Vasile Gudu
Vasile Gudu
Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.50/25-04-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 16-04-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.16 Vasile Gudu - declarație politică intitulată "Eugen Nicolăescu - [managerul], [expertul] și [gestionarul] Ministerului Sănătății";

   

Domnul Ioan Oltean:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Îl invităm acum pe domnul Vasile Gudu, din partea Grupului parlamentar al Partidul Democrat Liberal pentru a-și prezenta declarația și îl rog să se pregătească pe domnul deputat Longher Ghervazen, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile Gudu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică am intitulat-o: "Eugen Nicolăescu - «managerul», «expertul» și «gestionarul» Ministerului Sănătății."

După ce a amenințat, fără succes, spitalele private că le taie accesul la asigurările publice, ministrul sănătății a decis că e mai înțelept să privatizeze o parte din serviciile spitalelor de stat. Din măsura asta ar avea de câștigat personalul medical, care ar fi mai bine plătit. Deocamdată, începe cu reorganizarea CNAS și a Direcțiilor de sănătate publică județene.

Măsurile de reformă anunțate de ministrul sănătății, Eugen Nicolăescu, au stârnit emoții în sistem. Deocamdată, ministrul a vorbit despre reorganizarea prin desființare a direcțiilor sanitare județene și a caselor județene de sănătate, și unirea lor în opt structuri regionale. Măsura va reduce birocrația și va face o economie la bugetul sănătății de 50 de milioane de euro în 2013, după calculele ministrului.

Mai importantă decât această aparentă restrângere birocratică este modificarea salarizării personalului medical, veste care ar putea să-i bucure pe medici și să mai stopeze din exodul acestora către vest. Nicolăescu intenționează să modifice legislația, astfel încât spitalele de stat să le permită medicilor și asistentelor să câștige în plus la salariu, pe baza prestațiilor făcute contra cost în spitalele de stat, lucru care momentan nu este permis de legea salarizării unice.

Deși până azi Eugen Nicolăescu nu a arătat concret vreun proiect de modificare a Legii sănătății, preferând doar o aparentă "reformă de televizor", trebuie spus că măsurile anunțate de el sunt propuneri ce au mai fost vehiculate în ultimii ani, ca de exemplu în proiectul legii elaborat în mandatul lui Vasile Cepoi, care a fost dezbătut și în parte agreat de sistemul medical, dar care nu a trecut de Parlament în anul 2012.

Ministrul Nicolăescu afirmă că sănătatea nu mai are timp să aștepte trei ani, cât ar dura implementarea unei legi, așa că este decis să schimbe sistemul cu pași mici, prin ordonanțe de guvern, care să modifice Legea nr.95/2006, astfel încât primele rezultate să se vadă chiar la finele acestui an.

Principalele modificări anunțate de Eugen Nicolăescu în 2013 ar fi:

- Unirea Caselor județene de asigurări și a Direcțiilor de sănătate în opt structuri regionale și orientarea personalului în exces către unități medicale care suferă de lipsă de personal medical;

Reducerea birocrației care pune pacienții pe drumuri pentru diverse documente doveditoare ale calității de asigurat, prin introducerea, în acest an, a cardului de sănătate, alături de rețeta electronică și fișa computerizată a pacientului. Această informatizare a sistemului ar asigura și transparență, și o urmărire mai ușoară a circuitului banilor în sistem;

- Definirea pachetului minimal de servicii, oferit pe baza asigurării obligatorii;

- Modificarea Legii salarizării personalului medical astfel încât medicii și asistentele să poată fi plătiți în funcție de performanță tot în spitalele de stat în care lucrează, fără a mai fi nevoiți să lucreze în mediul privat.

- Introducerea coplății în spitalele de stat pentru acele servicii neprevăzute de pachetul de bază, iar o cotă-parte din această coplată să fie dirijată spre salariile medicilor care acordă consultații pe bază de coplată.

Lipsa unui control eficient al sistemului a făcut ca raportările din teritoriu către Ministerul Sănătății să fie haotice și mincinoase, iar cifrele pe care le deține Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt de cele mai multe ori ținute sub un embargo greu de înțeles în condițiile în care Casa Națională este, totuși, organismul care gestionează contribuțiile la sănătate ale tuturor românilor asigurați. Această lipsă a datelor sigure a fost semnalată recent și de experții Societății Academice din România, care au dedicat un capitol sănătății în recentul lor raport de țară.

Miza reformei în Sănătate este cine fură banii de medicamente: partidul care pune ministrul sau partidul care pune pe șeful CNAS, pentru că miza nu este să prinzi hoții, să oprești fenomenul și să recuperezi banii. Căci hoții nu cunosc decât două posibilități: ministerul să controleze Casa Națională - adică să împartă prada - sau Casa Națională să fie independentă - adică prada să se ducă numai la unii. Nimeni n-a vrut până acum să reglementeze piața, pentru că niciunul dintre acești experți, manageri, gestionari și chiar moraliști nu se gândește decât la interesul său. Și trebuie s-o recunoaștem: la împărțeala portofoliilor din orice coaliție, fără controlul Casei Naționale, Ministerul Sănătății n-are niciun haz.

Din spitale și depozite lipsesc cel puțin zece produse pentru bolnavii oncologici, dar și la celelalte 10-14 sunt sincope în aprovizionare, iar reducerea perioadei de așteptare la "doar" două luni tot poate însemna moartea pentru cei 1.200 de pacienți de pe liste. Degeaba se aprovizionează Unifarm cu medicamentele, căci ele nu ajung la timp la bolnavi.

Premierul Victor Ponta a declarat că va modifica Legea sănătății, pentru a permite ministerului de resort să majoreze capitalul social al Unifarm și va împrumuta din Trezorerie 800.000 euro pentru achiziționarea în avans a tuturor medicamentelor necesare pentru programele oncologice. Din păcate, situația medicamentelor pentru programele speciale oncologice s-a rezolvat doar statistic, așa cum a recunoscut și Ponta, de la circa 2.500 de bolnavi pe listele de așteptare, ajungându-se la 1.200 și reducerea perioadei de la șase la două luni. Pentru oamenii afectați de această cruntă maladie și o zi fără medicație poate face diferența dintre viață și moarte.

Pentru a rezolva criza medicamentelor oncologice, Ministerul Sănătății propune, în nota prezentată Guvernului, printre altele, reevaluarea și aplicarea protocoalelor terapeutice, majorarea fondurilor de care dispune Compania Națională Unifarm pentru achiziția de medicamente oncologice cu o sumă echivalentă cu până la un milion de euro, prin majorarea capitalului social al companiei.

Promisiuni deșarte ale Guvernului USL, condus de Victor Ponta! A promite nu costă nimic. Poate doar pe bolnavii de cancer, care plătesc cu prețul vieții!

În materie de cheltuieli pentru medicamente cu prescripție, unde depășește de puțin pragul de 100 de euro per capita, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană și pe unul din ultimele locuri în Europa. Devansăm doar țări precum Bulgaria, Belarus, Rusia și Ucraina, dar rămânem la mare distanță de media europeană, situată la 450 de euro anual pe cap de locuitor. Din păcate, valoarea cheltuielilor cumulate cu sănătatea și medicamentele pe cap de locuitor în România se menține sub 300 de euro, iar pentru medicamentele compensate se consumă doar circa 7-8% din bugetul sănătății, mult sub necesități, ceea ce agravează starea celor care nu-și pot permite tratamentele prescrise.

Se impune cu necesitate modificarea din temelii a modului în care se face asistența medicală și a finanțării acestui sector-cheie, printr-o lege adusă la zi, în acord nu atât cu improvizațiile actuale, ci un mod sustenabil de a îmbunătăți serviciile medicale. De atunci, legea a suferit numeroase modificări atât în Parlament, cât și prin ordonanțe de guvern sau ordine de ministru. Actuala lege are cam 60% din conținut modificat. Adoptarea unei legi noi ar implica un cost de timp pe care decidenții politici ai USL nu vor să și-l asume, deși pierderile înregistrate de sistem trebuie stopate cât mai curând.

Sănătatea ar trebui să devină prioritatea numărul unu a politicilor publice, inclusiv a celor de protecție socială, cu atât mai mult cu cât unul dintre partidele care formează alianța USL, aflată la guvernare, este un partid care se proclamă de orientare social-democratică.

Vă mulțumesc.

Vasile Gudu, deputat de Tulcea, Circumscripția nr.1.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă mulțumim și noi. O declarație cât patru, scrisă la obiect. Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 29 martie 2020, 19:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro