Aurel Niculae
Aurel Niculae
Ședința Camerei Deputaților din 14 mai 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.63/23-05-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-08-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 14-05-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 mai 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.20 Aurel Niculae - declarație politică despre "Dezrobirea țiganilor";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Domnul Aurel Niculae:

"Dezrobirea țiganilor"

Chestiunea țigănească abordată la jumătatea secolului al XIX-lea, în spiritul vremii, modernizator și înălțător, cu mintea îmbogățită "cu ideile reformatrice", așa cum sublinia ilustrul Mihail Kogălniceanu, este mai actuală ca oricând. Dezrobirea țiganilor s-a făcut la 1844 (țiganii domnești și mănăstirești) și 1855 (țiganii boierești) în Moldova și 1847 (țiganii domnești și mănăstirești) și 1856 (țiganii boierești) în Țara Românească.

Însă, ceva a dăinuit peste secole și generații.

Chestiunea țigănească/rromă este de actualitate pe agenda publică nu numai în România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, țări sursă de imigrație a unor membri ai acestei etnii, sau în Anglia, Franța, Spania, Italia, țări de destinație pentru migrația rromă, ci chiar pe agenda Comisiei Europene și a marilor cancelarii occidentale.

Instituții internaționale sprijină, promovează și finanțează programe și proiecte care se adresează acestei minorități: Fondul Monetar Internațional, ONU, Banca Mondială, Fundația Soros etc. După cum bine se știe, punți de legătură se creează, există politici de discriminare pozitivă, programe guvernamentale de incluziune, demersuri ale societății civile, burse publice și private.

Însă, ceva pare că lipsește!

Vorbesc aici în cunoștință de cauză, ca deputat al Colegiului 4 - Fundulea-Budești din județul Călărași, unde reprezint localități în care etnia este chiar majoritară (Gălbinași, cu primar din rândul acesteia), sau reprezintă un număr însemnat de cetățeni (Budești, Curcani, Fundeni, Sohatu).

La o primă vedere, dar și în urma unui studiu amănunțit, putem constata că s-a făcut mult pentru această etnie în ultimii 20 de ani. Subliniez: "s-a făcut"! Întrebarea pe care nu mulți îndrăznesc a o rosti este: "ce a făcut etnia pentru ea însăși"? Chiar și străinii se întreabă și ne întreabă acest lucru. Ce fac rromii pentru ei, ce face fiecare individ rrom pentru el însuși, pentru cei din jur - care sunt atât membrii ai propriei etnii, dar și pentru cei din comunitățile conlocuitoare? Folosesc termenul "individ" în sens larg, nepeiorativ, întrucât mulți nu pot fi numiți cetățeni, în lipsa unor înregistrări oficiale, în lipsa actelor de naștere, de identitate, de stare civilă, în lipsa unei conștiințe proprii.

Discriminarea pozitivă vine ca o contrapondere la discriminarea negativă care încă există din partea majorității. Însă nu este 100% vina majorității pentru acesta. Reprezentanții mai luminați ai acesteia au încercat să șteargă păcatele generațiilor anterioare, prin actele dezrobirii de acum mai bine de 150 de ani. În zilele noastre, sunt inițiate și se derulează măsuri guvernamentale pentru sprijinirea rromilor. Problema nu este aici. Cum nici soluția nu este doar aici!

Dezrobirea țiganilor nu s-a încheiat. Partea cea mai grea și mai complicată, partea care depinde doar de membrii etniei, pare că abia a început. Și, din păcate, aceasta nu este o constatare, ci mai degrabă o speranță!

Rromii trebuie să continue actul dezrobirii, dar de data aceasta nu de asupritori, nu de stăpâni, ci de propriile metehne și de mentalitățile care îi țin captivi în mizerie, neintegrare, dezintegrare, discriminare, analfabetism, infracționalitate. Toate acelea care, încă, pe mulți dintre ei îi duc în zona unor paria, a ceea ce grecii numeau "athinganein", adică a nu se atinge.

Lucrurile nu se fac de azi pe mâine. Dumnezeu a creat lumea din nimic în 6 zile dumnezeiești și abia în cea de-a 6-a L-a creat pe om după chipul și asemănarea Sa. Pe pământ, fiecare individ este modelatorul propriului destin, este cel care poartă responsabilitatea creării propriului viitor, așa cum și-l imaginează, cum gândește că poate fi o viață frumoasă și împlinită, după efort intens și dedicare acestui act al creației, al propriei creații.

Dezrobirea de acum 150 de ani a fost înainte de toate un act colectiv - vizând întreaga etnie, iar abia apoi o dezrobire individuală, o "iertare" a fiecărui individ al etniei care avea roluri și funcțiuni specifice în construcția socială de până atunci. Dezrobirea de astăzi este de mentalități și comportamente care afectează indivizii, comunitatea pe care aceștia o constituie, dar și comunitățile alături de care conviețuiesc. Această dezrobire nu înseamnă doar lepădarea de starea de inerție, amorțeală, atrofiere, renunțarea la șmecherie, ca subiect de mândrie și mod de viață, modelarea curajului nesăbuit și inconștient care duce pe mulți membri ai etniei să îngroașe rândurile celor condamnați pentru infracțiuni de toate felurile. Dezrobirea aceasta de la început de secol și de mileniu înseamnă de fapt conștientizare și gândire liberă (dobândite în urma învățăturii), responsabilitate (care urmează un act de alegere), obligații (întotdeauna alăturate drepturilor), contribuție (printr-o cultură a muncii). Este vorba, deci, despre o dezrobire de această stare copleșitoare de inferioritate care împiedică actul învățăturii și acțiunii constructive, de încremenirea, nu într-un proiect înălțător și eliberator, ci în inacțiune constructivă și comportamente distructive. Stăpâni liberi pe branșele proprii de mai bine de 150 de ani, multora din rândul etniei le este mai ușor să aleagă a sta cu mâna întinsă, sau chiar a o ridica la vecinul mai avut și a smulge cu ea bunul altuia.

Închei cu un gând de speranță și totodată un îndemn, prin citarea cuvintelor domnitorului Alexandru Ioan Cuza: "(...) Departe de a vă deda trândăviei, sporiți încă hărnicia voastră (...) Îngrijiți-vă asemenea de vetrele satelor voastre, care de astăzi devin comune neatârnate și locașuri statornicite ale voastre, din care nimeni nu vă mai poate izgoni. Siliți-vă dar a le îmbogăți și a le înfrumuseța; făceți-vă case bune și îndestulătoare; înconjurați-le cu grădini și cu pomi roditori. Înzestrați-vă satele cu așezăminte folositoare vouă și urmașilor voștri. Statorniciți mai ales și pretutindenea școale, unde copiii voștri să dobândească cunoștințele trebuitoare pentru a fi (...) buni cetățeni. (...) Învățați dar pe copiii voștri a le prețui și a le bine întrebuința (drepturile, n.n). Și mai presus de toate, fiți și în viitor ceea ce ați fost și până acum și, chiar în timpurile cele mai rele, fiți oameni (n.n.) de pace și de bună rânduială (...)"

Dragi rromi, este despre voi, prin voi, pentru voi!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 15 august 2020, 8:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro