Vasile Horga
Vasile Horga
Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.50/25-04-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 16-04-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.79 Vasile Horga - declarație politică: "Târgoviște - capitala istorică a neamului românesc";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Domnul Vasile Horga:

"Târgoviște - capitala istorică a neamului românesc"

Târgoviștea a intrat în conștiința neamului românesc ca cel mai important centru economic, cultural-artistic și politico-militar al Țării Românești.

Cele trei secole de capitală și reședință domnească a Țării Românești, între anii 1396 - 1714 și cei 33 de domnitori pe care i-a adăpostit ca o mamă ocrotitoare, face din Târgoviște cea mai veche, longevivă și importantă capitală a întreg spațiului românesc.

Menționată documentar din anul 1396, Târgoviștea își are rădăcinile în străfundurile istoriei, săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul și împrejurimile orașului au dovedit existența încă din perioada neolitică a locuitorilor în această regiune.

Dovezi ale continuității existenței strămoșilor târgoveți sunt vestigiile culturilor din perioada bronzului și Epoca fierului, bine ilustrate și păstrate în Muzeul de Arheologie începând cu podoabe și monede getodacice din vremea regilor Burebista și Decebal, și continuând cu Epoca bizantină.

Așezată pe malul râului Ialomița, Cetatea Târgoviștei, o bijuterie a epocii medievale, a fost denumită, pe bună dreptate, Florența valahă.

Aici călugărul Macarie a tipărit la tiparnița de la Mănăstirea Dealu celebra trilogie religioasă Liturgherul, Octoihul și Evanghelierul, sub domnia lui Radu cel Mare, bijuterii adevărate ale culturii românești de peste veacuri.

Arta tipăritului continuă cu două mari nume de rezonanță a epocii, Dimitrie Liubavici și diaconul Coresi, care vor face ca Târgoviștea să fie, alături de Brașov, unul din cei mai importanți poli de formare a limbii române moderne.

Contribuția Târgoviștei la dezvoltarea culturii românești atinge apogeul în timpul domniilor lui Neagoe Basarab, când în tipografiile de la Mănăstirea Dealu și Mitropolie apar lucrările "Învățăturile către fiul meu Teodosie", "Îndreptarea legii" a lui Matei Basarab, considerată printre primele coduri de limbă națională din Europa, sau tipăriturile lui Antim Ivireanu și Gheorghe Radovici care au dăltuit noi scrieri în plumb în tiparnițele Târgoviștei în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu.

În secolele următoare, al XVIII-lea și al XIX-lea, se pune adevărata bază a renașterii spirituale naționale prin generația de mari scriitori aparținând meleagurilor târgoviștene, care au așezat temeliile moderne ale limbii române, prin care amintim: Ienăchiță, Nicolae și Iancu Văcărescu, Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Alexandru Vlahuță, Ion Ghica, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Elena Văcărescu, Smaranda Gheorghe.

Zestrea culturală a Târgoviștei se păstrează și azi ca o nestemată în Muzeul de Arheologie, Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului, Muzeul Scriitorilor, Muzeul Pictorului Gheorghe Pătrașcu, în bisericile ctitorite de marii domnitori ai Târgoviștei, în complexul muzeal Cetatea de scaun cu Turnul Chindiei sau în nenumăratele ruine și vestigii ale orașului. Prezentul Târgoviștei este demn de marele său trecut.

Târgoviștea a intrat în epoca modernă a României cu o industrie petrolieră puternică, metalurgică și de construcții de mașini, care, din păcate, în ultimii ani se situează pe o pantă din ce în ce mai descendentă.

Târgoviștea, ca leagăn al dezvoltării României moderne, trebuie pusă în valoare cu mult mai multă forță decât până acum.

Dacă în epoca trecută, de tristă amintire, această superbă regiune, care a dat atât de mult neamului românesc a fost ocolită de căile de comunicare magistrale, este timpul ca noile guverne ale României să se aplece cu mai multă pioșenie asupra Târgoviștei și să-i redea din nou măreția de altădată.

Situată între două mari orașe ale României, Ploiești și Pitești, Târgoviștea a fost dată sistematic la o parte din tot ce înseamnă accesul la marile programe de dezvoltare regională.

Nominalizarea marilor orașe drept poli de creștere și dezvoltare și abandonarea orașelor medii, indiferent de contribuția acestora la făurirea României moderne, este o nedreptate istorică pe care guvernul USL va trebui să o îndrepte cât mai repede.

Din păcate pentru trecutul glorios la Târgoviștei, și de această dată se pare că a fost abandonată și lăsată la periferia unei dezvoltări urbane accentuate.

Va urma în curând o nouă împărțire teritorial-administrativă a României pe regiuni. Târgoviștea, și de această dată, va intra alături de unul sau chiar două mari orașe ale României, Ploiești sau Pitești, în competiție pentru stabilirea capitalei regiunii.

Din unele puncte de vedere lupta va fi inegală și multe argumente vor fi în favoarea orașelor mari. Cred, însă, cu tărie că cei care vor lua decizia din Guvernul USL, vor avea în vedere de această dată atât argumente de contribuție istorică și culturală, cât și argumente de dezvoltare durabilă a unor orașe medii și de neconcentrare a puterii mereu în marile orașe ale României.

Târgoviștea și toți locuitorii săi așteaptă de la Guvernul USL o reparație istorică pentru tot ceea ce a însemnat această regiune pentru formarea neamului românesc și României moderne, și readucerea ei drept capitală a regiunii administrative din care va face parte.

Suntem convinși, atât eu, cât și târgoviștenii, că cetatea Târgoviștei își va relua locul de cinste în noua configurație regională a României și va putea din nou contribui la dezvoltarea neamului românesc, așa cum a făcut-o timp de 300 de ani. Credem că Târgoviștea merită cinstea de a fi un centru administrativ al unei importante regiuni a României, precum și șansa de a reveni la strălucirea sa de altădată.

Târgoviștea așteaptă această șansă, iar dacă o va primi, în mod cert, va ști să o dăruiască tuturor românilor care o iubesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 4 aprilie 2020, 22:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro