Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 16-04-2013

Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.84 Florin Gheorghe - declarație politică pe subiectul "Meritocrația de partid";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Domnul Florin Gheorghe:

"Meritocrația de partid"

USL nu se împiedică de criteriile de integritate când e vorba despre numirile în funcții de conducere. Ministrul de Interne, Radu Stroe, este protagonistul unui nou episod din războiul USL cu integritatea.

Prin grija ministrului Radu Stroe, chestorul Constantin Manoloiu a fost numit șef al Corpului de Control din Ministerul de Interne. Deși este urmărit penal în dosarul referendumului, acesta a obținut această funcție prin criterii arbitrare. Cu siguranță, în politică, pentru domnul ministru loialitatea este mai importantă decât meritul.

De asemenea, Radu Stroe a continuat să meargă în direcția greșit aleasă, coborând standardele de integritate prin eliminarea din Ghidul carierei polițistului și cadrelor militare a unui important criteriu de onestitate, care interzicea numirea în funcții de conducere a persoanelor urmărite penal. Și de această dată domnul ministru nu și-a dezmințit faptele, folosindu-se de propria putere și de statutul social pentru a deveni protagonistul unui nou episod în lupta cu integritatea, deși la întâlnirea de la Bruxelles a primului-ministru Victor Ponta cu președintele Comisiei Europene, domnul Barroso, acesta din urmă a afirmat că se așteaptă ca "politicienii să ofere un exemplu și să se dea la o parte atunci când există decizii privind integritatea sau acuzații de corupție". În acest context, și ne referim la raportul MCV, majoritatea oficialilor europeni au făcut declarații dure în ceea ce privește independența sistemului judiciar și au relatat faptul că politicienii cu probleme de integritate ocupă încă funcții importante, cum ar fi cea de ministru și de parlamentar.

Drept urmare, modificarea s-a petrecut la cinci zile după publicarea raportului MCV, semn că observațiile Comisiei Europene au fost egale cu zero pentru ministrul Radu Stroe, care a evitat să explice care au fost motivele care au stat la baza modificării Ghidului carierei polițistului.

Ordinul emis de Radu Stroe este în mod clar o măsură cu dedicație pentru chestorul Manoloiu. Acesta a jucat un rol important în tentativa de falsificare a numărului de alegători din România, pusă la cale de USL în vara anului trecut. În urma acestor acțiuni apar o serie de întrebări care așteaptă răspuns: de ce reprezentanții partidului aflat la guvernare nu pot aplica principiile de bază fără să facă compromisuri, de ce unii politicieni aleși în diverse funcții de către puterea actuală au conflicte cu legea și nu sunt "curați", de ce aceia care trebuie să răspundă în fața legii sunt puși la adăpost de propriul partid. Este clar că USL a ales imunitatea în locul integrității prin acțiunile reprezentanților săi, care se bazează mai mult pe ocolirea legii și pasarea responsabilităților decât pe principii și valori.

Încă o dată USL renunță la integritate pentru interesele politice. Integritatea este un criteriu insignifiant care poate fi cu ușurință ocolit, ignorat sau la nevoie eliminat prin ordin de ministru. Se pare că în viziunea USL puterea politică nu are de-a face cu onestitatea, cu competiția, meritul sau alte valori morale.

USL nu poate sășteargă însă criteriul integrității din rapoartele MCV. România plătește costurile disprețului USL față de lege și față de standardele impuse de Europa, iar cel mai clar exemplu este refuzul de a fi acceptați în spațiul Schengen. Prin urmare, aderarea la spațiul Schengen este o decizie politică care s-a amânat până în decembrie și depinde de următorul raport MCV, după cum afirmă unii oficiali europeni. În mod normal, legătura dintre MCV și spațiul Schengen nu este corectă din punct de vedere tehnic, dar, așa cum s-a mai spus, se face politic. Așadar, USL ratează ținta Schengen și critică Europa cu degajare ostentativă.

Drumul integrității nu este ușor, dar ne poate duce la reușită dacă depunem efort, mai ales că onestitatea este necesară oricui, indiferent de poziția socială. Tocmai de aceea, din bagajul moral al oamenilor politici nu ar trebui să lipsească fundamentele de bază ale integrității, și anume: transparența, sinceritatea, seriozitatea, implicarea, responsabilitatea și corectitudinea, dar și forța de a emite decizia politică corectă.

Eforturile partidelor noastre ar trebui orientate către alegerea politicienilor cu un comportament integru, curajos și credibil, care să ia atitudine și să fie capabili să reziste atacurilor de orice fel, dar în același timp să lupte cu loialitate în echipă pentru atingerea țelurilor propuse. De aceea, pe scena politică românească e nevoie de politicieni puternici care știu să transmită, să convingă, dar mai ales să se identifice cu nevoile electoratului.

Este momentul ca partidele să dea dovadă de integritate în toate acțiunile lor și să promoveze cadre tinere, strategii politice bine gândite, să ia decizii prompte, demonstrând practic electoratului că au soluții realiste pentru o mare parte din problemele interne și externe ale țării.