la ceea ce mă pricep, pentru că văd că în Parlamentul României există persoane din opoziție care se pricep la toate și, de fapt, la nimic.

N-aș vrea să o jignesc pe antevorbitoarea mea, este femeie, este deputat ca și mine, dar consider că a făcut niște afirmații absolut nefondate, absolut nedocumentate, absolut prohibitive pentru ceea ce înseamnă o carieră de diplomat, de deputat, de demnitar, de om care trebuie să cunoască în profunzime problemele despre care vorbește și care să nu-și permită să facă niște afirmații injurioase, calomniatoare, chiar dacă sunt în contextul unei moțiuni.

În ceea ce privește sănătatea, să ne aducem aminte guvernele care au gestionat sănătatea înaintea Guvernului Ponta.

Să nu uităm că atunci a început declinul instituțiilor spitalicești, atunci a început desființarea spitalelor, a început nenorocirea cu aglomerațiile și cu cozile la ambulatoriu, a început problema cu taxe puse pe oameni în sensul coplății, a început migrația asistentelor și medicilor, a început tăierea salariilor, a început tăierea listelor de compensate și respectiv s-a ajuns la oameni care nu mai știau dacă să-și cumpere medicamente sau pâine.

În familie fiecare dintre noi am avut atunci bătrâni, părinți, pensionari care preferau să nu se trateze ca să poată să-și cumpere o bucată de pâine sau un aliment necesar sau să-și mai facă ceva, să-și încropească la locuință.

Deci să nu uităm aceste lucruri, că cei care astăzi clamează că Guvernul Ponta nu gestionează bine sănătatea au făcut tot acel dezastru.

Am foarte mulți colegi de renume bun în Oradea care datorită faptului că primeau 1.900-2.000 de lei și voiau să fie corecți și cinstiți și să nu aibă plăți informale, au preferat să aleagă calea emigrației cu familiile lor cu tot, datorită acelor guverne pe care doamna deputat le-a susținut și sprijinit.

În ceea ce privește aceste furturi enorme de care vorbește Domnia Sa, de milioane, miliarde, nici n-am reținut cifrele, acestea trebuie să fie dovedite că au fost inventate de Guvernul Ponta și, în fond, de ministrul sănătății, Nicolăescu.

Se pare că Nicolăescu are avansate negocieri cu partidul dumneavoastră în ceea ce privește formarea unui nou sistem. Acel sistem înseamnă că ori a fost mincinos, ori se pregătește să fie.

Deci consider că ceea ce se întâmplă acum în sănătate înseamnă restructurare, înseamnă repunerea ambulatoriului pe poziții proporțional egale cu partea spitalicească și înseamnă, de fapt, o modernizare a sistemului sanitar.

Cunosc foarte bine sistemul din interior și cred că tânărul nostru ministru împreună cu cei care îl consiliază sunt în stare și vor fi capabili să rețină tinerii specialiști, rezidenții, de fapt s-au și luat măsuri pentru protecția lor și vor fi în stare să gestioneze bugetele spitalelor și respectiv bugetul pentru Fondul Național de Asigurări de Sănătate.

De aceea îmi exprim regretul și nemulțumirea că de la această înaltă tribună am auzit atâtea injurii, calomnii și neadevăruri de la o persoană pe care eu, de altminteri, o consideram capabilă de mai mult și de aceea sunt total împotriva celor declarate de antevorbitoarea mea.

Eu sper și susțin că Guvernul României condus de Victor Ponta va fi capabil să gestioneze și să genereze plusvaloare și să mențină un echilibru în România.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Iacoban, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am auzit-o pe stimata noastră colegă de la PDL dându-ne o lecție de statistică. Dacă e vorba de statistică, spunem și noi de statistici.

Așadar, domnilor și doamnelor din opoziție și de la PDL, PIB-ul a crescut în primele 3 luni ale anului 2014 cu 3,8% față de anul 2013, față de primul semestru al anului 2013. În primele 4 luni din anul 2014, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 12% față de 2013.

S-au exportat bunuri în valoare de 12,75 miliarde euro, cu 10% mai mult față de 2013, aceeași perioadă. Producția a crescut cu 10,1% față de primul trimestru al anului 2013. 5,7 miliarde euro, investiții străine directe în România în primele 3 luni ale anului, mai mult cu 1,2 miliarde euro față de 2013.

Inflația este de 1,09% în primele 4 luni ale anului 2014, mult mai mică față de cea din anul 2013. Salariul mediu brut a crescut cu 5,6% în martie 2014, față de martie 2013. Pensia medie a crescut de la 803 lei cu 5,2%. În primele 4 luni ale anului au fost mai mulți turiști în România cu 100.000 față de 2013. Și statisticile ar putea continua.

Ați mai spus dumneavoastră faptul că acest Guvern Ponta a introdus taxe noi. Nu, acest Guvern Ponta reduce 92 de taxe. Acest Guvern a preluat o absorbție a fondurilor europene de la 7,4% de la guvernul dumneavoastră și l-a adus acum la 35%.

Acest guvern al dumneavoastră, Guvernul Boc, ca să vorbim de corupție și de fonduri utilizate necorespunzător și de fraudă din banii publici, trebuie spus foarte clar, sunt pe rol aproape 400 de dosare pe care așteptăm până la urmă instanța și instituțiile abilitate să le aducă la iveală.

Așa că ne aducem foarte bine aminte de acea zicală pe care o știm cu toții din bătrâni: "Hoțul strigă hoții!".

Mulțumesc, domnule președinte.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Cine mai dorește?

Domnul Viorel Ștefan.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Sigur, eu mă bucur că, iată, pe marginea acestui proiect de lege în sfârșit se fac dezbateri. Și aici să dăm Cezarului ce-i al Cezarului.

Bravo, doamna Paul, că ați generat această dezbatere. Pe de altă parte, însă, nu înțeleg de ce vă grăbiți. Dumneavoastră ați vorbit despre evoluțiile din economia românească din aprilie încoace. Or, noi discutăm astăzi Scrisoarea de intenție semnată pe 5 martie 2014. Ce-o fi având una cu alta?

Refuz să cred că dumneavoastră aveți un text scris pe care îl citiți ori de câte ori vi se oferă un microfon, la plen sau la comisie, pentru că, în general, spuneți aceleași lucruri și nu de fiecare dată au legătură cu ceea ce discutăm noi.

A, ar putea să mai fie o explicație. Dacă ați fi vorbit despre ce a constatat Misiunea Fondului Monetar Internațional în martie, probabil ați fi fost obligată să vorbiți despre creșterea economică, despre reducerea deficitului de cont curent, despre inflație, despre multe alte chestii despre care vă faceți că nu vă interesează.

Or, ăștia sunt parametrii care ne dau imaginea corectă și completă a tabloului macroeconomic din România, nu poveștile pe care le aveți dumneavoastră scrise acolo.

Oricum nu vreau să revin la statistica pe care a prezentat-o colegul nostru, dar vreau să spun un lucru care mie mi se pare extraordinar de important. Oricât de mult v-ar împinge de la spate elanul retoric, oratoric, vă rog frumos, mai abțineți-vă.

Ați făcut o afirmație la acest microfon care e foarte gravă. Ați spus că nicio minte lucidă nu poate să susțină măsuri compensatorii atunci când se ia o reducere de fiscalitate. Ce ar trebui să înțeleg eu aici? Ce ar trebui să înțeleagă plenul? Ce ar trebui să înțeleagă românii?

Că misiunea Fondului care cere și analizează această chestiune care, în martie, în Scrisoarea de intenție despre care vorbim noi astăzi, au scris acolo, au stabilit că se va face un studiu de fezabilitate în legătură cu oportunitatea introducerii acestei măsuri cu 1 iulie, să înțeleg că au probleme cu luciditatea sau ce-ați vrut să spuneți? (Aplauze.)

Rămâne stenograma aici, va fi publică. S-ar putea să creați o reacție neplăcută pentru noi toți.

V-aș ruga totuși, când mai aveți acces la microfon, să vorbiți despre subiectul care este pus în discuție. Și lăsați, o să avem timp. Poate depuneți moțiune, o să discutăm despre tot ce ați spus dumneavoastră aici, dar când va fi cazul, nu oricând și oricum.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu. Cine mai dorește?

Vă rog, doamna Andreea Paul, aveți două minute. Două.

Video in format Flash/IOS

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bun. Ca să-i răspund colegului meu, Viorel Ștefan.

Ceea ce se întâmplă astăzi în execuția bugetară este rezultatul negocierii Guvernului Ponta cu FMI în anul 2013. Tot ceea ce am discutat sunt dovada deciziilor greșite asumate în această scrisoare. Păcat că nu judecați economia în dinamică, ci doar static.

Ca să-i răspund și colegei mele, doamnei.

Să știți că toate informațiile pe care le-am ridicat în acest plen sunt oficiale, ale Institutului Național de Statistică, ale Comisiei Europene, ale Eurostat și estimările bazate pe evaziunea fiscală din România și statele europene, tot făcute de Banca Mondială și Comisia Europeană.

Și ca să trec și la problema legată de sistemul sanitar. Cardul electronic de sănătate este printat și nu se distribuie. El ar permite de fapt raportarea corectă și decontarea corectă a banilor din sănătate.

Dragi colegi,

Dumneavoastră chiar nu știți de frauda din sistemul sanitar al banului public? Noi am făcut cardul de sănătate. Dumneavoastră îl amânați de doi ani de zile. Taxa de spitalizare este introdusă de Guvernul Ponta. Săracul pacient plătește în fiecare zi de spitalizare noua taxă de spitalizare Ponta.

Pe malpraxis s-au făcut vreo 10 proiecte de inițiativă legislativă, toate respinse cu argumentul că acest guvern va veni cu un proiect de lege bun. N-ați făcut-o.

Pe zona legii reformei în sănătate...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Paul, din nefericire, cele două minute s-au epuizat.

Video in format Flash/IOS

Doamna Maria-Andreea Paul:

O secundă.

Păi da, dar vedeți, au fost 3 colegi care au atacat fără argumente.

Vreți să discutăm despre spitale închise? USL a închis spitalul de la Cisnădie în anul 2013, deci haideți să discutăm cu fapte, nu povești.

Și ca să vă răspund și la întrebarea domnului Viorel legată de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale fără măsuri compensatorii, vă spun ce am vrut să zic. Nu relaxezi nimic fiscal dacă bagi taxe pe o parte și le tai pe altă parte. De ce spun asta? Pentru că ați testat-o cu impozitul pe clădiri speciale și cu supraaciza la carburanți. Ați încasat la buget mult mai mult... mult mai puțin.

Taxele mari aduc încasări mici la buget, taxele mici aduc încasări mari la buget, asta înseamnă economie de dreapta.

Hai să avem economie de dreapta!

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă mai dorește cineva din partea altor grupuri parlamentare? Nu.

Proiectul de lege trece la votul final. Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 4 iunie 2020, 5:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro