Plen
Ședința Camerei Deputaților din 2 decembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.155/10-12-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 02-12-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 decembrie 2013

2. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 67 de deputați, intitulată "Descentralizarea USL, feudalizarea României". (rămasă pentru votul final)

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Doamnelor și domnilor deputați,

În continuare, avem la ordinea de zi dezbaterea moțiunii simple inițiate de 67 de deputați.

Pentru dezbaterea acestei moțiuni vă prezint propunerile Biroului permanent și ale Comitetului liderilor parlamentari pentru timpul afectat fiecărui grup parlamentar, având câte 10 secunde de fiecare parlamentar: Grupul PSD are 28 de minute; Grupul PNL, 17 minute; PDL, 8; PP-DD, 5; UDMR, 3; Grupul parlamentar al minorităților naționale, 3; Grupul parlamentar al Partidului Conservator, 3; deputați neafiliați, 2; în total, 69 de minute.

Dacă aveți obiecții? Nu sunt obiecții. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerile Biroului permanent.

Cine este pentru?

Video in format Flash/IOS

Vă mulțumesc.

Cu 80 de voturi pentru, nouă voturi împotrivă, propunerile Biroului permanent au fost adoptate.

Vă mulțumesc.

Conform prevederilor regulamentului, întreb dacă cineva dintre semnatarii moțiunii își retrage semnătura. Nu-și retrage nimeni semnătura. De altfel, nici nu sunt prezenți în sală, așa că nu au cum să și-o retragă.

Reamintesc că la moțiunea simplă nu pot fi puse amendamente.

Dau cuvântul domnului deputat Tinel Gheorghe pentru citirea textului moțiunii.

Aveți cuvântul, domnule Tinel.

Video in format Flash/IOS

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule viceprim-ministru,

Domnilor miniștri,

În data de 19 noiembrie 2013, Guvernul României, susținut de majoritatea inertă a Uniunii Social-Liberale, a decis feudalizarea și baronizarea României, care contravine intereselor administrației românești și intereselor românilor. Singurele interese care sunt satisfăcute de această descentralizare sunt interesele economice, politice și electorale ale baronilor locali.

Angajarea răspunderii guvernului nu mai poate mira pe nimeni, atâta vreme cât miniștrii din Guvernul Ponta ne promiteau cu aroganță și cu dispreț că vor feudaliza România și mai repede de atât, prin intermediul unei simple ordonanțe de urgență. În final, liderii USL au decis să mimeze democrația și să abuzeze de dreptul de legiferare. S-au ferit să realizeze descentralizarea printr-o procedură parlamentară uzuală și necesară în cazul unui asemenea proces complex, în cadrul căreia descentralizarea să fie rezultatul dezbaterii și consultării cu toți actorii implicați și, mai ales, cu societatea civilă. Liderii USL nu au dorit elaborarea principiilor și modalităților funcționale de descentralizare în Parlament, ci au preferat să o scrie într-un cerc restrâns, la care au avut dreptul să participe doar baronii locali din tânăra generație.

Aceasta, de parcă nu ar fi fost îndeajuns că, începând din luna mai a anului 2012, Guvernele Ponta I și II au stabilit, aproape zi de zi, recorduri negative în materie de constituționalitate a actelor normative adoptate de Guvern. Nici măcar avertismentele Comisiei de la Veneția privind excesul de legiferare prin ordonanțe de urgență nu mai sunt auzite de către reprezentanții USL. O ordonanță de urgență la 3 zile este singura realizare notabilă a Guvernului Ponta. Din nefericire, acest mod de guvernare prejudiciază grav existența și funcționarea statului de drept în România.

Nu suntem de acord cu atitudinea și concepția domnului Victor Ponta potrivit căreia dacă ai o majoritate parlamentară uriașă și obedientă, atunci Guvernul se poate substitui Parlamentului. În ultimele 18 luni, de când USL a preluat guvernarea, Parlamentul a devenit doar o anexă a Guvernului, o bijuterie de lux în mâna premierului Ponta. Parlamentul nu mai reprezintă nicidecum forul de dezbatere și de legiferare, așa cum este statuat în Constituția României și cum ne promitea că va deveni în guvernarea USL. Guvernul legiferează, Guvernul execută! Cum? Prin ordonanțe de urgență și, mai nou, prin angajarea răspunderii.

Doamnelor și domnilor,

Efectele negative ale descentralizării USL sunt ușor de anticipat, chiar înainte de implementarea efectivă a acestuia. Astfel:

  • descentralizarea USL nu reprezintă nici pe departe o descentralizare veritabilă, ci este baronizarea efectivă a României, fapt ce va crea un haos instituțional greu de înlăturat;
  • descentralizarea USL nu este decât un transfer de resurse, patrimoniu și funcții către baronii locali;
  • Guvernul USL legiferează epurările politice și favorizează clientela de partid;
  • este un demers premergător campaniilor electorale de anul viitor, atât cu resurse financiare, dar și cu pârghii legale pentru furt din patrimoniul public;
  • decizia este adusă aproape de baronii locali, nu aproape de cetățean;
  • descentralizarea USL dă frâu legal abuzurilor și tunurilor imobiliare date de baronii locali;
  • descentralizarea USL nu respectă Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, care prevede expres existența unor județe pilot;
  • descentralizarea USL ascunde conflictele de interese în instituțiile publice locale;
  • descentralizarea USL dă o lovitură grea mediului de afaceri. Activitatea economică este dată la mâna baronilor locali, la fel avizele și autorizațiile de mediu, taxele și impozitele, instituite în favoarea consiliilor județene;
  • descentralizarea USL alocă putere absolută pentru despoții locali județeni și denotă o profundă nostalgie comunistă.

Motivele care au stat la baza acestor efecte sunt numeroase:

1. Descentralizarea USL face o deconcentrare mascată și nu o descentralizare reală, funcțională. Descentralizarea USL urmărește baronizarea și feudalizarea țării.

Descentralizarea presupune transferul de competență administrativă și financiară de la nivelul administrației publice centrale la nivelul administrației publice locale sau către sectorul privat. Însă actul normativ prezentat de Guvernul USL are grave deficiențe în a aplica o descentralizare reală și constituie mai degrabă un proiect de descentralizare parțială a cheltuielilor și de descentralizare ascunsă a deciziei. Este o deconcentrare mascată, și nu o descentralizare veritabilă. Este o redistribuire de competențe administrative și financiare de la ministere către structuri de specialitate din teritoriu, schimbându-se doar subordonarea.

2. România se transformă într-o adunătură de feude. Este un transfer de resurse, patrimoniu și funcții către baronii locali.

Noua subordonare este de natură feudală. La nivelul fiecărui județ și al municipiului București se constituie câte o feudă, iar conducerea acesteia este la latitudinea discreționară a președinților de consilii județene, și, în unele cazuri, a primarilor de municipii.

3. Politizarea și negocierea funcțiilor, cu încălcarea principiului stabilității funcționarilor publici.

Această falsă descentralizare crește gradul de baronizare și puterea feudală a președinților de consilii județene, care vor avea mai mulți oameni în subordine, pe care ei înșiși îi numesc și pe care îi vor manipula după propriile interese. Mai mult, președinții consiliilor județene câștigă putere de decizie foarte mare, în unele domenii exclusivă, înlăturând autoritatea și controlul administrativ pe care îl exercită prefecții.

4. Descentralizarea USL înseamnă epurări politice și favorizarea clientelei de partid.

Deconcentratele subordonate ministerului devin servicii deconcentrate în subordinea consiliilor județene. Pe de o parte, descentralizarea USL prevede libertatea acestor lideri feudali de a alege și numi, în locul miniștrilor, conducătorii acestor instituții, pe de altă parte, vor aștepta în continuare finanțarea de la București, sau, inclusiv, răsturnarea deciziilor locale care nu sunt pe placul guvernanților de la nivel central.

Observăm deja grave erori care deschid calea unor abuzuri de neimaginat: politizarea și negocierea funcțiilor de conducere, încălcarea principiului stabilității funcționarilor publici, subfinanțarea unor servicii publice de interes local.

Abuzul iminent pe care îl anticipăm este concedierea colectivă pe criterii politice. Guvernul USL nu are curajul să recunoască lipsa măsurilor economice și gradul scăzut de colectare a veniturilor la bugetul de stat sau lipsa fondurilor pentru salarii. Guvernul "se spală pe mâini" și aruncă această problemă în teritoriu, la fel ca în cazul măsurilor prevăzute de Ordonanța de urgență nr. 77/2013. Dacă guvernul ar face direct aceste concedieri, ar fi vorba de concedieri colective, dar făcându-se concedieri disparate la nivelul tuturor consiliilor județene care preiau serviciile publice, acest lucru este vădit mascat.

O concediere colectivă mascată și pentru care guvernul nu va putea fi tras la răspundere și nici nu va fi obligat să plătească sume/salarii compensatorii. Astfel, odată transferate la consiliile județene, aceste servicii publice vor fi reorganizate, iar concedierile vor avea loc din noile "structuri", executate de feudalii locali, pe criterii politice.

Impactul va fi unul profund și negativ. În România, administrația este deja fracturată, neunitară și risipitoare; este și așa supusă unor norme legislative mult prea stufoase și contradictorii. Prin implementarea acestei legi instaurarea haosului instituțional este garantată!

Această descentralizare pare că se ocupă în principal cu situația șefilor de deconcentrate. Ce legătură are descentralizarea României cu situația juridică și de muncă a șefilor de deconcentrate? Mai mult decât atât, se cedează direcțiile descentralizate prin care se exercită un control al statului, în mâna baronilor locali.

PDL și PP-DD nu sunt de acord cu această propunere a USL de descentralizare. A descentraliza nu înseamnă a schimba șefii înlocuind ministrul cu șeful de consiliu județean. Această descentralizare nu este rezultatul unor studii de impact sau al negocierii și consultării cu societatea civilă, este o descentralizare pentru PSD, PNL și baronii acestora, și nu pentru cetățean.

Impactul va fi unul profund și negativ. În România, administrația este deja fracturată, neunitară și risipitoare; este și așa supusă unor norme legislative mult prea stufoase și contradictorii. Așa-zisa descentralizare va produce haos instituțional.

5. Resursele, patrimoniul și funcțiile din domeniul educației sunt transferate în mâna baronilor USL, sub egida "Școala n-are rost, Guvernul te vrea prost!"

Câteva exemple concrete demonstrează cele spuse mai sus. Fără o definire clară a standardelor de cost și fără un criteriu de finanțare clar, nu există nicio garanție că administrațiile locale vor asigura finanțarea corespunzătoare, pentru o bună funcționare a structurilor "descentralizate". Mai mult, la Ministerul Educației Naționale nu dispare subiectivismul finanțării pe criterii politice, clientelare. Tot ministerul va fi cel care va constitui anexele la bugetul de stat și va aloca sumele defalcate pe județ. Aceste două aspecte, cumulate, vor conduce la subfinanțare și clientelism, în defavoarea sistemului. Banii împărțiți pe criterii politice vor afecta direct școlile, cu impact în comunitățile pe care le slujesc. Slaba finanțare înseamnă lipsă de performanță și condamnare la sărăcie a copiilor.

Și din punct de vedere al normelor de tehnică legislativă s-a deschis poarta abuzurilor: descentralizarea USL prevede că directorii unităților sunt numiți, dar nu se spune și de către cine. Acest text lacunar lasă loc politizării numirii directorilor de instituții de învățământ.

Din punct de vedere al patrimoniului, anexele care conțin unitățile ce urmează a fi transferate, nu specifică date certe și evaluări la zi ale patrimoniului, pentru o bună evidență și gestionare a patrimoniului, mobil și imobil. Samsarii imobiliari deja se bucură și își freacă mâinile în așteptarea câștigurilor: iau naștere deja situațiile de înstrăinare sau subevaluare.

De ce se realizează această descentralizare? Pentru transfer de patrimoniu și pentru politizare. Oare?

6. Distrugerea patrimoniului național cultural și istoric, în același grad ca și regimul Ceaușescu.

Descentralizarea în domeniul patrimoniului va da "o lovitură mortală capacității de ocrotire a patrimoniului cultural național de către statul român, ca stat național și unitar" - atrag atenția specialiștii.

Din anul 1977, când Nicolae Ceaușescu a desființat Direcția Monumente Istorice, nu a existat o prevedere legală cu consecințe mai grave asupra patrimoniului cultural și istoric. Descentralizarea în forma propusă de USL nu vorbește despre rolul viitor al comisiilor zonale ale monumentelor istorice, în schimb golește de conținut real activitatea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, for științific fundamental pe care s-a bazat protejarea monumentelor istorice începând cu 1892.

În condițiile nerespectării de către autoritățile administrației publice locale a obligațiilor ce decurg din convenții internaționale asumate de către statul român, menționez aici Convenția de la Haga - 1954, Convenția de la Paris - 1970, Convenția Patrimoniului Mondial - 1972, Convenția Consiliului Europei de la Granada - 1985, Convenția Consiliului Europei de la La Valetta - 1992, se poate ajunge la marginalizarea țării noastre pe planul dialogului intercultural și chiar la sancționarea României.

7. Incompatibilitatea pe care USL o stabilește în cadrul activității de avizare în domeniul culturii deschide calea ilegalităților sub pavăza legii.

Activitatea consiliilor județene va avea o triplă dimensiune în domeniul culturii: de avizare, de monitorizare și de control. Evidența conflictului de interese este legiferată astfel. Același consiliu județean va fi atât finanțatorul/solicitantul unei autorizații pentru un proiect, cât și autoritatea care eliberează autorizația de construire, dar și autoritatea care eliberează avizele de specialitate. Și în acest caz, nimic nu mai poate opri distrugerea patrimoniului cultural național.

8. Descentralizarea fără reformă administrativă nu înseamnă nimic.

Descentralizarea ar trebui să se realizeze pe principii, și nu pe oameni, iar fără reformă administrativă de jos în sus, procesul demarat de USL nu reprezintă decât praf în ochii românilor! Unde este reforma administrativă, unde sunt regiunile, dragi colegi? Ce se întâmplă cu revizuirea Constituției? De ce Guvernul USL nu vine cu un proiect coerent și cu adevărat viabil? De ce se teme de o reală reformă și o reală descentralizare? Cui servește acest simulacru de reorganizare a descentralizării și a deconcentrării? Cui altcuiva decât baronilor locali și "economiilor la bugetul de salarii"?

Așa-declarata "dezbatere cu autoritățile locale" a fost doar un turneu de negociere cu președinții de consilii ai USL - Care ce vrea să primească?! Care ce vrea să ofere la schimb Guvernului?! - și, totodată, un șantaj cu banii de la centru pentru comunitățile locale, bani politizați, și nu alocați pe competiție de proiecte sau pe criteriul productivității.

Descentralizarea fără respectarea unor principii, în acest caz fără respectarea principiului subsidiarității, fără a defini și împărți competențe între nivelurile ale puterii în mod clar și delimitat și cu alocarea corespunzătoare a resurselor, este doar o împărțire a puterii între baronii locali.

9. Descentralizarea marca USL are rol de instrument electoral.

Da, stimați colegi, descentralizarea marca USL este un instrument electoral de furat voturi. USL știe că în mod democratic și corect nu mai poate câștiga alegerile. Majoritatea USL va testa acest instrument la alegerile pentru Parlamentul European astfel încât, la alegerile prezidențiale din anul 2014, acest nou "aparat de furat voturi" să fie cheia câștigului lor electoral fraudulos. După multiplele minciuni din acești aproape doi ani și după gravele erori de guvernare care au condus la sărăcirea și înrobirea populației, USL știe că nu mai are actuala mașinărie de vot sub control direct. De aici și graba adoptării prin angajarea răspunderii și, în lipsa unei dezbateri parlamentare conforme cu statul de drept, USL tocmai a legiferat toate mecanismele de presiune sau cumpărare a voturilor.

10. Noua metodă a tunurilor imobiliare va fi furtul "ocrotit" sub masca descentralizării.

Un alt abuz iminent determinat de descentralizarea USL privește patrimoniul public aparținând poporului român, administrat în prezent de autoritățile centrale și care va fi transferat la autoritățile locale. Noul val de "tranzacții" și tunuri imobiliare deja se poate estima. Transferul proprietății publice/private de la stat la local se exceptează de la înscrierea în cartea funciară. Patrimoniul României va fi furat deci pe drumul falsei descentralizări. Se trece averea statului din public în privat prin voința baronilor locali și fără un control de legalitate. Astfel, se va naște o nouă categorie de samsari imobiliari din averea publică, aserviți puterii USL și baronilor locali!

11. Deciziile de importanță națională sunt lăsate la nivelul baronilor locali.

Descentralizarea propusă de USL lasă în seama baronilor care conduc feudele nou-create decizii de importanță națională, cum ar fi strategiile naționale și cele de securitate națională.

Prin urmare, exemplul cel mai concret privește avizele de mediu și descărcarea de sarcină arheologică, trecute din subordinea ministerelor în subordinea și responsabilitatea consiliilor județene.

În acest mod, baronii locali vor decide cine și cum va exploata resursele energetice și minerale ale țării: e vorba de petrol, gaze, sare, minereuri, pietriș. Și nu numai! Siguranța energetică a României și securitatea resurselor va depinde astfel de "mulțumirea" acestor feudali.

Totodată, Guvernul USL, în calitate de agent comercial și avocat al Roșiei Montane Gold Corporation, rezolvă o "problemă personală". Pentru că nu a reușit să dea RMGC ceea ce i-a promis, printr-o lege specială dedicată unei societăți private, o face acum complet netransparent și total iresponsabil prin intermediul baronilor locali și fără a-și asuma direct luarea acestei decizii.

12. Descentralizarea este deficitară și contraproductivă.

România are încă din 2006 cadrul legislativ care reglementează descentralizarea. În vederea realizării unui real proces și pentru a nu destabiliza și mai mult țara, Legea nr.195 prevede obligativitatea inițierii descentralizării prin organizarea unor programe-pilot, la nivelul câtorva județe. Dezastrul previzibil în urma adoptării acestui act normativ putea fi evitat doar cu respectarea Legii nr. 195/2006 privind descentralizarea.

Descentralizarea are menirea să apropie decizia de cetățean și să îi ofere acestuia servicii eficiente - de calitate ridicată la costuri mai reduse. Însă în această formă propusă de USL, descentralizarea va afecta cetățeanul și va aduce insecuritate, incoerență, instabilitate, în loc să rezolve adevăratele probleme.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule viceprim-ministru,

Acestea au reprezentat doar câteva considerații privind spiritul acestei legi, prin exemplificarea erorilor grave generate de fondul descentralizării în forma propusă de USL.

Un astfel de domeniu major nu poate fi reglementat doar în urma unor discuții la ceas de seară cu baronii USL, așa cum propune Guvernul Ponta, punând toate forțele politice din România și societatea în fața faptului împlinit.

Această formă de descentralizare afectează viața a 20 de milioane de oameni pe termen lung și nu are cum să se implementeze până la termenul stipulat, 31 decembrie 2013.

O astfel de lege și ca pas în vederea realizării unei regionalizări viitoare este un proiect major de țară și totodată un proces foarte amplu.

Un astfel de proiect se lucrează și se analizează într-un timp corespunzător și cu toate forțele politice. Lipsa unui consens sau a unui program agreat, angajarea lui prin răspundere guvernamentală, lipsa dezbaterii legislative duce la alegerea celei mai necorespunzătoare soluții sau variante.

Pe de o parte, atât instituțiile, cât și populația vor avea de suferit, iar serviciile publice oferite vor fi destabilizate. Pe de altă parte, schimbarea puterii politice la următoarele alegeri va duce la răsturnarea procesului și corectarea lui, ceea ce iarăși creează destabilizare.

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

România are nevoie de reforma administrativă și constituțională concomitent cu descentralizarea. Sunt procese interdependente și obligatorii. Ele nu pot fi realizate separat. Ele nu pot fi realizate nici "pe repede-nainte" pentru că se apropie alegerile și baronii au nevoie de bani și putere, nici fără un consens în societatea românească!

Astfel, PDL și PP-DD spun nu feudalizării României și superbaronizării țării!

O ordine normală și un proiect concret și realizabil, cu rezultate valabile presupune: revizuirea Constituției, reforma administrativ-teritorială, regionalizare, descentralizare la nivel de regiuni și la nivel de județe.

Un proiect corect și coerent de descentralizare trebuie să treacă prin mai multe etape obligatorii și printr-o pregătire corespunzătoare, realizată cu specialiștii din mediul academic, cu reprezentanții asociațiilor comunale/municipale/județene și cu participarea societății civile.

Dând la nivel județean atribuții importante, fără să aibă reale capacități administrative - reorganizarea administrativă este necesar a se realiza în prealabil! -, rezultatul va fi dezastruos.

Având în vedere deficiențele grave ale descentralizării propuse de USL și efectele dezastruoase pe care le generează aplicarea ei în această formă, considerăm că:

  • nu este asigurat cadrul corect și modern de descentralizare și de reformare a administrației publice;
  • fragmentarea administrației și haosul instituțional sunt iminente;
  • prin implementarea descentralizării marca USL instituțiile care se vor înființa sau reorganiza nu vor avea decât obiectivul politizării structurilor de conducere și subordonării directe a acestora către președinții consiliilor județene.

Stimați colegi,

Vă invităm să votați această moțiune simplă pentru a da un semnal Guvernului Victor Ponta și a obține următoarele măsuri reparatorii:

  1. Să demareze fundamentarea standardelor de cost, absolut necesare pentru descentralizarea serviciilor publice;
  2. Să evalueze de urgență patrimoniul ce se transferă, la valoarea lui reală, la zi;
  3. Să elimine măsurile de politizare ale funcției publice;
  4. Să creeze criterii obiective de numire în fruntea serviciilor descentralizate și să ia această prerogativă din mâna baronilor locali;
  5. Să nu lase la îndemâna baronilor locali avize, autorizații sau decizii de interes național.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare domnul viceprim-ministru Liviu Dragnea pentru a da răspuns moțiunii PDL-ului.

Domnule viceprim-ministru, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea (viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș vrea să încep intervenția mea cu un citat din domnul Emil Boc, fostul prim-ministru al Guvernului României și fostul președinte PDL: "Descentralizarea este în fapt o aplicare a principiului subsidiarității potrivit căruia decizia trebuie să fie luată de autoritățile cele mai apropiate de cetățean. Reprezentanții autorităților din teritoriu știu mult mai bine cum să rezolve problemele din sănătate, educație, sport, agricultură, sub raportul competențelor, decât autoritățile centrale de la București. Ne păstrăm..." - spunea domnul Emil Boc - "...la nivel național competențele de verificare, control și de standarde naționale care sunt urmărite să se aplice peste tot în țară într-o manieră unitară și potrivit prevederilor legale."

De asemenea, domnul Emil Boc mai spunea: "Până la sfârșitul anului trebuie să elaborăm toate actele normative suplimentare care vor da posibilitatea ca de la 1 ianuarie și din punct de vedere financiar descentralizarea să fie definitivă."

Am citat din declarațiile oficiale ale fostului prim-ministru, domnul Emil Boc, actual primar al municipiului Cluj-Napoca și beneficiar al procesului de descentralizare. Împărtășesc în totalitate această poziție exprimată de președintele de atunci al Partidului Democrat Liberal și am făcut acest exercițiu de memorie pentru a sublinia că, în pofida unor divergențe de ordin politic, putem fi de acord în privința descentralizării.

Am inițiat, așa cum știți, consultări cu toate grupurile parlamentare înainte de angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect de lege, am ascultat cu atenție toate propunerile și observațiile care s-au făcut pe marginea proiectului și am încercat, împreună cu miniștrii din Guvern și cu echipa de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, să includem cât mai multe dintre ele în versiunea finală a actului normativ.

Am citit cu aceeași atenție și rigoare și textul moțiunii simple depuse de Grupurile parlamentare ale PDL și PP-DD. Prima constatare pe care am făcut-o a fost că textul a fost scris de mai multe grupuri.

Primul grup susține că se face prea multă descentralizare, pentru că vom da prea multă putere aleșilor locali.

Un al doilea grup spune că se face prea puțină descentralizare, pentru că nu se dau suficienți bani în teritoriu.

Un al treilea grup spune că descentralizarea nu trebuie făcută deloc, pentru că astfel feudalizăm România.

Un al patrulea grup susține printre rânduri că descentralizarea e bună, dar că ar trebui s-o facă PDL, pentru că se pricepe mai bine, deși nu a făcut nimic atunci când a fost la guvernare. Și dacă tot vorbim de legea-cadru a descentralizării și de aceste celebre proiecte-pilot, nu reușesc să înțeleg de ce în șapte ani de zile n-au reușit să facă măcar într-un județ un proiect-pilot, ca să depășim și această critică.

Și un al cincilea grup, care a participat la consultările pe care le-am inițiat și care a venit cu propuneri și a participat efectiv la îmbunătățirea proiectului de lege, dar cu toate astea au semnat moțiunea.

Nu știu dacă domnul Mircea Toader e în sală, cred că nu, domnul Toader mi-a furnizat două amendamente, care au fost incluse în forma finală a legii, cel cu porturile și cel cu standardele de cost, și a și participat la construcția acestui proiect pe care acum văd că îl contestă.

În aceste condiții, mărturisesc că îmi vine greu să formulez un răspuns la atâtea grupuri cu opinii atât de divergente, dintre care multe sunt chiar contradictorii. Dar voi încerca să răspund cu toată seriozitatea la obiecțiile menționate în moțiune și în limita timpului care mi-a fost acordat.

Având în vedere divergența atât de mare a opiniilor care se regăsesc în această moțiune, cred că ar fi bine să explic de la bun început ce este descentralizarea și de ce avem nevoie de descentralizare, astfel încât să fim siguri că ne raportăm cu toții la același subiect și la aceleași înțelesuri.

Descentralizarea este parte din procesul de reformă al administrației publice prin care, într-adevăr, o serie de competențe administrative sunt transferate împreună cu toate resursele umane, logistice și financiare de la nivelul administrației centrale către nivelurile corespunzătoare din administrația locală la care acele competențe pot fi exercitate în mod eficient.

Prin urmare, celor care se tem că unitatea statului ar avea de suferit sau că România ar fi în pericol să-și piardă caracterul de stat unitar, le spun că vorbim de transferul unor competențe administrative în interiorul aceluiași stat, că descentralizarea nu afectează nici capacitatea de legiferare a statului român și nu afectează nici unitatea statului român.

Dacă ne propunem să facem o administrație care să ne permită o funcționare mai bună, nu înseamnă că punem în pericol unitatea statului, ba dimpotrivă.

Țări precum Franța, Italia, Spania, Portugalia, Finlanda, Olanda, Grecia, Suedia și altele au rămas state unitare și sunt state puternice și după ce au trecut printr-un proces de descentralizare administrativă similar celui prin care urmează să treacă România. Nu s-au divizat, nu s-au dezintegrat, nu s-au feudalizat și, cu atât mai puțin, nu s-au baronizat în urma descentralizării.

De aceea, le recomand colegilor de la PP-DD și PDL să renunțe la termenul de feudalizare sau cel puțin să nu-l mai folosească în asociere cu termenul de descentralizare.

Dacă descentralizarea ar însemna feudalizare, așa cum spuneți dumneavoastră, ar însemna că toată Europa este feudalizată, pentru că toate sistemele administrative din statele Uniunii Europene de o mărime rezonabilă funcționează în mod descentralizat și funcționează bine. Și ar fi cel puțin ridicol să susții că, de exemplu, o țară cu o conștiință națională atât de puternică precum Franța, care încă traduce computer cu "ordinateur" ar fi o țară feudalizată.

Descentralizarea înseamnă și autonomie locală administrativă, iar prin..., și citez acum, "prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona în cadrul legii", subliniez, "în cadrul legii, în nume propriu și în interesul comunităților locale o parte importantă a treburilor publice". Am citit practic definiția autonomiei locale din Carta europeană a autonomiei locale, care a fost ratificată inclusiv de țara noastră.

Prin urmare, descentralizarea se face în baza legii naționale și în interesul comunităților locale.

Ajungem, astfel, la a doua întrebare: de ce avem nevoie de descentralizare?

Unu. Avem, în primul rând, nevoie de descentralizare pentru că actuala administrație din România este, și citez din moțiunea dumneavoastră, "fracturată, neunitară și risipitoare, fiind supusă unor norme legislative mult prea stufoase și contradictorii". Aici suntem de acord, iar dacă ceva funcționează prost, așa cum spuneți dumneavoastră, și ea funcționează prost de atâția ani de zile, atunci trebuie să facem o schimbare pentru a îmbunătăți lucrurile.

Iată de ce avem nevoie de descentralizare, pentru ca administrația din România să nu mai fie fracturată, să nu mai fie atât de risipitoare și, cum bine ați subliniat în moțiunea dumneavoastră, să nu mai fie neunitară.

În al doilea rând, avem nevoie de descentralizare pentru că o comunitate va avea întotdeauna mai multă grijă de bunurile proprii decât altcineva din afara comunității.

Un primar nu va permite niciodată ca cinematograful din localitatea sa, dacă este în patrimoniul său, în localitatea sa, unde vin și se simt bine cei care l-au votat, să fie transformat într-o gogoșerie sau o cofetărie, cum se întâmplă în actualul sistem centralizat.

Funcționarul de la București nu suferă deloc de faptul că astăzi la cinematograful din Botoșani, de exemplu, este înființată o cofetărie sau că la cinematograful din Focșani, unde a fost organizat un club, patronul a dat în judecată RADEF-ul, a și câștigat la prima instanță și, practic, acel imobil atât de bine administrat de sistemul centralizat va fi pierdut din averea statului și va intra în averea privată.

Un președinte de consiliu nu va permite niciodată ca un monument istoric ce reprezintă mândria comunității care l-a ales să ajungă în starea de deteriorare în care au ajuns, în actualul sistem centralizat, cele mai multe dintre palatele copiilor, casele de cultură, monumentele culturale și istorice de interes local.

Funcționarul de la București nu cunoaște și nici nu poate înțelege cât de importante sunt simbolurile culturale și istorice ce definesc identitatea și mândria unei comunități locale.

Un ales local va fi întotdeauna mai preocupat de calitatea actului medical din spitalul în care se tratează comunitatea sa și inclusiv membrii familiei sale. El nu poate rămâne indiferent dacă acolo apare o problemă, pentru că el se întâlnește cu cetățenii din comunitate pe stradă și în audiențe și trebuie să răspundă în fața lor pentru acea problemă și, mai ales, pentru felul în care o va soluționa.

Un președinte de consiliu județean sau un primar nu vor permite niciodată ca taberele școlare din județul lor, unde ar trebui să-și petreacă vacanțele copiii celor care l-au ales, să ajungă în starea groaznică în care se află astăzi.

Funcționarul de la București nu va fi la fel de preocupat ca și alesul comunității de condițiile în care copiii dorm, mănâncă și se spală în aceste tabere școlare, decât în situația cu totul excepțională în care acolo, întâmplător, s-ar afla și copilul său.

În al treilea rând, avem nevoie de descentralizare pentru că aleșii locali lucrează cu oameni reali, nu cu oameni statistici, cum lucrează funcționarii din ministerele de la București.

Un primar sau un președinte de consiliu lucrează cu oameni reali care suferă, care au necazuri și care au nemulțumiri, iar oamenii reali au priorități și te pot trage la răspundere dacă nu-ți faci bine treaba.

În schimb, funcționarii de la București lucrează cu oameni statistici, care sunt de fapt niște cifre reci, iar oamenii din statistici nu suferă, nu au necazuri, nu sunt nemulțumiți, nu te trag la răspundere și, mai important decât toate la un loc, oamenii din statistici nu protestează.

Oamenii din statistici doar intră și ies din sistem, cum nefericit s-a exprimat un fost prim-ministru, ilustrând însă atât de bine deficiențele actualului sistem centralizat.

De aceea avem nevoie de descentralizare, stimați colegi, pentru că în România trăiesc oameni reali, iar scopul nu e de a stabili câți intră și câți ies din sistem, ci cum trăiesc acești oameni reali și care este calitatea serviciilor publice pe care le primesc.

De aceea avem nevoie de descentralizare, pentru ca cei care iau decizii despre viața acestor oameni să aparțină comunităților lor, ca să-i poată asculta și ca să le cunoască necazurile și prioritățile reale, nu doar cele din statistici, cum se întâmplă, de 20 și ceva de ani, în țara noastră.

În al patrulea rând, avem nevoie de descentralizare, pentru că vrem democrație, iar democrația înseamnă controlul cetățenilor asupra celor care iau decizii ce le influențează viața.

Pronunțăm des cuvântul "democrație", însă de cele mai multe ori nu înțelegem sau uităm sensul de bază al acestui concept.

Democrația nu înseamnă doar distribuția puterii prin vot, ci, în primul rând, exercitarea puterii de către cetățeni.

Ce valoare are astăzi votul cetățenilor din România, dacă indiferent cum votează ei la alegerile locale, deciziile de la ei din comunitate sunt mereu luate de cineva străin de problemele lor?

Cum pot exercita puterea membrii unei comunități, dacă cel care ia decizii în privința lor nu depinde de votul lor, ci de pixul șefului său de la București?

Cum putem vorbi de democrație în adevăratul său înțeles dacă cel care a fost votat de comunitate și învestit cu voința concetățenilor săi nu poate face nimic dacă un șef de la București ia decizii care afectează comunitatea respectivă?

Iată de ce avem nevoie de descentralizare, ca să redăm cetățenilor puterea de a participa la deciziile care îi privesc în mod direct.

Să le redăm puterea care le-a fost luată în timpul regimului comunist, când totul se decidea la vârful îndepărtat al guvernului de la București.

În al cincilea rând, avem nevoie de descentralizare pentru că o comunitate reacționează și se dezvoltă mult mai repede când lanțul decizional este mai scurt, iar cei care iau decizii sunt de-acolo, din comunitatea respectivă.

O comunitate locală poate reacționa mai repede în situații de criză, dacă lanțul decizional este mai scurt. O aprobare pentru cetățeni sau pentru oamenii de afaceri se va obține mai repede dacă va fi nevoie de mai puține ștampile, iar un proiect de dezvoltare, o investiție locală va fi inițiată mult mai repede dacă va fi nevoie de mai puține semnături.

Toate lucrurile se pun mai repede în mișcare dacă decidenții sunt mai puțini și, mai ales, dacă fac parte din comunitatea pentru care iau decizii.

În al șaselea rând, avem nevoie de descentralizare pentru că aleșii locali construiesc la ei acasă, pentru comunitatea din care fac ei înșiși parte.

Un ales local este mai interesat să construiască un județ sau un oraș frumos, pentru că și el locuiește în acel județ sau oraș.

Funcționarul de la București nu este foarte interesat de acest lucru, iar atunci când construiești la tine în comunitate ești mai interesat să obții finanțări europene pentru proiectele de dezvoltare din comunitatea ta.

Programul operațional regional care este administrat și coordonat de ministerul pe care îl conduc a înregistrat cel mai ridicat nivel de absorbție de fonduri europene, a adus, în acest an, aproape un miliard de euro, peste 46% rată de absorbție și asta, în primul rând, pentru că este cel mai descentralizat program de acest fel, iar aleșii locali au fost mult mai interesați decât funcționarii din ministere să obțină bani pentru dezvoltarea comunităților lor.

Am ținut să vă citesc definiția descentralizării și să vă rezum principalele motive pentru care avem nevoie de descentralizare, întrucât, cu tot respectul, am constatat că, poate din grabă, în moțiune sunt unele afirmații care denotă o necunoaștere a termenilor de bază referitori la descentralizare.

Știu că în cele două grupuri parlamentare sunt și buni specialiști în administrație publică și îmi vine greu să cred că acele persoane au participat la scrierea moțiunii, pentru că nu cred că ar fi putut să facă atât de grave confuzii.

Se spune în moțiune, ca și cum s-ar prevesti un mare dezastru pentru România, că prin descentralizarea pe care o avem în vedere ar avea loc o redistribuire de competențe administrative și financiare de la ministere către structuri de specialitate din teritoriu, schimbându-se doar subordonarea.

Mai mult, se spune că un astfel de proces ar fi o descentralizare ascunsă a deciziei.

Stimați colegi,

Exact asta înseamnă descentralizare administrativă, exact despre acest transfer al competențelor de la ministere către structurile locale vorbim de 23 de ani și nu este o descentralizare ascunsă a deciziei, cum spuneți dumneavoastră. Nu ne ferim s-o afirmăm, ne-o asumăm, este o descentralizare la vedere, făcută la lumina zilei și scrisă explicit în textul proiectului de lege.

Da, asta ne dorim și asta am urmărit, asta am trecut și în Programul de guvernare, transferul de competențe administrative și financiare de la ministere către structurile locale. Asta înseamnă descentralizare și asta s-a făcut peste tot în Europa, așa funcționează un sistem administrativ modern și european.

Dacă asta vă deranjează, înseamnă că preferați actualul sistem administrativ din România, care încă funcționează după modelul moștenit din timpul regimului comunist.

Dacă asta vă doriți, ca România să funcționeze în continuare aproape ca un stat comunist, cu un sistem puternic centralizat, în care cetățenii să nu aibă nimic de spus în legătură cu ce se întâmplă în comunitatea lor, atunci spuneți-o răspicat, spuneți deschis că preferați mai mult sistemul administrativ comunist decât cel european. Eu voi respecta opinia dumneavoastră, chiar dacă nu o împărtășesc absolut deloc.

Am observat apoi că în moțiune se face confuzie între termenul de descentralizare și cel de deconcentrare.

Spuneți în moțiune că "prin proiectul de lege serviciile deconcentrate subordonate ministerelor devin servicii deconcentrate în subordinea consiliilor județene".

Stimați colegi,

Asta e confuzie foarte gravă. Deconcentrarea și descentralizarea sunt doi termeni total diferiți, cu înțelesuri diametral opuse.

Cu toată prietenia, vă spun că nu puteți vorbi nici măcar metaforic de servicii deconcentrate în subordinea consiliilor județene.

Deconcentratele sunt parte a administrației publice centrale, cum o spune și numele lor, de-concentrate.

Astfel de structuri nu pot fi în subordinea consiliilor județene, întrucât acestea sunt parte a administrației publice locale.

Deci, inevitabil, dacă actualele deconcentrate trec la consiliile județene, ele încetează să mai fie structuri deconcentrate și devin instituții descentralizate.

Totuși, eu presupun că la asta ați dorit să vă referiți când ați spus că deconcentratele ministerului devin servicii descentralizate, nu deconcentrate și poate a fost o greșeală generată de graba scrierii moțiunii.

Vreau să vă citez, de asemenea, un principiu general care a stat la baza proiectului de lege și care este cel al subsidiarității, care este enunțat destul de clar și în Carta europeană a autonomiei locale, la punctul 3 din articolul 4: "Exercițiul responsabilităților publice trebuie, de manieră generală, să revină de preferință acelor autorități care sunt cele mai apropiate de cetățeni" și, atenție la ce urmează, "la atribuirea unei responsabilități către o altă autoritate trebuie să se țină seama de amploarea și de natura sarcinii, precum și de cerințele de eficiență economică". Și spun asta pentru că una din criticile din moțiune se referă la faptul că prin această lege s-ar transfera prea multe atribuții și putere către președinții de consilii județene și prea puține către primari.

Așadar, ce ne spune Carta europeană a autonomiei locale? Ne spune că atribuțiile trebuie descentralizate la nivelul cel mai apropiat de cetățean, dar ne mai spune ceva, că trebuie să se țină seama de amploarea și de natura sarcinii.

Așadar, e evident că o competență de planificare strategică județeană nu poate fi transferată la nivelul unei localități.

Ar fi fost imposibil să transferăm totul în sarcina primarilor, pentru că am fi ajuns, de pildă, în situația în care în loc să avem 42 de direcții... 41 de direcții județene de sănătate publică plus cea a municipiului București, să avem 3.222 de direcții de sănătate publică, adică pentru fiecare localitate câte o direcție de sănătate publică.

Despre politizarea funcțiilor, ați acuzat președinții de consilii județene, pe toți, inclusiv pe cei de la PDL, că vor avea prin descentralizarea USL libertatea de a alege și numi, în locul miniștrilor, conducătorii instituțiilor care vor fi descentralizate.

Vreau să vă citesc o altă prevedere din Carta europeană a autonomiei locale, care, repet, este o lege ratificată de România: "Fără a aduce atingere dispozițiilor generale prevăzute de lege, autoritățile administrației publice locale trebuie să poată stabili ele însele structurile lor administrative interne în vederea adaptării acestora la nevoile specifice și asigurării unei gestiuni eficiente".

Deci, dacă dumneavoastră, stimați colegi, considerați că principiile fundamentale după care se administrează statele europene generează epurări politice și favorizează clientela, rezultă, în mod logic, că nu sunteți de acord cu intrarea României în Uniunea Europeană.

Vă respect și această opinie chiar dacă nu sunt deloc de acord cu ea.

De asemenea, vreau să vă spun că... și vă spun cu toată colegialitatea că este jignitor ce ați scris în moțiune despre aleșii locali, pe care i-ați amestecat, la grămadă, într-un așa-numit aparat de furat voturi.

Este jignitor la adresa acelor oameni care ocupă funcții în administrația publică locală, dar, mai mult decât atât, e jignitor la adresa celor care i-au votat în aceste funcții, și anume cetățenii din comunitățile lor.

Atunci când îi jigniți pe acei aleși făcându-i "infractori", "baroni" sau "feudali", jigniți de fapt alegerea pe care au făcut-o cetățenii din comunitățile lor.

Atunci când vă referiți la aleșii locali, spunând că sunt "baroni", "feudali" sau alte epitete, îi jigniți și pe colegii dumneavoastră de partid, pe domnul Emil Boc de la Cluj, pe domnul Gheorghe Falcă și pe domnul Ionel Dumitrel de la Arad, pe domnul Ioțcu de la Arad, pe domnul primar Gheorghe Ștefan de la Piatra- Neamț, pe domnul Mircea Hava și domnul Ioan Dumitrel de la Alba, pe domnul Constantin Hogea de la Tulcea, pe domnul Gabriel Buliga de la Târgoviște și pe toți aleșii locali ai PDL sau PP-DD.

Eu îi respect pe acești primari și președinți de consilii județene, chiar dacă sunt de la un partid advers, și îi respect pentru că ei înșiși sunt respectați, apreciați și votați de comunitățile lor.

Îi respect pentru că eu respect votul celor care au ales și le-au acordat încredere acestor oameni.

Despre tunurile imobiliare, ați afirmat în moțiune că descentralizarea va genera un nou val de tranzacții și tunuri imobiliare, că prin descentralizare se va trece averea statului din public în privat și că astfel se va naște o nouă categorie de samsari imobiliari din averea publică.

V-am dat mai devreme numai un exemplu cu ce se întâmplă cu cinematografele din România care deja au început să treacă din avutul statului în averea privată.

În schimb, vreau să vă spun că rechinii imobiliari la care faceți referire, cum că s-ar fi pregătit pentru acest moment, vor avea o mare deziluzie. Legea spune clar că niciunul dintre terenurile și imobilele ce vor trece din patrimoniul instituțiilor centrale către patrimoniul comunităților locale nu poate fi înstrăinat și nu-și poate schimba destinația. Și știți bine lucrul ăsta.

De asemenea, despre securitatea națională și politicile naționale, grupul de semnatari ai moțiunii spun că România nu va mai avea politici naționale și strategii de securitate, ca și cum dacă s-a transferat un club al copiilor sau un club sportiv școlar din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului în subordinea unei primării, nu mai există strategie națională pentru sport în România.

Știți bine că principiile au fost foarte clare în lege, strategiile naționale rămân la nivel central, inspecția, verificarea și controlul rămân la nivel central, singurul lucru care se descentralizează, se descentralizează competențele care țin de administrarea efectivă.

Țările de care am vorbit mai devreme s-au descentralizat administrativ și în continuare au politici naționale și strategii de securitate.

Despre concedierile colective - ați mai afirmat în moțiune că anticipați un abuz iminent care va consta în concedierea colectivă pe criterii politice a funcționarilor, odată cu trecerea structurilor descentralizate către autoritățile locale.

Stimați colegi,

Vă apreciez sincera îngrijorare și grija pe care o manifestați acum pentru bugetarul gras despre care vorbea domnul președinte Traian Băsescu, atunci când erați la guvernare și le-ați tăiat salariile cu 25%.

Vă spun însă că nu aveți de ce să fiți îngrijorați în această privință, pentru că principiul fundamental al acestei legi a descentralizării este că nimic nu se pierde, totul se transferă.

Descentralizarea înseamnă concomitent și integral transferul a trei componente: decizia, banii și oamenii.

Odată cu decizia care se transferă la nivel local, se vor transfera toți oamenii care lucrează acum în structurile deconcentrate, împreună cu toate salariile și drepturile lor și cu toate celelalte resurse financiare.

Despre studiile de impact - un alt reproș care se aduce acestei legi și care a fost formulat în moțiunea dumneavoastră este presupusa lipsă a unor studii de impact.

Vreau să vă aduc la cunoștință că în 2008, în baza unui contract de consultanță pentru Ministerul Mediului, Compania Deloitte a realizat un studiu de diagnostic organizațional cu scopul îmbunătățirii principalelor structuri din subordinea ministerului, denumit Proiectul Cartea albă a descentralizării în domeniul mediului.

Una din recomandări este următoarea: descentralizarea completă a competențelor exercitate de structurile deconcentrate ale ministerelor de resort împreună cu bugetul și structura organizațională și bugetul la nivelul consiliilor județene, întrucât aceste structuri exercită competențe strict legate de implementarea politicilor sau strategiilor naționale și a reglementărilor din domeniu.

Este exact ceea ce realizăm astăzi prin Proiectul de Lege privind descentralizarea.

Astfel de studii s-au realizat în multe alte programe, inclusiv în cadrul proiectelor cu finanțare europeană.

Înainte de încheiere, vreau să mă refer la o obiecție pe care eu o consider puțin neobișnuită, din moțiune, și anume că de ce nu se face descentralizarea odată cu regionalizarea administrativă și cu revizuirea Constituției.

Păi răspunsul se află tot la dumneavoastră, pentru că ați contestat Legea referendumului la Curtea Constituțională, solicitând ca modificarea pragului de prezență necesar să nu aibă loc în același an în care se revizuiește Constituția României.

Din acest motiv, regionalizarea nu se face odată cu descentralizarea, așa cum prevedea calendarul nostru inițial, dar nimeni nu poate să justifice axioma pe care ați prezentat-o mai devreme, unde ați spus că întâi se face regionalizare și după aceea se face descentralizare.

Având în vedere însă că Guvernul și-a angajat deja răspunderea pe descentralizare, eu mizez mult pe votul dumneavoastră, anul viitor, când vom revizui Constituția și vom înființa regiuni administrative, completând astfel reforma administrativă, așa cum sugerați dumneavoastră în textul moțiunii.

Și sper că, în încheiere, explicațiile pe care vi le-am dat în legătură cu moțiunea pe care ați depus-o au risipit temerile sincere pe care le-ați avut atunci când ați redactat acest text, iar în ceea ce privește partea nesinceră a acestei moțiuni, cred că va fi mai bine lămurită de colegii dumneavoastră din administrația locală și în special de domnul primar Emil Boc, pe care l-am citat la începutul intervenției mele, dar și de președintele PDL, domnul senator Vasile Blaga, întrucât amândoi au fost susținători declarați ai descentralizării atunci când s-au aflat la guvernare, numai că n-au realizat-o.

În concluzie, sper că obiecțiile făcute în moțiunea simplă a grupurilor parlamentare din Camera Deputaților ale PP-DD și PDL sunt neîntemeiate, și vă recomand să votați împotriva acestei moțiuni.

Vă mulțumesc mult. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim, domnule viceprim-ministru pentru recomandări.

Intrăm în luările de cuvânt. Are cuvântul doamna Violeta Tudorie, de la PSD. Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Doamna Violeta Tudorie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

După o angajare a răspunderii Guvernului pe un proiect de lege, opoziția poate depune o moțiune de cenzură, nicidecum una simplă. Dar, cum parlamentarii PDL și PP-DD nu au fost în stare nici măcar să adune minimum de semnături pentru o moțiune de cenzură, s-au grăbit să mai facă rost de un prilej de a da din gură, să-i facă poporului un cadou în preajma sărbătorilor de iarnă.

Dar, în loc de cadou, ne servește o simplă gargară - mă refer la textul pe care și-au pus semnătura moționarii contra descentralizării.

Cât au fost la guvernare, PDL-iștii ne-au împuiat capul cu modernizarea statului, cu reforma administrativă și constituțională, dar nu au făcut nimic altceva decât să desființeze școli, grădinițe și spitale. Iar acum, când Guvernul Ponta a trecut hotărât la descentralizare, ne împroașcă cu un discurs violent și cu caracter acuzator, plin de barbarisme, precum "adunătură de feude", "baronoide", "haos instituțional", prevestind apocalipsa peste biata Românie.

Moțiunea aceasta ne arată nu numai lipsa de obiect, puținătatea substanței politice și ideatice, argumente anemice, ci este și o dovadă de ipocrizie.

Astfel, ni se reproșează că Legea descentralizării a fost adoptată prin angajarea răspunderii. Amintesc faptul că este prima într-un an și jumătate de guvernare, dar se uită cum regimul Boc-Băsescu treceau șiruri de pachete de legi prin angajarea răspunderii, iar atunci nu se mai plângeau de lipsa dezbaterilor și limitarea democrației. Ne reproșează de ce nu am făcut mai întâi reforma constituțională și reforma administrativă, dar trec sub tăcere că, la Cotroceni, cucul stă la pândă să blocheze orice inițiativă a Guvernului și a majorității parlamentare, așa cum a făcut cu multe legi și cum a amenințat țara cu blocarea bugetului pentru 2014.

S-a observat, la un punct al moțiunii, că autorii acesteia se declară pentru descentralizare, dar, spun ei, decizia să rămână tot la centru. Chipurile, să nu ne federalizăm statul.

Halal logică, halal descentralizare, halal eficiență administrativă! Să se descentralizeze, dar să rămână la centru. "Curat murdar, coane Fănică!"

Și să cauți cu lumânarea o idee mai acătării de descentralizare la promotorii moțiunii și nu găsești.

Evident că astfel de moțiuni retorice trebuie respinse ca forme goale de conținut și manevre facile de a se vedea la tribuna Parlamentului și de pierdere a timpului.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și eu vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Almăjanu, din partea Grupului Partidului Național Liberal din România.

Video in format Flash/IOS

Domnul Marin Almăjanu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Încă o dată, colegii din opoziție dau dovadă de amatorism prin moțiunile pe care le susțin.

Grupul PDL nu reușește niciodată să facă o treabă completă din prima încercare. Le iese după mai multe tentative și nici atunci bine.

După ce, în urmă cu trei săptămâni, moțiunea simplă, intitulată "Taxarea până la capăt - USL te vrea sărac" le-a fost respinsă într-o primă fază ca fiind neîntemeiată, săptămâna trecută au recidivat, fiindu-le respinsă și prezenta moțiune. Motivul este simplu: necunoașterea Regulamentului Camerei Deputaților. Dar nu s-au lăsat, au corectat ici și colo, au scos din referirile preluate din sesizarea depusă la Curtea Constituțională a României și, în cele din urmă, au încropit un document.

Având în vedere că, în acest caz, vorbim de angajarea răspunderii Guvernului pe Legea descentralizării, instrumentul la care trebuia să apeleze opoziția era acela al unei moțiuni de cenzură, și nu al unei moțiuni simple.

Opoziția a dovedit că nu este capabilă să strângă semnăturile necesare pentru a depune o moțiune de cenzură, încă o dovadă a faptului că este divizată și lipsită de coerență.

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea descentralizării reprezintă un pas înainte în reformarea statului, un angajament asumat de Uniunea Social Liberală prin Programul de guvernare 2013-2016 și pe care, iată, ni-l respectăm.

Este o apropiere de cetățean, de comunitățile locale, este un transfer normal al unor structuri la nivel județean pentru eficientizarea lor în raport cu prioritățile de dezvoltare ale comunităților locale.

Potrivit viziunii noastre, creșterea autonomiei unităților administrativ-teritoriale reprezintă un pas necesar pentru a duce serviciile publice și deciziile mai aproape de cetățeni. De altfel, reforma instituțională la nivel central și local în scopul fundamentării procesului descentralizării și realizarea unei reforme administrativ-teritoriale este și una din prioritățile Partidului Național Liberal, asumate prin Programul "Statul liberal, a doua modernizare a României."

Reforma reală a sistemului administrativ românesc prin descentralizarea administrativă și financiară reprezintă un obiectiv pe care România și l-a asumat încă de la începutul anilor '90 și l-a reafirmat în contextul pregătirii procesului de aderare la Uniunea Europeană.

A fost un obiectiv care s-a bucurat de susținerea întregii clase politice românești, cel puțin la nivel declarativ.

Primul pas a fost făcut în 2006, când a fost adoptată Legea nr.195 - Legea-cadru a descentralizării, care trasa principiile și regulile generale ale procesului de descentralizare. Nu a fost suficient, drept pentru care Guvernul USL vine acum și își asumă măsuri concrete în privința reformării sistemului administrativ, iar domeniile care se descentralizează, ca competențe, atribuții și resurse financiare, sunt agricultura, sănătatea, mediul, cultura, tineretul și sportul, autorizarea și clasificarea în turism, cluburile și bazele sportive, taberele școlare și atribuțiile teritoriale în ceea ce privește pescuitul.

Prin moțiune se reclamă că, în actul normativ prezentat de Guvern, sunt grave deficiențe privind aplicarea unei descentralizări reale, ceea ce ar reprezenta, mai degrabă, un proiect de descentralizare parțială a cheltuielilor.

Precizez pentru cei care critică fără să fi citit proiectul de lege în integralitatea sa că procesul de descentralizare se realizează cu asigurarea integrală a resurselor financiare.

Costurile descentralizării sunt minime. Impactul bugetar este neutru. Nu există cheltuieli în plus și nici disponibilizări.

Cât privește bugetul unor astfel de instituții descentralizate, de acum acesta va fi stabilit pe baza standardelor de cost. Banii alocați se vor transfera către fiecare consiliu județean în parte prin anexă la Legea bugetului de stat, asta în cazul anului următor. Începând cu anul 2015 va fi realizat un cost standard, în așa fel încât cheltuielile pentru aceste atribuții care se transferă să fie juste, corecte, astfel încât nici să nu fie subfinanțate, dar nici să irosim banii de la buget.

În urma acestui proces, aproximativ 14 mii de funcționari vor lucra în instituțiile descentralizate, fiind preluați cu drepturile financiare aferente din subordinea ministerelor la instituțiile descentralizate, care vor intra în subordinea autorităților locale.

Descentralizarea trebuie văzută, totodată, și ca o metodă pentru o mai bună accesare și folosire a fondurilor europene. Este o necesitate obiectivă în reforma statului român, în eficientizarea și modernizarea sa.

Consider că, prin adoptarea prezentei legi, vom contribui la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene pentru perioada 2014-2020, un exemplu în acest sens fiind Programul operațional regional, structurat în proiecte gestionate în principal de autoritățile locale și care are gradul de absorbție cel mai ridicat, respectiv 42,39% la 31 octombrie 2013.

Autoritățile locale au demonstrat că au capacitatea administrativă pentru a duce la bun sfârșit proiecte importante, iar descentralizarea vine să le ofere mai multe mijloace prin care să dezvolte comunitățile locale.

Ne acuzați cu mult patos proletar că vom legifera epurarea politică și vom favoriza clientela de partid. Tocmai dumneavoastră, care, în anul 2009, ați pus însă în practică procedura jurământului de loialitate de către angajații Secretariatului General al Guvernului față de primul-ministru de la acea dată, domnul Emil Boc, ne acuzați că vom legifera epurarea politică și vom favoriza clientela de partid.

Procedura instituită de guvernarea portocalie a introdus o practică ce ne duce clar cu gândul la epoca de vasalitate, când exista un suveran. Acesta era un model evident de epurare politică. Funcționarii publici incomozi și care nu-și manifestau, prin semnătură pe un angajament, fidelitatea față de superior urmau să fie dați afară.

Este o dovadă grăitoare de oprimare și desconsiderare a administrației publice centrale, care aducea atingere drepturilor constituționale ale angajaților, în Constituție fiind stipulat că nimeni nu este mai presus de lege.

Și acesta avea să fie doar începutul operei PDL de îngenunchere a corpului funcționarilor publici.

Vă reamintesc că în urma epurărilor politice din anul 2009 la care ați recurs în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34, angajații disponibilizați și-au câștigat posturile în instanță și a trebuit să decontați acest abuz plătind câte trei angajați pe un post, bineînțeles, pe banii cetățenilor.

Din fericire, acest proces dureros și imoral a fost stopat la timp, în urma presiunii publice și a deciziilor judecătorești.

În ceea ce privește discuția care asociază descentralizarea cu avantajele așa-zișilor baroni este o discuție lipsită de orice temei, pur propagandistică.

Baronii sunt, în această concepție, și aleșii PDL. Pentru că nu trebuie să uităm că președinții consiliilor județene din Arad și Alba sau primarii din Brașov, Alba Iulia, Arad sau Cluj sunt democrat-liberali.

Ce dovadă mai mare de ipocrizie există decât aceasta prin care vă acuzați propriii dumneavoastră aleși?

Prin această reformă dorim un serviciu public mai aproape de cetățean, iar asta se poate doar atunci când este în coordonarea directă a aleșilor locali, și nu în subordinea autorității centrale.

Legea descentralizării este vitală în construcția administrativă românească și apreciez că ar fi fost bine să se realizeze împreună cu regionalizarea. Însă adoptarea acestei legi nu exclude, ci, dimpotrivă, reprezintă un pas pregătitor pentru regionalizare, pentru ca astfel să poată fi stabilite nivele de competență clare pentru fiecare administrație publică.

Stimați colegi din opoziție,

Cu regret și sinceritate vă mărturisesc că nu ați înțeles nimic din descentralizare.

Ne acuzați că luăm decizia de la centru și o mutăm la "baroni."

Vă informăm, pe această cale, că prin descentralizare vor crește rolul și responsabilitatea consiliilor județene și a primăriilor în gestionarea resurselor locale care să permită dezvoltarea echilibrată în raport cu interesele cetățenilor.

Aceasta este esența descentralizării în orice stat democratic și european.

Un partid al primarilor, așa cum vă plăcea să vă autointitulați în vremurile dumneavoastră de glorie, nu poate fi împotriva consolidării autonomiei locale.

Prin descentralizare vor fi rezolvate, la nivel local, multe probleme pentru care decizia era luată la nivel de minister.

Nu mai este nevoie ca primarii sau președinții de consilii județene să meargă la București și să se umilească pentru a obține finanțare pentru proiectele proprii. Vom spori astfel responsabilitatea aleșilor locali, astfel încât cetățenii să poată urmări cum sunt alocați banii din bugetul local și eventual să-și poată sancționa aleșii prin vot.

Guvernul USL este primul care lasă administrația locală să decidă ce face cu banii pe care-i colectează, iar proiectele să fie concepute și finanțate la nivel de județ sau regiune.

Când erați la guvernare ați militat pentru autonomie locală, dar ați eșuat în descentralizarea unor instituții precum spitale și școli, cărora nu le-ați mai dat și resursele bănești. Deși s-au confruntat cu numeroase dificultăți financiare, acestea au continuat să funcționeze datorită competenței liderilor locali, și nu politicii guvernamentale.

Acum, sigur, când USL este la guvernare și PDL în opoziție, este oarecum la modă să te răzgândești și să vii să spui nu descentralizării.

Motivele pe care le-ați invocat în textul moțiunii nu reprezintă o bază de argumentare solidă. Să știți că, prin afirmații populiste, nu mai convingeți pe nimeni.

Este clar că parlamentarii PDL joacă rolul pe care l-au interpretat cel mai bine: să ridice mâna la ordin, fără drept de apel.

Când erau la putere, susțineau orice măsură inițiată de Cabinetele Boc sau Ungureanu, indiferent de gravitatea consecințelor, ca și acum, când sunt în opoziție și când girează o moțiune contrară discursului public avut în perioada guvernării lor.

Acum nu mai sunteți de acord cu descentralizarea, cu principii pe care le susțineați când erați la putere. Este demagogic și populist ca un partid să se comporte atât de diferit atunci când este în opoziție față de atunci când a fost la guvernare.

Angajarea răspunderii Guvernului Ponta pe proiectul descentralizării reprezintă un mare pas spre modernizarea statului român. Prin implementarea procesului de descentralizare, ne vom debarasa de un stat anchilozat la nivel central, moștenit din comunism.

Colegii democrat-liberali denotă o profundă nostalgie comunistă prin argumentele pe care le-au invocat în textul moțiunii.

Stimați colegi semnatari ai acestei moțiuni,

În materie de descentralizare ați rămas tributari unui model de administrație care consfințește, practic, teama de a desprinde sistemul de pulpana șefului. Ați menținut o administrație centralizată, care să vă fie la îndemână pentru satisfacerea propriilor interese de partid, iar acum, când Guvernul USL a reușit să realizeze descentralizarea și să înscrie acest proces de modernizare a administrației publice pe un traseu european, veniți și sabotați acest demers.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal nu va vota această moțiune simplă, iar reprezentanții PDL care se autoproclamă ca fiind un partid de dreapta ar trebui să facă același lucru.

Puteți elimina, astfel, dublul limbaj din discursul dumneavoastră și puteți dovedi că ați învățat lecțiile trecutului, chiar dacă dureroase, ale propriei guvernări.

Dumneavoastră sunteți cei care ați bătut pasul pe loc între anii 2010-2011. Dacă descentralizarea ar fi fost realizată în acea perioadă, acum vorbeam despre regionalizare. De fapt, nu ați vrut, iar reforma administrativă a fost mult întârziată din cauza incompetenței Partidului Democrat Liberal.

Guvernarea USL dovedește responsabilitate politică și determinarea necesară pentru a realiza o reală reformă administrativă în beneficiul cetățeanului și pentru o funcționare eficientă a instituțiilor descentralizate pe plan local.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și eu vă mulțumesc.

Ați consumat 13 minute din cele 17 avute de Partidul Național Liberal.

Are cuvânt în continuare, pentru șase minute, domnul Ioan Oltean. Două le ținem pentru domnul Tinel.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Eu înțeleg că grupul are opt minute. Am reținut...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aveți dreptate, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Domnule viceprim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

De-a lungul timpului, m-am convins că limbajul mai puțin elegant de la microfonul Camerei este apanajul deputaților de sex masculin.

Astăzi, distinsa colegă din partea Partidului Social Democrat a dorit să infirme această axiomă și să ne facă să credem că și femeile pot să folosească... femeile deputat pot să folosească, de la acest microfon, cuvinte mai puțin elegante.

Pentru că a considera că o moțiune, prin conținutul ei, este o "gargară", că prezentarea unei moțiuni simple este un prilej de "a da din gură", mi se pare nu numai lipsit de eleganță, dar mi se pare jignitor la adresa grupării parlamentarilor din opoziție.

Este adevărat, stimați colegi, și țin să mă adresez celor aflați la putere, că partidele se manifestă diferit când sunt la guvernare față de când sunt în opoziție. Și acest lucru sper că nu puteți să-l contestați, pentru că, dacă vă amintiți, în perioada noastră de guvernare USL-ul avea un alt vocabular, un alt limbaj și un alt fel de comportament decât cel pe care-l are astăzi, la guvernare. De aceea, nu cred că atunci când opoziția își exprimă dezacordul și critică puterea este un limbaj neparlamentar, este un limbaj care trebuie criticat de către putere. Eu cred că ăsta este rolul opoziției, de a critica și de a trage de mânecă puterea atunci când greșește.

Doamnelor și domnilor colegi,

După ce puterea a eșuat, se neglijează Constituția. A eșuat să regionalizeze țara. Pentru că vă amintesc, stimați... domnilor miniștri, că ați promis acestei țări că până la sfârșitul acestui an veți revizui Constituția și veți adopta bugetul de regionalizare. Iată că suntem în luna decembrie și aceste două angajamente majore ale puterii au eșuat.

Și pentru a veni și a arunca praf în ochii oamenilor, cetățenilor simpli, ați adoptat în forță actul normativ care vizează descentralizarea. Așa-zisa descentralizare, pentru că eu recunosc, subscriu la ceea ce a spus distinsul coleg din partea Partidului Național Liberal, nu am înțeles și nu înțeleg actul de descentralizare realizat prin acest act normativ al puterii.

Și sunt de acord, domnule viceprim-ministru, că ceea ce ați citat din fostul premier Emil Boc este absolut real.

Și dumneavoastră ați reținut exact, numai că între ceea ce ați citat și ceea ce se realizează în fapt prin actul normativ în sine este o discrepanță uriașă. Și am să vă dovedesc acest lucru citând și eu, cu eleganța cuvenită și cu respectul cuvenit, din Programul de guvernare pe care guvernul din care cu onoare face parte și l-a angajat și l-a asumat aici, în fața Parlamentului, în care spuneați, în Capitolul "Dezvoltare și administrație", la punctul 3, intitulat "Regionalizare și descentralizare administrativă și financiară", că veți definitiva "...un calendar riguros privind descentralizarea administrației publice, care să conțină - domnule viceprim-ministru - repartizarea responsabilităților între administrația publică centrală și cea regională și locală", că veți realiza "...un transfer de competențe în cadrul unui proces stabil și extrem de transparent", că veți asigura "...evitarea dezechilibrelor financiare", că veți modifica "...înaintea descentralizării - domnule viceprim-ministru - acte normative cu privire la administrația publică în vederea creării unui cadru instituțional necesar descentralizării", și anume Legea nr.215, Legea nr.273/2006 cu finanțele publice, Legea care vizează Instituția Prefectului, care vizează descentralizarea, statutul aleșilor locali, finanțele publice.

Vă întreb: ați modificat aceste acte normative? Ați creat cadrul legislativ necesar pentru a transpune în practică și a realiza această descentralizare? Nu.

Răspunsul nu este decât unul simplu, și anume că aceste acte normative n-au fost modificate și ați forțat, în mod absolut nejustificat, adoptarea unui act normativ care nu realizează nici pe departe un proces de descentralizare real, așa cum ați promis și cum se aștepta.

De asemenea, ați promis, domnule viceprim-ministru, că procesul de descentralizare trebuie să se realizeze pe trei nivele: local - comune, orașe, municipii -, județean și regional, astfel încât majoritatea serviciilor deconcentrate din județe să devină instituții de interes local ș.a.m.d.

Aceste lucruri sunt realizate? Vă asigur că nu, prin actul pe care l-ați adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.

De asemenea, domnule viceprim-ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vorbiți în expunerea de motive a actului normativ despre respectarea principiului subsidiarității și despre faptul că, în mod obligatoriu, înainte de a realiza descentralizarea, veți introduce standarde de calitate pentru serviciile publice furnizate populației, standarde de cost și normativele aferente, astfel încât cheltuielile publice să devină justificate și transparente.

Sunt angajamentele dumneavoastră, domnilor miniștri, prin actul de guvernare asumat aici.

Niciunul din aceste angajamente nu se regăsește în actul de realizare a descentralizării.

Da, doamnă... nu vă mai critic pe dumneavoastră.

Vreau să vă spun, domnilor și stimați colegi, că actul în sine nu realizează o descentralizare reală și autentică, pentru că aceasta ar fi însemnat, în primul rând, ca în principal atribuțiile să fie transferate către consiliile locale și către primării, care sunt, de altfel, principalii purtători reali ai autonomiei locale. Consiliul județean nu este, conform Constituției, principalul purtător al autonomiei locale, ci este autoritatea administrației publice creată pentru coordonarea activității consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.

Iată, stimați colegi, de ce Partidul Democrat Liberal și Partidul Poporului - Dan Diaconescu au depus această moțiune simplă, pentru a atenționa Guvernul că între ceea ce spune și ceea ce face este o mare discrepanță.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Oltean, mai avei un minut din cele opt.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

O să îmi permit să mă apropii de sfârșit, să vă asigur că, în opinia noastră, actul normativ în sine nu rezolvă problema descentralizării, că actul normativ în sine nu rezolvă o reformă administrativă autentică, așa cum vorbiți, că actul în sine nu apropie sub nicio formă serviciul de cetățean și că cetățeanul nu este beneficiarul direct al actului de descentralizare. Și singurul beneficiar al actului de descentralizare nu este altul decât președintele consiliului județean, pe care îl fixați, îl înrădăcinați ca "baron" cu puteri depline, un fel de prim-secretar al județenei de partid dinainte de 1990.

Pentru aceste motive, stimați colegi, noi vă cerem să manifestați maximă înțelepciune, să susțineți moțiunea noastră, să atenționăm Guvernul că este obligat ca, în perioada imediat următoare, să transpună în practică toate actele normative care sunt obligatorii în vederea aplicării acestui act normativ și să-l modifice substanțial ținând cont de realitățile cu care se confruntă România.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Vreau să spun că timpul PDL-ului a fost epuizat. Cele opt minute au fost epuizate de domnul Oltean.

    ................................................
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Are cuvântul doamna Luminița Adam.

Video in format Flash/IOS

Doamna Luminița-Pachel Adam:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu tot respectul pentru colega de la PSD, dar Măria Sa Guvernul USL nu este la prima asumare de răspundere. Are antecedente.

În anul 2011... Greșesc cumva?

În anul 2011, secretarul general al PSD a declarat la un post de televiziune că nu crede în argumentele Organizației PDL pentru reorganizare și crede că scopul e altul.

Azi, ne întrebăm același lucru: care este scopul descentralizării? De ce atâta grabă?

Din expunerea de motive prezentată, nu am înțeles de ce nu s-a dorit trecerea acestui proiect de lege prin Parlament.

Desigur, se vrea o lege în folosul cetățenilor. Dar, din păcate, tocmai ei, cetățenii, nu sunt de acord cu ea.

Astfel, reprezentanții mai multor ONG-uri susțin că, în forma actuală a Legii descentralizării, autoritățile administrației locale vor avea putere absolută, de exemplu, în domeniul mediului și patrimoniului, controlul asupra activității acestora fiind absolut imposibil. Deși, din păcate pentru toți, majoritatea românilor aduși la limita supraviețuirii s-au lăsat păcăliți de lozincile demagogice și au dat USL-ului o majoritate parlamentară de 70%, o majoritate care-i permite să modifice Constituția, să-l facă pe președinte onorific și, mai ales, să nu facă ceea ce au promis românilor: dreptate până la capăt, locuri de muncă, repornirea economiei, bunăstare, prosperitate ș.a.m.d.

Toate astea puteau fi făcute dacă USL-ul ar fi fost preocupat vreo clipă de soarta românilor de rând.

Astfel, în respectarea promisiunii electorale "Dreptate până la capăt", pentru cei mai fideli și mai importanți susținători ai USL-ului, și anume baronii locali, au hotărât că este momentul în care Guvernul Ponta să-și asume răspunderea în fața Parlamentului pe legea care oficializează feudalizarea României, botezată savant și înșelător: Proiect de Lege privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor componente exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice locale, precum și a unor măsuri de reformă privind autoritățile administrației publice locale și funcționarii publici. O lege care nu doar că nu ține cont de interesele României și românilor, dar care întărește baronii locali, sporindu-le autoritatea, competențele, resursele și numărul de subordonați.

A fost foarte frumoasă comparația care s-a făcut cu Franța, dar eu, cel puțin, nu am auzit niciodată de baroni francezi locali și nu am auzit niciodată de un număr mare dintre aceștia care să fie măcar cercetați, nu arestați, cum se întâmplă, din păcate, în România baronilor de astăzi. Menținerea în Legea descentralizării a ideii de coordonare a ministerelor în cadrul acestor activități este o iluzie, în condițiile în care rolul și funcțiile acestor coordonări nu sunt precizate nicăieri, rămânând o simplă noțiune lipsită de conținut, atâta timp cât nu este însoțită și de mijloacele juridice de realizare a ei.

În opinia noastră, a parlamentarilor PP-DD, viziunea de ansamblu a legii descentralizării nu depășește nivelul unui președinte de consiliu județean și în niciun caz nu se ridică la nivelul viziunii pe care ar fi trebuit s-o aibă un guvern.

Și acum, concluzia noastră, a parlamentarilor PP-DD, este că dacă până acum baronii locali aveau doar putere, după această descentralizare au primit și moșie.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Cseke Attila.

Video in format Flash/IOS

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Domnule președinte de ședință.

Domnule viceprim-ministru,

Doamna ministru, domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Poziția Uniunii Democrate Maghiare din România față de descentralizare nu s-a schimbat. Avem același punct de vedere față de descentralizare, indiferent că suntem la guvernare sau suntem în opoziție și susținem necesitatea procesului de descentralizare.

Suntem formațiunea care de peste 20 de ani are ca și deziderat în programul său politic necesitatea înfăptuirii descentralizării pe cât mai multe domenii de specialitate. Suntem formațiunea care, atunci când a fost la guvernare, a făcut pași importanți spre descentralizare, fie că a fost vorba de descentralizarea spitalelor, fie că a fost vorba de pași importanți pe Legea educației.

Suntem formațiunea parlamentară, singura formațiune parlamentară, care până la asumarea răspunderii Guvernului pe Legea descentralizării a avut un proiect legislativ depus anul acesta în iunie în Parlament și care prevedea descentralizarea a 18 domenii de specialitate, 18 servicii deconcentrate. Suntem deci consecvenți în continuare cu programul nostru politic și vom susține orice pas de descentralizare, indiferent că vom fi părtași la guvernare împreună la acest pas de descentralizare sau vom fi în opoziție.

Dacă vreți să-mi exprim o nemulțumire, sigur că există și nemulțumiri. Și nemulțumirea principală este că forma guvernamentală pe care se asumă răspunderea putea fi mai amplă. Mai multe domenii de specialitate, mai multe servicii deconcentrate, credem noi că puteau fi predate sau prevăzute în Legea descentralizării.

Dezbaterea parlamentară despre necesitatea descentralizării este însă importantă. Pentru că pune principala întrebare: ce fel de țară și ce fel de stat ne dorim. Ne dorim un stat centralizat cu ministere foarte puternice, cu autorități locale și conducători de autorități locale primari și președinți de consilii județene care umblă după avize și aprobări la București sau ne dorim o țară, posibil, la fel de puternică, dar prin comunități locale puternice. Prin faptul că aleșii locali pot decide asupra nevoilor principale ale comunității.

Din punctul nostru de vedere, și programul și tot ceea ce am afirmat și am făcut în ultimii peste 20 de ani, noi am ales și vom alege în continuare cea de-a doua variantă, o țară puternică prin comunități locale puternice, cu decizii cât mai apropiate față de cetățean, cu îmbogățirea lor inclusiv din punct de vedere patrimonial, dar și îmbogățirea lor din punct de vedere al resurselor financiare care rămân la nivel local.

În consecință, formațiunea noastră, Grupul parlamentar UDMR nu va susține această moțiune simplă.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

În continuare are cuvântul domnul Ovidiu Victor Ganț, din partea Grupului minorităților naționale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc frumos.

Stimate domnule președinte.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Stimate colege, stimați colegi,

Noi ne bucurăm că are loc această dezbatere, pentru că subiectul este extrem de important pentru România și este neimportant, în opinia noastră, modul prin care se produce dezbaterea, fie că vorbim despre o imposibilă moțiune de cenzură sau de o moțiune simplă. Actualul raport de forțe din Parlament e o realitate politică obiectivă, e de discutat dacă e bine și sănătos ca opoziția să nu aibă suficiente semnături pentru o moțiune de cenzură.

Voi încerca să argumentez în favoarea descentralizării, fără însă a mă implica în războiul politic, spunându-vă că, după părea noastră, sistemul ultracentralizat de administrare al României și-a dovedit în ultimii 24 de ani falimentul prin ineficiență și corupție.

În spațiul public românesc se invocă permanent sintagma "baroni locali". Dar, haideți să ne gândim cine are în mână în prezent 90 la sută din resursele financiare ale țării și 90 la sută din pârghiile administrative și politice. Nu sunt cumva conții și ducii centrali? Ca să păstrăm aceeași terminologie. Deci, noi credem că e lipsită de substanță această sintagmă și că situația în care se află România este generată în principal de administrația centrală și doar în subsidiar de administrațiile locale sau județene. Facem această afirmație, evident, fără a generaliza și fără a exonera pe cineva de răspundere.

Grupul nostru susține ideea de descentralizare, aplicându-se sau având la bază principiul subsidiarității. Acest principiu stă la baza construcției Uniunii Europene și este susținut de principalele partide europene la care partidele din România sunt afiliate. Deci credem că din acest punct de vedere există un consens politic atât european, cât și național.

Să încercăm să privim și la alții. Noi nu credem că este o întâmplare că sistemele administrative din Germania și Austria, ca să ne referim la doi membri ai Uniunii Europene, sau Elveția, care nu este membru, sunt extrem de eficiente, apropiate de cetățean și că aceste țări au în consecință și un nivel de trai extrem de bun. Iar pornind de la aceste exemple de eficiență administrativă, până și Franța, Spania sau Italia, ultracentralizate au priceput că sunt pe drumul greșit și au generat procese de regionalizare și descentralizare.

Transferul de atribuții, resurse și patrimoniu spre administrare la nivel județean și local este un lucru absolut firesc. Cu atât mai mult cu cât acolo se regăsesc aceia care produc resursele financiare. Guvernul nu produce bani, el administrează mai bine sau mai prost resursele generate de către cetățeni.

În consecință, prin această lege sau prin acest proces nu se dă nimic de la centru către local și regional. Este firesc că aceste lucruri să se regăsească acolo unde au fost generate. Prezenta lege nu este, în opinia noastră, decât un pas în direcția bună. Sperăm să nu fie ultimul, să urmeze și alții.

Trebuia făcut acest pas, însă, în opinia noastră, mai demult, iar dacă veni vorba de anumite instituții, unele dintre ele puteau fi și desființate și n-ar fi simțit nimeni că acest lucru s-ar fi produs. Ele încarcă sistemul administrativ românesc din 89 încoace în mod nejustificat, vă rog să aveți în vedere faptul că unele moștenite din istorie au fost dublate de acelea generate de preluarea acquis-ului comunitar și era momentul să ne punem întrebarea dacă se mai justifică sau nu existența lor. S-a invocat ca motiv absolut corect, în acest sens, al descentralizării, absorbția fondurilor comunitare. Nu este deloc întâmplător, în opinia noastră, că Programul Operațional Regional este programul care a funcționat cel mai bine dintre toate, tocmai datorită faptului că a fost administrat regional și nu central.

În legătură cu patrimoniul cultural, cu pericolul distrugerii acestuia, noi credem că în comunitățile locale și județene, oamenii vor avea mult mai mare grijă de aceste monumente decât vor fi având unele instituții de la București, ai căror reprezentanți nici măcar nu știu foarte exact unde se află localitățile în care noi trăim pe hartă și pe care nu-i interesează absolut deloc acest patrimoniu, pentru că am asistat în toți acești 24 de ani la degradarea și distrugerea acestuia, inclusiv patrimoniul aflat pe lista patrimoniului mondial UNESCO, fără niciun fel de reacție din partea Guvernului central.

Noi credem că mai sunt mulți pași de făcut în continuare. Așteptăm cu încredere regionalizarea, o eventuală reducere a numărului unităților administrativ-teritoriale, zonelor metropolitane și, eventual, altor ministere, care să renunțe la atribuții și patrimoniu, cedându-l spre administrare acelora mult mai îndrituiți s-o facă.

Nu înțelegem de ce marii contribuabili fiscali la buget sunt administrați în mod arbitrar de București, deși ei se regăsesc în teritoriu. Și nu înțelegem de ce imobile aparținând diferitelor ministere spre administrare decad în centrele orașelor noastre, împiedicând dezvoltarea acestor comunități prin simplul motiv că autoritățile centrale nu au resursele și nici cea mai vagă intenție de a le renova și de a le da o anumită utilitate.

Închei, stimate domnule viceprim-ministru, stimați colegi, spunându-vă încă două lucruri. Doresc să vă furnizez și un argument circumstanțial, domnule viceprim-ministru, pentru sau în favoarea descentralizării.

Am încercat acum câteva săptămâni să iau legătura cu un ministru, am sunat la cabinet și deși au trecut vreo 6 săptămâni, nici până astăzi nu am primit un răspuns, dacă l-aș putea deranja cu o temă de interes major local din Timișoara.

Bănuiesc că dacă atribuții ale miniștrilor vor trece la președinții de consilii județene și primarii reședințelor de județe, voi avea un acces mai facil, în calitatea mea de deputat, la acești conducători de instituții decât aș avea la un ministru. Nu e un reproș doar la adresa cabinetului dumneavoastră, este o boală cronică de 24 de ani și cel mai grav lucru este că se manifestă cu predilecție la foști deputați și senatori, foști colegi de-ai noștri, actuali colegi de-ai noștri, care se află acolo în virtutea unui vot de învestitură primit din partea legislativului.

În fine, grupul nostru parlamentar a susținut și va susține în continuare orice demers de regionalizare și descentralizare, indiferent cine guvernează România și, în consecință, nu va susține moțiunea simplă.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu, domnule Ganț.

Are cuvântul în continuare domnul Moldovan, de la Partidul Conservator și se pregătește domnul Tararache, de la neafiliați.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Moldovan:

Domnule președinte,

Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin depunerea prezentei moțiuni, doamnelor și domnilor deputați din opoziție, nu faceți altceva decât să întoarceți spatele principiilor democrației, implicit, principalele domenii care vor face obiectul descentralizării. Printre acestea se regăsesc sănătatea, agricultura, mediul, cultura, tineretul și sportul, urmând ca în structurile centrale să rămână, printre altele, poliția, agenția de prestații sociale, cinematografele și porturile.

Din perspectiva bugetului de stat pe anul 2014, vreau să vă spun că procesul de descentralizare se împacă foarte bine. Impactul bugetar este neutru, nu este niciun fel de cheltuială în plus. Prin acest proces de descentralizare aproximativ 14 mii de oameni vor lucra în instituțiile descentralizate. Adică, cei care lucrau până acum în instituțiile deconcentrate care erau în subordinea ministerelor, pleacă cu toate drepturile pe care le au în acest moment la instituțiile descentralizate care vor fi în subordinea autorităților locale, inclusiv cu cheltuielile de personal aferente pentru fiecare funcționar, salariat, dintr-o instituție descentralizată din bugetul ministerului respectiv se deplasează suma aferentă către instituția care va fi în subordinea consiliului județean sau local.

Astfel, prin descentralizare vom avea o categorie de servicii publice mai apropiate de cetățeni, adică cu beneficiarul direct al administrației, eliminând astfel obstacolele birocratice și chiar corupția. Astfel, prin creșterea puterii aleșilor locali, se scurtează foarte mult lanțul decizional, iar aceasta este un element concret de modernizare administrativă.

Domnilor deputați din opoziție,

Sunt convins că vă doriți cel puțin la fel de mult ca și noi ca acest prim pas în descentralizare să fie unul de succes, iar administrația locală din România să funcționeze eficient. În acest sens, moțiunea pe care dumneavoastră ați depus-o nu este justificată. Această tendință de a păstra cât mai mult la centru, ceea ce dumneavoastră susțineți sus și tare, reprezintă expresia rezistenței uriașe a actualului sistem administrativ față de reforma de descentralizare. Este o problemă mai profundă de mentalitate ce se manifestă la nivelul unor funcționari din sistemul centralizat și, bineînțeles, cu sprijinul opoziției, care se comportă ca și cum bunurile statului ar face parte din averea lor personală.

În încheiere vreau să vă reamintesc, stimați colegi din opoziție, că și dumneavoastră trebuie să respectați prevederile Constituției, implicit cele ale art.120 alin.(1), care prevede că administrația publică din unitățile administrative teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Tararache.

Vă învederez faptul că aveți doar două minute, domnule Tararache.

Stimați colegi,

O să vă cer permisiunea să depășim ora 6 cu câteva minute, o să mai avem și un proiect de lege care trebuie trecut înaintea bugetului și de aceea am rugămintea să aveți puțină răbdare. A, până la 6,30 era programul, ei, suntem în program.

Domnule Tararache, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mihai Tararache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule viceprim-ministru,

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne aflăm în fața unui moment istoric pentru ceea ce înseamnă modernizarea și reformarea României. România are nevoie de descentralizare, are nevoie de inițierea acestui proces care, cu regret o spun, trenează de foarte mulți ani. Decizia trebuie să se apropie cât mai mult de nevoile românilor, trebuie să acopere cât mai eficient nevoile lor, iar autoritățile locale cunosc cel mai bine aceste nevoi. Personal sunt pentru procesul de descentralizare și susțin proiectul dintr-un singur motiv. Acela că trebuie început o dată acest proces, atât de necesar în dezvoltarea și reformarea României.

Proiectul în sine este, cu regret o spun, unul șchiop, este mai mult decât perfectibil, are multe lipsuri, deficiențe, provocate, iarăși o spun cu regret, de lupta politică.

Din păcate, dezbaterile pe acest subiect nu au fost din cele mai fericite. Am văzut cu toții miniștrii care s-au opus descentralizării anumitor instituții care, și pe această cale le reamintesc, aparțin în exclusivitate României și românilor. Am văzut reprezentați ai autorităților locale, așa-numiții - ce termen nefericit pentru România europeană - "baroni locali" - care au dus dezbaterea la cât de mare și la cât de bogat e patrimoniul ce le revine.

Vreau să le reamintesc tuturor, miniștri sau reprezentanți ai autorităților locale, că instituțiile statului aparțin în exclusivitate românilor, iar atunci când ocupi o funcție, trebuie să acționezi pentru și în interesul românilor, nu pentru alte interese.

Temerea noastră cea mai mare vine însă de la reușita implementării la nivel local a acestui proces. Nutrim speranța că abordarea locală, deși pe alocuri pare de natură sovietică, să fie în final una europeană...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să concluzionați, domnule Tararache.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mihai Tararache:

...care să deschidă instituțiile descentralizate pentru și în folosul românilor, nu al intereselor de grup.

Și, în final, stimați colegi, ne dorim ca toate aceste considerații să fie luate în seamă, iar acest proces să cunoască o continuitate care să aducă beneficii în procesul de modernizare al României, atât de necesar în contextul european, dar și în cel mondial.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul doamna Cristina Nichita. Trei minute, doamnă.

Video in format Flash/IOS

Doamna Cristina Nichita:

Bună seara!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă ministru,

Domnule ministru,

Domnule vicepremier,

Dragi colegi,

Moțiunea de azi este nu doar o însăilare de afirmați propagandistice, ci o încercare de a demonstra românilor că PDL mai există, dar și o dovadă, ultima, a inconsecvenței unui partid care se pretinde de dreapta.

A veni din partea dreaptă a eșichierului politic și a acuza delegarea responsabilităților și trecerea patrimoniului către comunitățile locale este încă o dovadă a faptului că PDL nu are doctrină și este fidel interesului imediat, de cele mai multe ori dictat de la Cotroceni.

Nu ne mai miră asemenea oscilații și cu tot respectul pentru ideea de dezbatere parlamentară, trebuie să spunem că pierdem vremea.

Concret despre cele 12 puncte.

Spuneți, dragi colegi, că se urmărește baronizarea și feudalizarea țării. Nu lipsa argumentelor ne miră aici, ci ușurința cu care faceți trimitere la creațiile cele mai sinistre ale "regimului Băsescu", fiindcă baroni, dragi colegi, sunt cei care au fost trimiși de electorat într-o neagră uitare sau își trăiesc izolați ultimele clipe politice. Ați uitat ce se întâmplă la Neamț și la Suceava, la Arad și la Satu Mare? Regiuni care mai aveau puțin și din cauza apropierii lor de Cotroceni, erau să devină republici autonome. Descentralizarea are ca scop limitarea puterii ministerelor.

Spuneți, stimați colegi, că descentralizarea e transfer de resurse, patrimonii și funcții către baronii locali. Vă aduc aminte că aleșii locali, actualmente în funcții, sunt cei mai legitimi din întreaga istorie a României, ei rezultând în urma unui proces de vot. Nu există în România persoane mai legitime decât liderii și parlamentarii USL, aleși în covârșitoare lor majoritate cu peste 51 la sută din voturile exprimate.

Politizarea și negocierea funcțiilor nu e un fenomen pe care să-l fi inventat USL-ul, dar USL îl va stârpi. În plus, faptul că multe funcții din deconcentrate se vor stabili la nivel local, va diminua și influența pe care funcționarii bucureșteni o au în teritoriu. Încălcarea principiului stabilității funcționarilor publici? Nu este nici posibilă și nici nu se va întâmpla.

În această logică a acuzațiilor aberante, ne putem aștepta să depuneți o moțiune, fiindcă, iată, a venit iarna sau că soarele apune în fiecare zi. Funcționarii publici sunt liniștiți pe posturile lor și spre deosebire de timpurile raiului PDL-ist, își primesc salariile întregi.

Vorbiți de epurări politice și de favorizarea clientelei de partid? Cred că ar trebui să priviți mai întâi în propria ogradă. așa cum spunem noi, moldovenii. Se prea poate să fie nevoie de schimbări, dar asta numai fiindcă în timpul guvernării dumneavoastră au ajuns pe funcții oameni care reinventează aritmetica, care fură scene de la manifestări, care nu știu pluralul natural al limbii române.

USL respectă legea și funcționarii publici n-au de ce să se teamă.

Vorbesc liderii PDL despre patrimoniul național, cultural și istoric care e distrus de descentralizare, dar oare de ce nu erau preocupați de acest patrimoniu și în momentul în care tocau banii țării, deschizând 14 700 de șantiere simultan ca să construiască stadioane în pantă, teleferice cu reacție, pârtii de schi către sud și toate celelalte nebunii. Atunci, întreb, starea monumentelor era mai bună?

Ministerul alcătuit din bucureșteni știu mai bine decât membrii comunității să prețuiască moștenirea lor culturală?

Ultimele puncte, nici măcar nu merită pomenite, stimați colegi, pentru că un răspuns cuviincios necesită reluarea unei părți din întrebare. Or, asta ar însemna să repetăm în spațiul dezbaterii parlamentare afirmații nedrepte, mincinoase și pe alocuri chiar injurioase ale celor care au redactat moțiunea.

Moțiunea simplă maschează două neputințe. Una din trecut, și anume aceea de a administra România și de a-i trata pe români cu respect, și una din prezent, care în plan parlamentar s-a materializat în incapacitatea opoziției de a depune o moțiune de cenzură.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Țin să vă învederez că PSD-ul are 28 de minute din care a consumat 8 minute până acum. În acest context, i-am dat trei minute doamnei ca să ținem... bun.

Are cuvântul în continuare domnul Dobre și se pregătește domnul Angel Tîlvăr.

Domnule Ialomițianu, vă rog frumos. (Domnul Gheorghe Ialomițianu vociferează în bancă.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule Ialomițianu, eu am fost la școală.

Domnule viceprim-ministru,

Stimați colegi,

În primul rând, cred că acest proiect de lege e un pas important înainte, pentru că de o lungă perioadă de timp discutăm despre descentralizare, toți suntem de acord, dar în plan real, legislativ, nu s-a făcut mai nimic.

Vreau să vă spun de la bun început că sunt o serie întreagă de instituții care se descentralizează, care de mult ar fi trebuit să treacă în coordonarea consiliilor județene sau locale. Nu este normal ca să se coordoneze de la București cluburi sportive școlare, cluburi școlare, palatele copiilor și așa mai departe, baze sportive.

Nu este normal ca după atâția ani să mai avem aceste direcții agricole sau direcții de sănătate publică atâta timp cât deja spitalele sunt trecute la autoritățile locale. Sunt, în același timp, în cuprinsul legii prevederi importante și curajoase. Agenția de Protecție a Mediului... și probabil că va trebui o foarte bună colaborare între Ministerul Mediului și consiliile județene, pentru că este o instituție cu atribuții complexe și foarte importante.

Au fost instituții care nu au fost trecute încă la descentralizare și Partidul Național Liberal a avut o poziție clară, cum a fost în cazul porturilor. Nu pentru că aceste instituții nu ar trebui într-o bună zi să ajungă la autoritățile locale, așa cum se întâmplă în marea majoritate a țărilor Uniunii Europene, pentru că în acest moment nu erau pregătite și nu era oportun din punct de vedere al Strategiei Dunării să treacă în subordinea autoritățile locale.

Vreau să vă spun însă că sunt și instituții pentru care vom milita în continuare ferm să rămână acolo unde sunt. Aș vrea să-l contrazic pe distinsul meu coleg. România nu este o sumă de comunități locale, România este un stat unitar și atâta timp cât este un stat unitar, o instituție ca Poliția Română trebuie să funcționeze coerent la nivelul întregului teritoriu național.

Ceea ce vreau însă de asemenea să vă spun: cred că e o teamă nefirească. Se vorbește aici de politizare și de politruci. Am avut privilegiul să fiu în serviciul unui guvern ca prefect, ca și domnul viceprim-ministru Dragnea, care acum 16 ani a trecut muzeele, a trecut instituțiile teatrale în subordinea consiliilor locale și județene. A fost o soluție fericită. Astăzi funcționează și funcționează în condiții extrem de corecte, chiar sunt multe din aceste instituții care au beneficii de investiții importante ale comunităților locale și îmi aduc aminte că ministrul de atunci astăzi este directorul Teatrului Național. Deci, cred... și nu am auzit de instituții de acest fel conduse de politruci sau de activiști de partid, sunt conduse de profesioniști, înalți profesioniști ai domeniului. Depinde, bineînțeles, și de înțelepciunea noastră.

Cred că sunt și lucruri de care trebuie să ținem cont. Cred că este cazul unor îmbunătățiri ale Legii administrației publice locale, au trecut destui ani de când baza ei a fost creată. Cred că putem avea în vedere inclusiv modificări ale legislației electorale privind aleșii locali, și Partidul Național Liberal a avut propuneri importante în acest sens. Cred însă că dincolo de un aspect sau altul, nu se impunea o moțiune și nu vom fi de acord în nici un caz să o votăm.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul Tîlvăr.

Video in format Flash/IOS

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc frumos.

Domnule președinte,

Domnule viceprim-ministru,

Domnule ministru,

Uneori am sentimentul că am transformat dezbaterea despre centralizare într-o chestiune abstractă, politicianistă și cred că această abordare este greșită. Descentralizarea este despre oameni și despre serviciile oferite de administrația publică.

Descentralizarea este o realitate care funcționează de zeci de ani în spațiul european. Am putea prezenta aici modele de descentralizare care și-au arătat eficiența, sau, și mai simplu, v-aș ruga să aruncați o privire spre Europa pentru a vedea cum funcționează sistemele lor administrative. Nu am să fac acest lucru căci vreau să vă redau doar ce-mi spun oamenii: "Așa nu se mai poate. Când vrei să rezolvi ceva la vreun minister din București, simți că te bați cu morile de vânt. Nimeni nu te ascultă, nimeni nu încearcă să găsească o soluție. Toți dau din umeri, e ca și cum ai vorbi la pereți.".

Știu că aceleași lucruri vi le spun și dumneavoastră oamenii atunci când mergeți în teritoriu. Tocmai de aceea ați fost de acord cu descentralizarea atunci când în data de 19 noiembrie 2013 Guvernul României și-a asumat răspunderea pe Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și ale unor măsuri de reformă privind administrația publică. Știți la fel de bine ca și mine că este imperios necesar ca puterea deciziilor să fie transferată de la nivel central la nivelul administrațiilor locale și județene și de aceea cred că procesul privind descentralizarea reprezintă o decizie istorică spre normalitate, căci în Europa în care trăim așa stau lucrurile de zeci de ani.

În clubul la care România a aderat la 1 ianuarie 2007 administrația este eficientă tocmai pentru că este descentralizată. În agricultură, în cultură, în turism, în transporturi, în educație, în sănătate, în politicile de mediu sau în cele privind tineretul și sportul, deciziile administrative trebuie luate la nivel local.

Și atunci vă întreb, doamnelor și domnilor, de ce atâta înverșunare? De ce această abordare politicianistă pentru o decizie corectă?

Repet: moțiunea nu este împotriva Guvernului României, ci împotriva cetățenilor care trăiesc în România, căci ei sunt cei care au nevoie, așa cum am arătat, de acest proces firesc de transfer al deciziei de la nivel central la nivel local.

În încheiere, aș mai vrea să mai fac o referire la moțiunea depusă. Semnatarii se arată îngrijorați de faptul că "baronii locali ar putea avea mai multă putere." Eu, personal, nu am fost și nu voi fi de acord cu sintagma de "baron local", și folosirea acestei expresii în textul unui document oficial depus în Parlamentul României ar trebui făcută cu mai multă precauție, arătând cât de jos înțeleg unii să ducă mesajul politic.

Haideți să luăm ca exemplu absorbția fondurilor europene. Fondurile din cadrul Programului Operațional REGIO sunt acoperite cu proiecte în proporție de 150%, în timp ce absorbția la nivel național era în mai 2012 de 7%. Acum, datorită măsurilor luate de actualul Guvern, absorbția fondurilor europene a ajuns la 27% la nivel național, iar în ceea ce privește REGIO, aceasta a ajuns la 45%.

Asta știu să facă așa-numiții baroni locali. Să-și pună la muncă echipele din instituțiile pe care le coordonează pentru a gândi și implementa proiecte pentru oameni. Dar iată că există și partide politice care se tem că administrațiile locale fac lucruri bune pentru oameni.

O altă acuză adusă primarilor și președinților de consilii județene este aceea că o dată cu demararea procesului de descentralizare, autoritățile locale vor deveni mai puternice. Vreau să vă întreb pe dumneavoastră: cine sunt primii care intervin atunci când cetățenii acestei țări sunt amenințați de viscol sau de inundații? Nu primarii și președinții de consilii județene?

Din experiența mea știu că aceste situații operative sunt rezolvate de către autoritățile locale cele mai apropiate de cetățean. Or, aceștia au nevoie de autoritate mai mare pentru a putea rezolva operativ astfel de situații.

Ceea ce nu vor să vadă însă contestatarii acestui proces este tocmai faptul că mai multe pârghii administrative, mai multe domenii de activitate în coordonare înseamnă și mai multă responsabilitate pe care autoritățile locale și-o asumă și pentru care aceleași autorități locale sunt trase la răspundere de către cei cu care se întâlnesc în fiecare zi.

Stimați colegi,

Am prezentat acest punct de vedere bazat pe mesajul pe care președintele UNCJR, domnul Oprișan, mi l-a transmis pentru a-l prezenta și în fața Parlamentului României, și cred că este bine ca înainte de a vota moțiunea de astăzi să știm cum gândesc și cei de la care se așteaptă din ce în ce mai mult în perioada următoare.

Vă mulțumesc foarte, foarte mult. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Domnule Iacoban, vă rog frumos, pentru final.

Video in format Flash/IOS

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Domnule președinte,

Domnule viceprim-ministru,

Domnilor miniștri,

Dragi colegi,

Partidul Democrat Liberal ne oferă încă o mostră de incompetență prin moțiunea depusă și intitulată sugestiv "Descentralizarea portocalie, România în agonie".

Simțind că se aproape scrutinul pentru alegerile euro-parlamentare, PDL s-a gândit să-și facă simțită prezența în sfârșit după mai bine de un an de zile de la trecerea în neființă a furtului banului public. Demersul este cu adevărat neserios, așa cum recunoștea și purtătorul de cuvânt al PDL-ului, doamna Adriana Săftoiu, că ar fi o simplă declarație politică care să mai amintească că există Partidul Democrat Liberal. "Este un moment foarte bun pentru a vedea cine se află în opoziție față de actuala putere", declara purtătorul de cuvânt.

După cum se poate lesne observa din această declarație, scopul moțiunii nu e acela de a ridica o problemă a Guvernului, ci de a face prezență. Constatând cu îngrijorare faptul că rândurile opoziției au început să se rărească vertiginos, ultimii talibani ai PDL au decis să facă apelul de seară prefigurând parcă momentul când o parte din foștii miniștri ai PDL vor răspunde apelului de seară de la ora 22, când se dă stingerea în unele instituții în care pijamalele au fost înlocuite cu hainele vărgate.

Încă de la primele rânduri ale moțiunii, aflăm că descentralizarea propusă de USL ar da frâu legal tunurilor imobiliare. Ne faceți să râdem, dragi colegi, atâta vreme când suntem obișnuiți cu tunurile imobiliare ale familiei Băsescu și ale acoliților săi, mai nou, preferata prezidențială declarând că dorește să achiziționeze 1.000 de hectare de teren, dorind probabil să-și depășească profesorul, așa cum îi stă bine unui elev silitor.

Aflăm, de asemenea, că descentralizarea promovată de USL duce la epurări politice și favorizarea clientelei de partid. Inițiatorii moțiunii probabil au uitat despre gravele erori în care s-au aflat timp de opt ani, despre abuzurile de neimaginat și despre politizarea nu numai a funcțiilor de conducere, ci și a posturilor de orice fel, de la femeia de serviciu până la ministru secretar de stat.

PDL critică actul normativ de descentralizare tocmai ca manifestare a propriei neputințe de a o realiza în timpul celor patru guverne ale regimului Băsescu, când s-au instituit în fiecare instituție poluri de sifonarea banilor publici care nu aveau alt rost decât de a îngroșa conturile oligarhilor portocalii.

Nu putem fi de acord nici cu ideea că Guvernul dorește distrugerea învățământului românesc. Nu trebuie să uităm faptul că rezultatele dezastruoase de la examenele naționale au apărut în urma managementului miniștrilor învățământului din timpul regimului Băsescu, dar și din lipsa unor strategii care să ofere soluții realităților sociale prin care trecem.

Nu cu puțin timp în urmă președintele, fost premier, declara cu de la sine putere că școala românească ar trebui să pregătească doar frizeri și bucătari, probabil gândindu-se că avea nevoie de personal calificat pentru coafurile doamnelor foste-ministru ale PDL sau culinari desăvârșiți pentru gusturile în materie de vită Kobe sau scoici "Saint Jacques" ale fostului șef de la SIE, cunoscut de toată lumea, premierul "unguent".

Nu în ultimul rând, PDL amintește ceva despre fondurile alocate unităților administrativ-teritoriale, criticând Guvernul Ponta fără să spună ceva concret, fără să ofere vreo cifră. Comportamentul acesta este oarecum normal, având în vedere faptul că toate cifrele au fost închise în poșeta de lux a doamnei Anastase, expertă în numerologie, care mai numără încă și acum, însă nu voturile, ci zilele rămase până când Parchetul își va face, în sfârșit, datoria în cazul domniilor lor.

Dragi colegi,

Prima semnătură de pe textul moțiunii aparține domnului Mircea Toader, așa, ca o reeditare a celebrului semn făcut de acesta cu degetul de la tribuna Parlamentului României.

Domnule Toader, nu sunteți în sală, vă informez că ați indicat greșit iarăși. În schimb, ați fi putut arăta cu degetul o serie de personalități de pe lista de semnături a moțiunii, fruntași ai PDL sau foști miniștri care ori au refuzat descentralizarea, ori, prin incompetență, nu au putut să o facă în timpul guvernărilor portocalii.

Dragi colegi,

PDL încearcă cu ultimele puteri să supraviețuiască destinului iminent, și anume acela că în curând românii vor disponibiliza acest partid de pe scena politică românească din motive care li se pot imputa doar domniilor lor.

Dragi colegi,

Ne aflăm la a doua săptămână consecutivă când PDL inițiază o moțiune simplă. Dacă săptămâna trecută portocaliii aruncau în mass-media textul unei moțiuni, expresie a propriei ipocrizii, de data aceasta colegii noștri democrat-liberali doresc să facă prezența, exasperați de faptul că nu mai întrunesc cvorumul nici măcar în ședințele de partid.

În sfârșit, Parlamentul României și-a recăpătat însă prestanța de care trebuia să dea dovadă și nu mai este locul în care dirigintele Băsescu să citească catalogul pentru a vedea cine lipsește de la cursul de furt al banului public. Puțină decență, domnilor colegi!

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

Am încheiat dezbaterile la moțiune. Votul final o să-l dăm cu alt prilej și mă bucur de entuziasmul colegilor noștri din PDL, un nou succes îl vor obține.

    ................................................
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Vreau să fac o mică rectificare, stimați colegi. Din dorința de a termina cât mai repede, am greșit și n-am dat cuvântul domnului viceprim-ministrul Dragnea pentru a răspunde în final moțiunii simple. Așa că o să rectific acest lucru.

Aveți cuvântul, domnule viceprim-ministru.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Asta e dictatura Parlamentului. Nu vreau să vă țin mult.

În primul rând, vreau să vă mulțumesc tuturor pentru faptul că ați avut o poziție pro sau contra, important este că v-a interesat acest proiect și că l-ați analizat cu atenție și ați încercat să faceți propuneri pentru îmbunătățire sau să ne faceți atenți că în perioada următoare trebuie să avem mare grijă cu implementarea.

Am încercat și sper că am reușit să nu răspund nici în răspunsul meu oficial, nici în alte apariții publice în același registru la diverse atacuri. Într-adevăr, e posibil ca această lege să fie la nivelul unui președinte de consiliu județean, și vreau să spun că asta e de bine. Pentru că eu 12 ani de zile am învățat ca președinte de consiliu județean ce înseamnă responsabilitatea și rigoarea. Nu mă obișnuiesc încă în Parlament cu acest stil de dialog politic. Într-un consiliu județean sau o primărie nu-ți este permis să ai o asemenea abordare, nu-ți este permis să folosești cuvinte pe care nu le poți încărca de substanță, pe care nu le poți încărca de adevăr și care nu sunt urmate de fapte, pentru că într-un județ, ca președinte de județ sau ca primar, te întâlnești cu oamenii, și acolo nu poți să răspunzi în bășcălie niciodată. Atunci când un om are o problemă, când o comunitate se confruntă cu o problemă serioasă nu poți să glumești, nu poți să îi iei în zeflemea, nu poți să-ți bați joc sau să folosești cuvinte jignitoare la adresa cetățenilor.

La București, într-un minister, cred că se poate. Și, domnule deputat Ganț, vreau să vă mulțumesc pentru intervenția dumneavoastră, dincolo de faptul că este nepermis ce s-a întâmplat aici. De aici răsare o întrebare esențială: dar de ce este nevoie să mergeți la un ministru pentru o problemă locală? Asta este una din cele mai mari probleme ale acestei țări, dorința de a ține la un minister toată decizia, să decidă ministrul și dacă se văruiește într-o școală, și dacă primarul Sibiului are voie să facă un trotuar. Așa ceva nu e în regulă.

Această lege a descentralizării care ori e prea mare, ori e prea mică, ori dă prea mult, ori dă prea puțin, important e că se sparge un zid destul de gros, îngroșat în ultimii 23 de ani de zile, este un pas uriaș către ruperea definitivă a României de comunism. Eu înțeleg toate nostalgiile, înțeleg toate supărările că facem noi descentralizarea și n-o fac alții, dar până la urmă este un pas uriaș în drumul de modernizare a acestei țări.

În ceea ce privește câteva observații, câteva critici din partea colegilor de la PDL, de la domnul Oltean, normal, nu mai e în sală, îl reprezentați dumneavoastră, domnule Ialomițianu, mă abțin foarte greu. Dar eu, ca președinte de consiliu județean, am fost învățat să fiu ales direct de oameni și când ai în spate 160 de mii de voturi ai altă responsabilitate. Eu nu sunt obișnuit să fiu adus într-o funcție de calculator. Niciodată. Așa că în ceea ce privește reprezentativitatea trebuie să fim atenți cum folosim vorbele. (Aplauze.)

Deci, se vorbea de standarde de cost, chiar domnul Mircea Toader a lucrat împreună cu mine, sper să n-aibă probleme la partid, să introducem în această lege, să formulăm împreună acel articol care explicitează de când se aplică și cum se aplică standardele de cost. În ceea ce privește transparența legii, în ceea ce privește predictibilitatea legii, dacă ea este citită cu bună-credință și cu foarte multă atenție, o să se observe că nu sunt probleme din punct de vedere al implementării și al transferului de competențe, bani și oameni.

Nu există nici un fel de risc în ceea ce privește asigurarea resurselor financiare pentru implementarea acestui proces. De ce n-am făcut-o o dată cu regionalizarea? V-am mai spus și la început. Pentru că ați făcut tot ce-a fost posibil - și dumneavoastră, și cine vă susține - ca procesul de regionalizare să nu aibă loc în acest an, așa cum s-a blocat și procesul de modificare a Constituției. Este un proces de modernizare a acestui stat care nu mai poate fi blocat. El va merge în continuare. Sunt convins că aleșii locali, indiferent de culoarea politică, vor avea suficientă capacitate și responsabilitate ca și în ceea ce privește competențele pe care le primesc, să acționeze așa cum au acționat. În ceea ce privește transferul instituțiilor de cultură și ca o paranteză, știți bine cu toții că peste 90% din actul de cultură într-un județ este finanțat și se desfășoară sub coordonarea autorităților locale, nu sub coordonarea celor cinci sau șapte funcționari de la direcțiile județene de cultură, care nu ei au grijă de patrimoniul național, pentru că dacă cineva vrea într-adevăr să facă o evidență a stării patrimoniului național nu poate s-o facă astăzi, pentru că sunt multe imobile care figurează în documente la ministere, dar ele în realitate nu mai există. În schimb, la o autoritate locală nu există ca vreun scaun să fie pe hârtie și să nu fie în realitate. Să se comporte așa cum s-au comportat și când s-au transferat direcțiile pentru protecția copilului și România nu mai este un caz mondial în ceea ce privește protecția drepturilor copiilor instituționalizați. De asemenea, să se comporte așa cum s-au comportat când au fost transferate spitalele la autoritățile locale și față de datoriile uriașe care erau acumulate și nivelul de prestație a actului medical, încet, încet, cu grijă, cu răbdare, nivelul actului medical din spitalele care au fost transferate a început să se ridice.

Vă mulțumesc, în final, și sper ca, așa cum am spus și la început, la anul, când vom face regionalizare, să susțineți acest demers sau probabil și atunci o să fiți împotrivă pentru că nu trebuie făcută regionalizarea, că ar fi fost bine să se facă înaintea descentralizării.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim și noi, domnule viceprim-ministru.

Trecem în continuare la dezbaterea legii.

Dacă aveți observații la amendamentele admise.

La dezbateri generale, doamna Paul. Exact la aceasta.

Video in format Flash/IOS

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că suntem obligați să respectăm o directivă europeană din anul 2011, dar este de neînțeles întârzierea cu care a venit în dezbatere în Comisia pentru buget, finanțe. Una dintre prevederile acestei legi dezbătute în regim de urgență ține de întărirea atribuțiilor Consiliului Fiscal. Or, eu vă întreb: atâta timp cât în prezent Guvernul României nu ține cont de opiniile Consiliului Fiscal, ce vă face să credeți că în anii care urmează se vor îmbunătăți lucrurile la nivelul deciziei guvernamentale ce ține de buget și de fiscalitate. Și să vă citez din ultimul raport al Consiliului Fiscal: "Consiliul Fiscal deplânge faptul că din nou un pachet semnificativ de modificări ale Codului fiscal urmează să intre în vigoare...", se referă la bugetul pe anul viitor, "...fără ca acestea să fi fost supuse unui interval de timp rezonabil dezbaterii publice, în contradicție cu spiritul prevederilor art.4 alin.(1) al Codului fiscal care precizează că prezentul cod se modifică și se completează numai prin lege, promovată de regulă cu șase luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia, și fără un studiu de impact al măsurilor respective."

De asemenea, "Consiliul Fiscal atrage atenția asupra dificultăților de interpretare ale noii reguli de transformare a nivelului accizelor definit în euro, în monedă națională, în special în ceea ce privește proiecția încasărilor din accize în anii următori." Și așa mai departe.

Observațiile Consiliului Fiscal sunt pertinente și neluate în considerare nici în prezent.

O altă prevedere la care trebuie să privim cu foarte multă atenție ca impact direct al noii legi a responsabilității fiscal-bugetare, ține de următoarea decizie: "În prezent, datoria publică în România se ridică la 38% din PIB, iar USL merge în pas accelerat în sus. În cazul în care această datorie publică depășește 50% din PIB, măsurile pe care le impune această lege țin de înghețarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public. În cazul în care datoria publică depășește 55% din PIB, dar rămâne mai mică de 60% din PIB, măsurile pe care le prevede țin de înghețarea cheltuielilor cu asistența socială din sistemul public.

Și multe alte prevederi pe care ar fi trebuit să le analizăm cu mult mai multă atenție, nu în graba pe care ne-o impune astăzi majoritatea parlamentară USL.

Vă mulțumesc foarte mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și eu vă mulțumesc, doamna Andreea Paul.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale. Nu.

Vă întreb dacă aveți obiecții la amendamentele admise, de la punctul 1 la punctul 41. Nu sunt obiecții.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege trece la votul final care va fi în cursul zilei de mâine. Vă vom anunța.

Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința noastră de astăzi.

   

Ședința s-a încheiat la ora 18,35.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 31 mai 2020, 3:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro