Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 octombrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.127/29-10-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 21-10-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 octombrie 2013

5. Informare privind activarea domnului deputat Ion Șcheau în cadrul Grupului parlamentar al PSD.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ion Șcheau:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă anunț că, începând cu data de astăzi voi activa în Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Aurelian Ionescu, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Aveți trei minute, vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Aurelian Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați membri ai Guvernului,

Distinși colegi,

Prin dezbaterea moțiunii simple citite azi, colegii din opoziție ne propun, o dată în plus, să luăm act de încă un episod din serialul "Discuții, nu soluții!".

Probabil că Domniile Lor au deja întocmită o strategie riguroasă în acest sens și un tipar strict la care nu au de gând să renunțe, oricât de forțate și superficiale ar fi demersurile.

Am analizat în detaliu textul moțiunii depuse de parlamentarii PP-DD și PDL, iar concluzia ce s-ar desprinde în urma consultării documentului ar fi că grija inițiatorilor pentru mediul de afaceri românesc și libertatea presei s-ar traduce, în cazul unora, la încercarea disperată de a-și proteja instrumentarul media de partid, iar în cazul altora, la tentativa de a pune în cârca guvernanților de azi responsabilitatea pentru punerea pe butuci a zecilor de mii de firme închise în perioada 2009-2012.

Suntem de acord cu o singură propoziție a moțiunii simple dezbătute azi, anume aceea că România este măcinată în fiecare zi de probleme serioase. Așa este. Însă moțiunea în sine nu face parte din această categorie, pentru că documentul atacă tocmai un instrument dedicat măsurilor gândite să însănătoșească mediul de afaceri și să răspundă cerințelor Fondului Monetar Internațional.

Bugetul de stat are nevoie de aplicarea rapidă a unui sistem care să îmbunătățească semnificativ rata de colectare a taxelor. De asemenea, guvernanții sunt obligați să pună în practică decizii urgente prin care să combată evaziunea fiscală și fraudarea statului prin intrarea deliberată în insolvență a debitorilor.

Acestea sunt problemele serioase, distinși colegi din opoziție, și așa trebuie explicată legalitatea hotărârii de adoptare a noului Cod de insolvență prin ordonanță de urgență.

Mai departe. Motivele pentru care considerăm că argumentația pe moțiunea simplă nu stă în picioare sunt și mai clare.

Nu este vina Guvernului USL că președintele de facto al PP-DD a promovat în propriile firme un management de eficiență soră cu insolvența, că televiziunea de garsonieră a ales să emită ilegal pe alte canale și să o strige pe Elodia prin platourile altor instituții TV.

În aceeași ordine de idei, nu Guvernul USL este responsabil pentru faptul că unele posturi de televiziune au fost atât de preocupate să fluture pe sticlă mostre așa-zise ale incapacității Executivului de a-și încasa taxele și a stopa evaziunea fiscală, încât au neglijat realitatea propriei insolvabilități.

Revenind la moțiune, vă mărturisim, stimați colegi inițiatori, că am sperat până la citirea ultimelor paragrafe ale textului elaborat de dumneavoastră să găsim și referiri la ceea ce înseamnă în cifre pentru bugetul de stat practica firmelor de a intra în insolvență. N-am identificat astfel de înscrisuri însă. V-ați rezumat la a prezenta statistici și previzioane legate de actualii și eventualii viitori agenți economici insolvabili, omițând din nefericire un aspect ce v-ar fi făcut moțiunea credibilă și obiectivă măcar în parte.

Acest aspect este că foarte mulți dintre bieții insolvabili, a căror soartă o deplângeți pe parcursul a zece pagini, sunt responsabili pentru neîncasarea la bugetul de stat a 10 miliarde de euro.

La o valoare aproximativ egală se ridică și gaura din conturile creditorilor, iar acestui prejudiciu i se adaugă și cele circa 4 miliarde de euro datorate băncilor de societățile debitoare.

Așa stând lucrurile, considerăm că este mai constructiv pentru România să luăm măsuri împotriva țepelor financiare și a fraudării statului de către speculanții economici de conjunctură, decât să lăcrimăm în stil cațavencian pe la tribune de oful presei isterizate și al firmelor pentru care noul Cod de insolvență este doar o reglementare căreia trebuie să i se conformeze și nimic mai mult.

Vă mulțumesc, dragi colegi.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Tudose Mihai, Grupul parlamentar al PSD. Mai aveți 18 minute. Grupul este emoționat, nu v-a văzut de mult la pupitru.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mihai Tudose:

Mulțumesc, domnule președinte și dumneavoastră, de asemenea.

Domnule ministru,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noul Cod al insolvenței este un răspuns necesar la necesitatea protejării intereselor, atât a creditorilor, cât și a debitorilor aflați în procedura insolvenței, în condițiile în care prevederile și principiile legii trecute, Legea nr.85 privind reorganizarea societăților comerciale, s-au dovedit a fi deturnate de la intenția de reglementare, devenind un instrument de evitare până la anulare a creanțelor înscrise la masa credală.

Astfel, știind că pot beneficia de o prevedere legală care să le permită să ajusteze sau chiar să anuleze creanțele creditorilor, practica a consacrat două situații des întâlnite în care debitorii de rea-credință acționează după cum urmează:

  1. planul de reorganizare se derula pe o perioadă de 3 ani, prevedea achitarea tuturor creanțelor, însă nu în tranșe egale, ci progresive, lăsând ca ultima sau ultimele tranșe să fie cele mai însemnate din punctul de vedere al cuantumului acestora. Planul însă nu era niciodată dus la bun sfârșit, odată cu începerea obligației de a plăti sumele substanțiale, debitoarea solicita intrarea în faliment sau pur și simplu sista plata tranșelor, creditorii fiind astfel obligați să solicite intrarea în faliment;
  2. având în vedere că Legea nr.85/2006 reglementa votarea planului pe categorii de creditori, de cele mai multe ori creanța bugetară, chiar dacă era vorba de un creditor majoritar, era defavorizată prin vot de categoriile de creanță nesemnificativă, ajungând până la reducerea acesteia la procente apropiate de zero absolut. Se ajungea la situația paradoxală în care creditorul majoritar era doar un spectator care nu putea decât să constate că prin planul de reorganizare creanța sa certă, aceea lichidă și exigibilă a fost pur și simplu anulată.

Ca și o considerație generală, până la data intrării în vigoare a noului Cod al insolvenței, planul de reorganizare reprezenta un instrument eficient prin care debitoarea putea tăia efectiv creanțele creditorilor de bună-credință, ajungându-se la situația în care orice debitor care nu mai dorea să achite facturile și obligațiile, să folosească umbrela insolvenței pentru a-și regla contabilitatea și pentru a scăpa de datorii.

Reorganizarea nu mai era nicicum o măsură de revitalizare a unui debitor, ci devenise preponderent o măsură de cvasifraudare a bugetului de stat și a creditorilor de bună-credință.

De asemenea, deși legea prevedea obligația achitării datoriilor curente, conform actelor din care rezultau, chiar și cele născute în cursul unei reorganizări, de cele mai multe ori debitorii au ignorat plata creanțelor curente, ajungându-se la situația paradoxală în care creanțele născute în cursul procedurii de insolvență sunt mai mari decât cele înscrise la masa credală. Astfel, devenise evident că un astfel de plan nu poate fi numit succes decât, eventual, pentru debitori.

Concluzionând și având în vedere practica în materie, a devenit un fenomen generalizat practica societăților comerciale care înțeleg să relanseze prin implementarea unui plan de reorganizare bazat exclusiv pe tăierea creanțelor înscrise la masa credală.

Se pune astfel întrebarea, ce interes mai avea un debitor să-și achite obligațiile, cunoscând faptul că prin procedura de insolvență poate fi scutit de plata datoriilor.

Efectul imediat al unor astfel de măsuri a fost unul de domino, mulți dintre creditori devenind la rândul lor debitori sau societățile care activează în același domeniu sunt practic paralizate de practica neloială, în sensul că neparcurgând o procedură de insolvență care să le curețe contabilitatea de datorii, nu pot face față concurenței unui debitor care implementa cu "succes" un astfel de plan.

Insolvența a devenit un mod de a evita plata datoriilor acumulate, dar și un instrument de a ocoli plata creanțelor curente, principiul insolvenței fiind încălcat în sensul că lacune legislative actuale au devenit facilități pentru debitori, generând un dezechilibru major în piață cu impact direct asupra bugetului consolidat.

Cifrele oficiale arată că în anul 2011 au fost 4.070 de cereri introduse de către ANAF, față de 15.174 de cereri deschise de către debitori sau alți creditori.

În 2012, scorul a stat aproape la fel, 4.412 ANAF, față de 1.9732 debitori plus creditori. Deci, în niciun caz nu este vorba, stimați colegi, de o presiune a statului, ci de o reglare a pieței, normală.

În lupta cu organele fiscale, nu sunt cele care inițiază procedurile de insolvență decât în măsura în care sunt în prezența unor societăți de tip fantomă sau cu profil evazionist și asupra cărora măsurile de executare silită nu au avut niciun efect.

Mai mult, verificând cele de mai sus, deși creditorul fiscal este privit întotdeauna ca fiind un creditor incomod, rezultă că organele fiscale au solicitat în medie, pe perioada analizată și invocată, de altfel, în moțiune, doar în aproximativ 19 la sută din cazurile de deschidere a procedurilor de insolvență.

O concluzie ar fi și faptul că, de cele mai multe ori, debitorii sunt cei care-și deschid singuri procedura.

În anul 2011, din totalul creanțelor înscrise la masa credală aferentă societăților radiate în sumă de 4.145,35 de milioane de lei nu s-au recuperat 3.993,1 milioane de lei, gradul de recuperare fiind un spectaculos 3,67 la sută.

În 2012, lucrurile au stat și mai bine, gradul de recuperare crescând la 5,55 la sută, pierderea fiscală fiind de 4.730,12 milioane de lei. Cât de mult i-a păsat lui Boc și companiei despre ceea ce se întâmplă cu bugetul s-a văzut. Au tăiat pensii, au tăiat salarii, au tăiat tot.

Aplicând dispozițiile Legii nr.85/2006, conform celor de mai sus, se constată că gradul de recuperare a sumelor datorate bugetului consolidat nu a depășit procentul de 6 la sută, rezultând astfel un impact major asupra gradului de colectare.

Cât privește distorsionările produse asupra mediului economic generate de debitorii aflați benevol în procedura de insolvență, acestea sunt, în opinia noastră, absolut incomensurabile.

Stimați colegi,

Textul moțiunii abundă atât de argumentații hilare, cât și de expunerea unor "realități", cu ghilimelele de rigoare, ale ultimilor ani, care țin mai mult de un autodenunț al celor care au susținut guvernele Boc și Ungureanu.

Câteva exemple. Se impută Guvernului Ponta faptul că România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reglementarea insolvențelor. Proba invocată în moțiune fiind un raport din 2013, pomenit și de colegul de la Partidul Național Liberal, raport care analizează datele din 2010-2012. Era altcineva la guvernare, nu, dragi colegi, nu sună asta a un autodenunț, ca o cenușă în cap?

Pentru a fi sublimi, autorii continuă argumentația cu date statistice despre faliment, moțiunea fiind despre insolvență... semnatarii moțiunii invocă faptul că prevederile noului Cod al insolvenței "Sunt în totală contradicție cu realitatea autohtonă și globală". Da, aveți dreptate, sunt în totală contradicție cu realitatea Guvernelor Boc și Ungureanu. Acea tragică realitate economică promovată de guvernele pe care le-ați susținut.

Se acuză rapiditatea cu care s-a intervenit în legiferarea insolvenței și lipsa dezbaterii publice. Pentru ca, tot în textul moțiunii, să fie invocate pozițiile rezultate în dezbaterea publică pe această temă.

În fapt, pentru ca lucrurile să fie clare, autorii moțiunii invocă ei singurei cele 5 luni de când proiectul este în dezbatere publică. Este drept că termenul de 5 luni este invocat la pagina 7 a moțiunii, iar la pagina 5 este folosită sintagma "Noapte bună".

Bună dimineața, stimați semnatari! (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mai sunt 10 minute, Grupul parlamentar al PSD, alocate grupului parlamentar.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, nu vor.

Grupul parlamentar al PDL, doamna Andreea Paul. Aveți 5 minute la dispoziție, distinsă doamnă.

Video in format Flash/IOS

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună seara! Și sper în răbdarea dumneavoastră pentru a asculta argumente de fond, pe care vi le-am dat și în cazul Autorității de Supraveghere Financiară. Ați fost orbi, surzi, nu le-ați ascultat și în mai puțin jumătate de an, Guvernul a revenit cu o nouă propunere de act legislativ.

Guvernul folosește, din păcate, astăzi, Codul insolvenței pentru a face poliție politică și nu pentru a diminua evaziunea fiscală.

Citez din ceea ce a spus recent premierul și astăzi ministrul Cazanciuc: " Sunt prea mulți cei care intră în insolvență ca să fraudeze statul".

Dați-mi voie să vă întreb dacă prin această declarație asistăm cumva, practic, la autodenunțul "premierului insolvență" Victor Ponta și a ministrului Cazanciuc, insolvență în cazurile OLTCHIM și Hidroelectrica pe care USL le-a împins intenționat spre faliment? Cine a câștigat din intrarea în insolvență a acestor companii, vă întreb? Răspunsul este simplu. Gașca lui Ponta de consultanți și de lichidatori. În niciun caz cei două mii de șomeri noi de la OLTCHIM și Hidroelectrica. Nici creditorii sau partenerii comerciali serioși care au asistat pasivi la diluarea creanțelor.

Vă reamintesc, domnule ministru, pierderile la OLTCHIM s-au dublat în anul 2012 sub USL față de anul 2011 sub PDL.

Vă reamintesc, domnule ministru Cazanciuc, că în cazul Hidroelectrica ați abuzat de procedura insolvenței. Profiturile din anul 2011 de la Hidroelectrica, sub guvernare PDL, se transformă în anul 2012 în pierderi, sub guvernarea USL, și intră în insolvență.

Premierul și cu întregul dumneavoastră guvern se spală astăzi pe mâini de orice legătură cu valul de insolvențe generat de hoția și de incompetența Guvernului.

Vă reamintesc că aproape 9 din 10 firme aflate în insolvență astăzi sunt întreprinderi mici și mijlocii, adică exact cele care creează locuri de muncă și care susțin pe spinarea lor bugetul public. Cifrele le-ați auzit.

Guvernul Ponta a generat cu 20 la sută mai multe insolvențe în anul 2012 decât cele înregistrate cu un an anterior. Sumele datorate de debitorii aflați în insolvență au crescut de nouă ori. În fiecare zi, în acest an, din păcate, 43 de firme intră în insolvență. Care este răspunsul dumneavoastră la această stare de fapt deloc de lăudat? O ordonanță de urgență care să le grăbească sfârșitul celor care au reușit să supraviețuiască în haosul economic pe care USL l-a creat.

O mai bună reglementare a insolvenței se impune. Admitem asta. Însă prin dezbatere publică și prin dezbatere parlamentară. Ea nu trebuie să fie folosită ca un instrument politic de represiune a presei. Deblocarea mediului economic, o nouă lege a insolvenței trebuie să rezolve adevăratele puncte nevralgice. Aici suntem în acord. Trebuie diminuate perioadele, simplificate procedurile, diminuate costurile. Dar cum puteți dumneavoastră, vă întreb, restructura un risc precum un iminent faliment al Sidex Arcelor Mittal într-un an de zile? Cum puteți restructura activitatea unui astfel de complex?

Dumneavoastră ați spus la un moment dat că prin manipularea votului pentru intrarea în insolvență, că s-a abuzat foarte mult de procedura de manipulare a votului. Vă întreb la OLTCHIM și Hidroelectrica statul român a manipulat acest vot? Ați spus, la un moment dat, abuzând de o greșeală materială, v-ați legat excesiv cu toții în intervențiile dumneavoastră, și anume prima solicitare, revocarea ordonanței. Dați-mi voie să vă spun că este o greșeală materială și în loc de "revocare", acolo trebuia să apară "retragerea ordonanței de urgență".

V-ați legat de regiile autonome, spuneți că vă propuneți să stopați acumularea de datorii în urma managementului defectuos. Dați-mi voie să vă spun că soluția este depolitizarea managementului. Este just să ridicăm acest argument în cazul regiilor autonome, pentru că ele sunt de cele mai multe ori monopoluri. Nu veți face altceva decât, și în aceste cazuri, să omorâți partenerii corecți. Depolitizați managementul lor.

Prin actualul cod, Guvernul USL nu face altceva decât să grăbească falimentul. Și le refuză viitorul firmelor care se pot restructura pentru a-și relua activitatea. Prin actualul cod, "Victor insolvență" și "Guvernul insolvență" anulează în egală măsură șansele creditorilor și ale furnizorilor serioși de a-și recupera datoriile.

Guvernul "Ponta insolvență" ignoră în mod iresponsabil cu încăpățânare criminală realitățile economice și sociale. Afectează ireversibil climatul economic, mediul de afaceri și sistemul bancar. Și nu numai atât, "Ponta în insolvență" îi rezolvă dintr-o lovitură și pe cei care ar putea transmite populației că în fruntea Guvernului nu se află cel mai luminat om de stat.

Mai mult, demersul "Guvernului insolvență", pe care niciun ministru nu a avut curajul să și-l asume, duce pe noi culmi cenzura comunistă prin articolul care prevede suspendarea intempestivă...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna deputat, aveți 7 minute de când vorbiți, cu tot respectul, 8 de când vorbiți, o să vă rog frumos să finalizați discursul.

Video in format Flash/IOS

Doamna Maria-Andreea Paul:

Cu permisiunea dumneavoastră...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos să finalizați discursul, este a 7-a mia oară când dumneavoastră, numai dumneavoastră personal vă dau permisiunea peste minute. Deci, cu mare plăcere vă dau, dar să nu zică colegii că am ceva personal doar cu dumneavoastră să vă favorizez.

Video in format Flash/IOS

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă mulțumesc, domnule președinte, că-mi permiteți să închid, invocând adevăratele urgențe.

Domnule "Ponta insolvență", cinci la număr. 1. amendarea marilor finanțatori politici care sunt cei mai mari evazioniști fiscali și de la care pleacă penibila colectare a taxelor în România; 2. eliminarea corupției din contractele alocate de către stat și transparentizarea lor; 3. eliminarea procedurilor ilogice ale insolvenței și scurtarea lor pentru a permite restructurarea companiilor și reluarea activității, nu doar falimentul; 4. dezbaterea în Parlament, retragerea ordonanței de urgență a Guvernului și nu adoptarea celei de-a 170-a ordonanță de urgență printr-o lege; ați creat o adevărată demență legislativă și fiscală; 5. pregătirea sistemului economic și juridic al instanțelor și al aplicării acestui nou Cod al insolvenței, eliminarea abuzurilor statului asupra mediului economic.

Ați invocat dialogul cu ei. În realitate, dezbatere ioc, transparență ioc, profesionalism ioc, faliment sigur.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Ați avut onoarea să vorbiți 9 minute mai mult decât Grupul parlamentar al PNL și, împreună cu Grupul parlamentar al minorităților, mult mai mult decât PNL plus PSD la un loc. Asta ca să pot să vă reamintesc și o spun și în stenogramă. N-aș vrea să compar cu vremurile trecute.

Din partea Grupului parlamentar... PP-DD și-a încheiat misiunea...

Domnul Máté András-Levente, UDMR-ul mai are un minut și jumătate. Nu mai...

Minoritățile naționale au vorbit și pentru data viitoare.

Din partea Partidului Conservator mai există un minut, dacă mai e cineva, nu? Bun.

Deputații neafiliați nu au luat cuvântul. Deputații neafiliați.

Dumneavoastră vorbiți în numele deputaților neafiliați, da?

Video in format Flash/IOS

Domnul Mihai Tararache:

Da, domnule președinte.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos, aveți două minute, aveți cuvântul. Domnul deputat Tararache, dacă nu mă înșel, da?

Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mihai Tararache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Dragi colegi,

Mediul economic românesc are nevoie astăzi mai mult ca oricând de un cadru legal care să ajute, iar nu să încurce societățile românești să răzbească în aceste vremuri grele.

Materia insolvenței avea nevoie de o unificare a legislației elaborate în acest domeniu, atât pentru corelarea procedurilor de prevenire a incapacității de plată, dar și pentru accelerarea procedurilor de reorganizare sau faliment.

Deputații independenți consideră că această inițiativă este necesară, dar nu agreează lipsa dialogului cu Parlamentul prin emiterea unei ordonanțe de urgență, fără a da posibilitatea dezbaterii prezentului text în comisiile de specialitate înainte ca textul să-și producă efectele.

Ne exprimăm totuși speranța că se va permite amendarea proiectului în Parlament și că inițiatorul va fi deschis dialogului cu toate forțele politice, având în vedere că vorbim de un subiect de interes, de un subiect sensibil pentru întreaga societate românească și cu un puternic impact asupra mediului de afaceri.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun. Mulțumesc foarte mult. La un minut, la alt Parlament. Aici, la Parlamentul ăsta, două minute grupul deputaților neafiliați, când vă convingeți care vorbiți, cu mare drag. Nu, că mă ceartă toți colegii, domnule deputat, eu v-aș da cuvântul, dar deja am sărit coarda. Nici asta cu procedura nu merge.

Eu o să vă rog frumos altceva, vreau să vă informez, liderii grupurilor politice parlamentare și membrii Biroului permanent am decis cu domnul președinte Crin Antonescu, 9,45 Birou permanent reunit. La ora 10,00 un plen reunit, dragi colegi. Mâine dimineață la ora 10 avem plen reunit Camera Deputaților cu Senatul. Bun.

Domnul deputat Răducanu, aveți ultimul cuvânt. Aș vrea să vă încadrați în 3-4 minute, ca după aceea să-i dau cuvântul domnului ministru Cazanciuc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ion Răducanu:

Domnilor miniștri,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Moțiunea de astăzi ne dezvăluie fără tăgadă apariția pe scena mult zbuciumată a politicii românești postdecembriste a unui nou curent ideologic care s-ar putea intitula "fariseismul democrat liberal popular".

Acest curent ce se manifestă în ultimele luni a apărut prin simbioza papagalismului populist, născut în televiziune și reînviat prin voința unei divinități în preajma Vaticanului de câteva zile, cu moralismul PDL-ist ca scop al vieții politice în opoziție, născut din ipocrizia unora care acum predau lecții și țin predici ca niște îngeri neprihăniți. Dacă cei cărora le datorăm afirmarea papagalismului populist sunt în mare parte tineri parlamentari neprihăniți și a multe neștiutori, dar cu dorința de a învăța și a se manifesta, chiar și fără folos, adepții moralismului sunt cei care confirmă justețea adevărului că lupul își schimbă părul, dar năravul, ba. Adică povestea cu lupul care vâna oi și dojenea alți lupi că le mănâncă.

După ce ai devorat oaia, nu mai poți să predici despre dieta vegetariană decât dacă ai o memorie scurtă sau îți lipsește conștiința. Nu numai că predica este în zadar, dar și rușinea e pe măsură. Restul e fățărnicie.

Acestea fiind zise, consider că ar fi timpul să vorbim mai pe înțelesul tuturor semnatarilor acestei moțiuni, pentru că sunt convins că mare parte din aceștia nu știu bine ce au semnat și nici nu știu cu ce se tratează incapacitatea de plată și falimentul.

Doresc să vă precizez faptul că vin din mediul de faceri, de 40 de ani și că știu ce vorbesc. Inadvertențele Legii insolvenței care va fi abrogată au dus ca în ultimii 5 ani să apară peste 90 de mii de firme în insolvență. Câte oare din acestea au intrat în insolvență din cauza statului? V-ați întrebat vreodată? Dragi colegi, cu siguranță că printre cauzele care au determinat incapacitatea de plată a unor firme, efectele crizei economice au dus la scăderea drastică a consumului, precum și la incapacitatea statului de a-și plăti datoriile.

Realitatea crudă este însă următoarea: în insolvență intri din cauză că managementul ori este slab calificat, ori este de rea-credință. A venit timpul să punem punct capitalismului românesc de tip neosocialism, care are principiul să-i salvăm pe toți, chiar dacă sunt hoți. Nu se mai poate ca proștii să plătească sau creditorii să suporte hoțiile și ingineriile financiare ale debitorilor intrați voit în incapacitate de plată, în timp ce ei, insolvenții și falimentarii, să o ducă bine mersi, conducându-și firmele de rezervă și petrecându-și concediile cu soțiile sau cu amantele la Monaco, la Paris sau în țările calde.

Nu ești capabil să-ți menții firma pe linia de plutire, te predai cu arme cu tot, plătești cu averea ta personală și a familiei datoriile și intri în faliment. De ce să aștepte creditorii să-și încaseze banii după ce te reorganizezi tu 3-4 ani de zile? Și atunci dacă mai apuci să închei reorganizarea...

Moțiunea curentului politico-ideologic "fariseismul democrat liberal popular" susține că noul Cod al insolvenței favorizează falimentul, iar Guvernul Ponta a declarat război mediului de afaceri și locurilor de muncă. Nimic mai fals. Nimic mai manipulator. Cele 25 de mii, peste 25 de mii de firme intrate în insolvență în 2012 citate în moțiune și la care au făcut referire și cei care au vorbit din cei care au semnat sunt cele pe care guvernarea Boc, dumneavoastră, dragi colegi, foști miniștri în anii 2009-2011 le-ați adus aici.

Starea de incapacitate de plată a firmelor nu apare de azi pe mâine, ea își are rădăcinile în timp și este direct proporțională cu neîncasarea datoriilor de la clienți, printre care principalul client e statul român care le-a pus să execute lucrări publice pe gratis, pe banii lor, în detrimentul plății datoriilor proprii către furnizori și creditori.

Disponibilitatea dumneavoastră excesivă, a celor care ați condus România în perioada 2008-2012, pentru subvenționarea societăților de stat ce înregistrau pierderi halucinante, combinate cu teama de răspundere în cazul eventualului faliment al acestora au dus economia în dezastru, în dezechilibru, determinând insolvențe în cascadă, declarate sau nedeclarate încă.

Nu vreau să vi le amintesc, pentru că le știți și îmi e rușine mie să spun, să povestesc despre toate acestea.

Acum vorbiți, vorbiți, repetați la infinit, susținând alături de principalii beneficiari ai procedurilor de insolvență că există pericolul falimentului pentru multe firme, și ce dacă. În Statele Unite și orașul Detroit a intrat în faliment și primarul a luat 28 de ani de pușcărie. Foarte bine. Cine nu rezistă economiei de piață, să intre în faliment, pentru că e mai bine să intre cel vinovat și să plătească decât să intre câteva zeci, sute, mii sau zeci de creditori nevinovați.

După părerea mea, asanarea mediului de afaceri nu se mai poate face decât prin aplicarea întocmai și cu exigență a legilor acestei țări. Codul insolvenței și Legea pentru combaterea evaziunii fiscale trebuie să fie aplicabile și aplicate tuturor celor care au venituri, care sunt entități înregistrate la fisc, care au drepturi și obligații fiscale, pentru că toți trebuie să fim egali în fața legii.

Asimilând înăsprirea procedurii insolvenței prin noul cod cu o formă de inchiziție sau de manipulare a democrației n-ați făcut altceva decât să vă demascați interesul vădit de a-i proteja pe cei care nu au capacitatea managerială necesară sau sunt de rea-credință, pe cei care vă sunt datori cu ceva, pe cei care vă apără interesul și imaginea, pe cei care trebuie să răspundă cât mai curând pentru devalizarea societăților cu capital de stat aflate în incapacitate de plată sau chiar faliment.

Și închei reamintindu-vă pentru ce suntem în Parlament, pentru a face legi pentru o economie de piață adevărată, desfășurată în condiții de corectitudine și profesionalism, în care fățărnicia și fățarnicii nu mai au loc. Pentru că fățarnicul are într-un buzunar bani, iar într-altul o carte de rugăciuni. Fățarnicul servește atât lui Dumnezeu, cât și Diavolului, mințindu-i pe amândoi. Așa spunea Makarenko.

În speranța că v-am convins că ar trebui să regretați ce ați scris în această moțiune inodoră, incoloră, insipidă, vă doresc să aveți mai multă inspirație și mai mult bun simț data viitoare.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul deputat Márton Árpád, pe procedură.

Vă mulțumesc foarte mult. După aceea o să-i dau cuvântul domnului ministru Cazanciuc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este adevărat că încă nu avem un cod de conduită, dar regulamentul nostru clar interzice folosirea cuvintelor injurioase.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Ca de exemplu?

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

E și mai condamnabil...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Ca de exemplu, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Stați să termin ideea și poate o să vă dați seama dacă veți citi și stenograma acestei ședințe. Că aveați obligativitatea, domnule președinte, să interveniți.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dar nu fiți nervos. Stați calm.

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Este și mai regretabil când într-o înșiruire de cuvinte născocite de un intervenient mai este implicat și Sfântul Scaun. Nu vă supărați, este inadmisibil. Deci, într-o dezbatere politică, să se lege autoritatea papală de activitatea unor grupuri parlamentare și intențiile acestora. Este inadmisibil. Și, domnule președinte, trebuia să interveniți.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat,

În primul rând, nu aveți dreptate. Cunosc la fel de bine ca și dumneavoastră regulamentul. A fost o comparație de tip pamflet și nu a fost acuzat sub nicio formă și nu i s-a adus atingere Sfântului Scaun. Nu voi permite de la acest microfon ca Biserica Ortodoxă Română sau orice alt cult recunoscut în România să fie jignit. Interpretarea dumneavoastră este departe de orice...dacă vreți, de orice conservatorism pe care ar putea să-l aibă un parlamentar.

În al treilea rând, domnul deputat nu a jignit pe nimeni. Nu a jignit pe nimeni și nu a avut vreo manifestare injurioasă la adresa vreunui coleg. Dacă a avut-o, vă rog frumos s-o spuneți, și eu personal, o să-i atrag atenția. Eu cunosc colegi în ultimele mandate care au venit aici și au vorbit altceva. Chiar au avut manifestări, așa cum ați spus dumneavoastră, la adresa altor colegi. Dar dacă pe dumneavoastră vă deranjează, eu îmi cer scuze personal în numele domnului deputat, pentru că dumneavoastră sunteți atât de sensibil. Dar mai înainte cu cinci minute n-ați fost la fel de sensibil. Poate n-ați fost atent.

Poate n-ați fost atent, domnule deputat, dar știindu-vă rigurozitatea, bănuiam că trebuia să fiți și atent.

Domnul ministru Cazanciuc, vă rog frumos, conform regulamentului, ultima parte este la dispoziția dumneavoastră. Aveți 20 de minute. Vă mulțumesc foarte mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Robert-Marius Cazanciuc:

Două minute, cu înțelegerea dumneavoastră, nimic mai mult.

N-aș vrea să mă refer la societăți comerciale importante din economia românească care sunt departe de procedura insolvenței și nici la altele care tocmai au ieșit din insolvență și la beneficiarii acestora.

Aș vrea să rămânem în cadrul propus astăzi al noului cod al insolvenței cu două lucruri pe care aș vrea să le punctez. Nu vorbim de libertatea presei astăzi, ci vorbim de societăți comerciale care nu-și respectă obligațiile către stat, către furnizor, către angajați. Discutăm de falimentul unor societăți comerciale și nu de libertatea presei.

Au fost câteva lucruri interesante spuse astăzi aici și cu siguranță vor fi reflectate și în forma finală a textului supus dezbaterii parlamentare. Ministerul Justiției va fi în Parlament la dezbaterea parlamentară pe acest nou Cod al insolvenței și, cu siguranță, vom sprijini orice inițiativă de natură să aducă claritate textului supus dezbaterii, de natură să contribuie la intenția Guvernului, aceea de a avea un mediu economic sănătos în care să-și găsească locul doar cei care vor să respecte legea și să-și respecte partenerii de afaceri.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aici se închide dezbaterea pentru moțiunea simplă.

O să-l rog pe domnul vicepreședinte Mitrea să preia sesiunea de răspunsuri și prezentarea interpelărilor. Dacă rămâne cineva.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 29 mai 2020, 19:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro