Valeriu-Andrei Steriu
Valeriu-Andrei Steriu
Ședința Camerei Deputaților din 3 aprilie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/12-04-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 03-04-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 aprilie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.75 Valeriu-Andrei Steriu - declarație politică având titlul "Când politica e în stare să genereze și proiecte bune. În apărarea Programului «Cornul și laptele»";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

"Când politica e în stare să genereze și proiecte bune. În apărarea programului «Cornul și Laptele»"

0,5 milioane tone de lapte. Adică 25.000 de cisterne de lapte. Sau cât 200 de piscine olimpice pline cu lapte.

1,5 milioane de copii, anual, vreme de 10 ani. Adică exact popula?ia Bucureștiului, dacă ar fi fost locuit doar de copii. În total, 15 milioane de por?ii, adică pu?in mai mult decât numărul românilor care au mai rămas încă în ?ară.

1 miliard de euro din fonduri guvernamentale și alte peste 30 de milioane de euro din fonduri europene. Adică 1% din împrumutul României de la FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.

10% din pia?a produselor lactate din România. Lapte produs în valoare de 150 de milioane de euro pe an.

5.000 de fermieri și probabil peste 30.000 de locuri de muncă în industria de specialitate, adică tot atât de mul?i oameni cât are orașul Mioveni sau orașul Făgăraș.

1,17 lei pentru o gustare completă, adică cât ar costa 2 ?igări, la costul mediu al pachetului de ?igări.

Acestea sunt doar câteva dintre cifrele programului "Cornul și laptele", în intervalul de zece ani de când func?ionează acest proiect.

Însă poate cele mai importante avantaje ale acestui proiect nu se pot număra în cifre și nu se pot cuantifica în euro și nu se pot traduce în marje de profit sau elemente de cost. Este vorba despre miile de familii din gospodăriile sărace din mediul rural, care prin acest program au găsit o motivare suplimentară, poate singura, care lipsea, pentru a-și lăsa copii la școală. Este vorba despre zeci de mii de copii săraci din mediile rurale pentru care cornul și laptele primite în școală reprezintă dacă nu singura masă a zilei, cu siguran?ă cea mai consistentă. Este vorba despre acei copii, aproape o treime din cei care beneficiază de corn și lapte, care aleg să ia laptele acasă ca să-l împartă cu fra?ii lor, sau poate cu părin?ii și bunicii lor. Gândi?i-vă ce înseamnă că împar?i 0,2 litri de lapte, cât un pahar cu apă la doi, trei sau chiar mai mul?i oameni: nici cât o înghi?itură zdravănă nu-?i ajunge.

Și la fel de greu de măsurat sunt efectele pe care acest lapte l-a avut asupra stării de sănătate a copiilor. Într-o Românie care se află pe locul 3 în Europa la obezitate infantilă, într-o Românie în care unul din doi copii are probleme de greutate, într-o Românie în care 10% din copiii care se prezintă la medic au greutate de adult, în această Românie, programul "Cornul și laptele" oferă o alternativă infinit mai sănătoasă, ceea ce în timp înseamnă costuri mai mici pentru tratarea bolilor cronice care se pot dezvolta datorită alimenta?iei necorespunzătoare. Nimeni nu poate să facă un calcul precis a ce a însemnat consumul de calciu din lapte pentru acești copii, chiar în perioada în care organismul lor se dezvoltă și are nevoie de nutrien?i de calitate. Laptele, ca aliment de bază, con?ine nutrien?i pe care alte alimente nu le con?in. Acesta este motivul pentru care laptele a fost ales ca principalul produs distribuit în cadrul programelor na?ionale în peste 60 de ?ări din lume. Eliminarea acestui produs din alimenta?ia zilnică a copiilor ar constitui un grav risc nuti?ional, cu efecte incalculabile pe termen lung asupra sănătă?ii copiilor care beneficiază de program.

Nu în ultimul rând, un cuvânt despre industria laptelui. Fermierii români au trecut de furtuna aflatoxinei mai mult mor?i decât vii. Au fost prinși într-un taifun: au fost lovi?i din toate păr?ile, nu mai știau care unde e sus și unde e jos, nu mai știau la ce să se aștepte și tot ce-și doreau era ca sarabanda să se oprească. ?i când s-a oprit, au rămas așa cum rămân oamenii ale căror case sunt luate de viitură: deznădăjdui?i și fără încredere în viitor.

În acest context economic în care mai bine de 30.000 de locuri de muncă s-au dezvoltat doar în industria laptelui în cei 10 ani de program "Cornul și laptele", vestea că acest program s-ar închide a căzut ca un trăznet. Programul acoperă o cotă de pia?ă de 10% din industria laptelui românesc, iar un sfert din bani nici nu sunt plăti?i de autorită?ile române, fiind fonduri europene. Tăierea programului înseamnă o pierdere a finan?ării europene care poate varia între 15-20 milioane de euro pe an. Însă lovitura cea mai grea ar fi pentru fermieri și pentru procesatori, pentru că datorită fondurilor alocate până acum și datorită pie?ei de desfacere creată până acum, firmele implicate au demarat investi?ii pentru creșterea capacită?ii de produc?ie și a numărului de angaja?i, precum și investi?ii care au dus la dezvoltarea segmentului de logistică, a distribu?iei și a sectorului ambalajelor reciclabile, făcând posibilă alinierea sectorului la cerin?ele impuse de UE.

Iar în final, două vorbe despre siguran?a alimentară: tratamentul UHT al laptelui inactivează toate bacteriile periculoase pentru consumul uman, iar ambalajul robust și aseptic face ca laptele să fie protejat împotriva recontaminării. Cu alte cuvinte, laptele pe care-l beau copii noștri este sigur și este protejat.

Da, sunt unul dintre sus?inătorii programului "Cornul și laptele" și cred că orice politician responsabil trebuie să fie unul dintre sus?inătorii programului: pentru că reprezintă cel mai bun raport calitate-pre?, pentru că reprezintă sănătate pentru copiii noștri, pentru că reprezintă o gură de oxigen pentru industria laptelui și pentru că reprezintă o motiva?ie cât se poate de reală pentru ca zeci de mii de elevi să rămână în școală.

Fac un apel public către to?i colegii mei deputa?i, dar și către colegii din Senat, așa cum fac un apel public și către Guvernul României: Nu opri?i programul "Cornul și laptele!" Există modalită?i prin care acest program să fie salvat! Sunt momente în via?a unei na?iuni în care beneficiile se calculează și altfel decât în bani, cum ar fi în educa?ie și în sănătate, două lucruri pe care banii nu le pot cumpăra!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 7 august 2020, 12:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro