Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 decembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 12-12-2011 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 decembrie 2011

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 16.20.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, înlocuită de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și de domnul senator Vasile Blaga, președintele Senatului, asistați de domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, și de domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaților.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului de astăzi, 12 decembrie 2011, și vă anunț că, din totalul de 466 de deputați și senatori, și-au înregistrat prezența 287, iar 179 sunt absenți, până în acest moment.

Prin urmare, cvorumul legal este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au adoptat proiectul ordinii de zi și programul de lucru pentru ședințele comune, în forma în care v-a fost distribuită dumneavoastră.

Lucrările, începând de astăzi și continuând în zilele următoare, se vor desfășura potrivit programului de lucru.

Sunt observații în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu sunt observații, am să supun la vot ordinea de zi de astăzi.

Rog secretarii, de asemenea, să fie atenți, pentru a putea efectua numărătoarea.

Voturi pentru?

137 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

114 voturi împotrivă.

Abțineri?

2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

În legătură cu programul de lucru sunt observații? Nu sunt.

Supun la vot programul de lucru.

Voturi pentru?

143 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

70 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Hotărâre privind modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 2/2011 privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetelor Curții de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 și 2009.

La primul punct al ordinii de zi este înscris Proiectul de Hotărâre privind modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 2/2011 privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetelor Curții de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 și 2009.

Din partea comisiei speciale susține cineva acest proiect de hotărâre?

Dacă nu, am să vi-l prezint eu.

Articol unic: Hotărârea Parlamentului României nr. 2/2011 privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetelor Curții de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 și 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 11 martie 2011, se modifică după cum urmează:

1. Titlul Hotărârii Parlamentului României se modifică și va avea următorul cuprins:

Hotărâre privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetelor Curții de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 și 2010.

2. Articolul 1 alineatul (1) se modifică și va avea în cuprins:

Art. 1 alin. (1) - Se instituie Comisia comună specială a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul execuției bugetelor Curții de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 și 2010, a cărei componență este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

3. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art. 2 - Raportul comisiei prevăzute la art. 1, întocmit ca urmare a controlului execuției bugetelor Curții de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008, 2009 și 2010, va fi prezentat Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, până la data de 15 februarie 2012.

Sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt solicitări pentru intervenții.

Am să supun la vot proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Voturi pentru?

151 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

71 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Hotărâre privind constituirea Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova.

Am să dau citire hotărârii privind constituirea Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova.

Art. 1. - Se constituie Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, denumită în continuare Comisia.

Art. 2. - Componența nominală a părții române în cadrul Comisiei este cea prevăzută în anexa la prezenta hotărâre.

Componența nominală este următoarea:

Din partea Camerei Deputaților:

Domnul deputat Nicușor Păduraru, Grupul parlamentar al PDL, doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu, Grupul parlamentar al PDL, domnul deputat Tudor Panțîru, Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Attila Korodi, Grupul parlamentar al UDMR.

Din partea Senatului:

Domnul senator Toader Mocanu, Grupul parlamentar al PDL, domnul senator Titus Corlățean, Grupul parlamentar al PSD, domnul senator Dan-Radu Rușanu, Grupul parlamentar al PNL, domnul senator Cristian David, Grupul parlamentar al PNL, domnul senator Sorin-Serioja Chivu, Grupul parlamentar progresist, și urmează să desemneze Grupul parlamentar al UDMR din Senat.

Sunt observații la acest proiect de hotărâre? Nu sunt.

Supun la vot proiectul de hotărâre în ansamblu.

Voturi pentru?

233 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat și acest proiect de hotărâre.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Hotărâre privind modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 6/2009 pentru aprobarea componenței nominale a Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de Hotărâre privind modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 6/2009 pentru aprobarea componenței nominale a Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Articolul unic: Componența nominală a Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, prevăzută în anexa la Hotărârea Parlamentul României nr. 6/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102/19 februarie 2009, se modifică după cum urmează:

- doamna deputat Luminița Iordache, aparținând Grupului parlamentar progresist, este desemnată în calitatea de membru al comisiei, în locul domnului deputat Eugen Nicolicea.

Sunt observații?

Dacă nu sunt, supun la vot acest proiect de hotărâre.

Voturi pentru?

231 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Un vot împotrivă.

Abțineri?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

A fost adoptat și acest proiect de hotărâre.

Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2012.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2012.

Pentru dezbaterea generală asupra acestui proiect de lege, Birourile permanente ale celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare propun următoarele:

Guvernului i se rezervă 45 de minute pe care să le utilizeze la începutul și la încheierea dezbaterilor generale.

Pentru grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat, se alocă timp pentru dezbateri generale, astfel:

Grupul parlamentar al PDL - 42 de minute;

Grupul parlamentar al PSD - 33 de minute;

Grupul parlamentar al PNL - 21 de minute;

Grupul parlamentar al UDMR - 7 minute;

Grupul parlamentar progresist - 8 minute;

Grupul parlamentar al minorităților naționale - 4 minute;

Deputați și senatori independenți, fără apartenență la grupuri parlamentare - 2 minute.

Pentru dezbaterea pe articole, propunem următoarele:

Pentru fiecare articol se alocă maximum 5 minute, pentru fiecare amendament se alocă un minut.

Fiecare amendament se susține de un singur parlamentar.

După epuizarea timpului alocat, celelalte amendamente la articol se supun votului, fără a mai da cuvântul pentru susținere.

La anexe se procedează la fel, timpul alocat fiind de 1 680 de minute, adică 28 de ore și 30 de minute. Timpul alocat pentru fiecare anexă, având în vedere numărul de amendamente, este următorul:

Anexa 1 - 4 minute;

Anexa 2 - 4 minute;

Anexa 3/01 - 4 minute;

Anexa 3/02 - 5 minute;

Anexa 3/03 - 6 minute;

Anexa 3/04 - 8 minute;

Anexa 3/05 - 4 minute;

Anexa 3/06 - 4 minute;

Anexa 3/07 - 5 minute;

Anexa 3/08 - 5 minute;

Anexa 3/09 - 7 minute;

Anexa 3/10 - 4 minute;

Anexa 3/11 - 5 minute;

Anexa 3/13 - 170 de minute;

Anexa 3/14 - 8 minute;

Anexa 3/15 - 360 de minute;

Anexa 3/16 - 14 minute;

Anexa 3/17 - 7 minute;

Anexa 3/18 - 5 minute;

Anexa 3/19 - 45 de minute;

Anexa 3/20 - 20 de minute;

Anexa 3/22 - 25 de minute;

Anexa 3/23 - 55 de minute;

Anexa 3/24 - 50 de minute;

Anexa 3/25 - 210 minute;

Anexa 3/26 - 40 de minute;

Anexa 3/27 - 65 de minute;

Anexa 3/28 - 6 minute;

Anexa 3/29 - 4 minute;

Anexa 3/30 - 6 minute;

Anexa 3/31 - 4 minute;

Anexa 3/32 - 5 minute;

Anexa 3/33 - 5 minute;

Anexa 3/34 - 4 minute;

Anexa 3/35 - 40 de minute;

Anexa 3/37 - 5 minute;

Anexa 3/38 - 8 minute;

Anexa 3/39 - 5 minute;

Anexa 3/40 - 4 minute;

Anexa 3/41 - 4 minute;

Anexa 3/42 - 6 minute;

Anexa 3/43 - 4 minute;

Anexa 3/44 - 4 minute;

Anexa 3/45 - 4 minute;

Anexa 3/46 - 9 minute;

Anexa 3/47 - 6 minute;

Anexa 3/48 - 5 minute;

Anexa 3/50 - 5 minute;

Anexa 3/51 - 5 minute;

Anexa 3/52 - 4 minute;

Anexa 3/53 - 4 minute;

Anexa 3/54 - 4 minute;

Anexa 3/65 - 4 minute;

Anexa 4 - 15 minute,

Anexa 5 - 25 de minute;

Anexa 6 - 75 de minute;

Anexa 7 - 155 de minute;

Anexa 8 - 5 minute;

Anexa 9 - 4 minute;

Anexa 10 - 8 minute.

Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 - 30 de minute.

Pentru operativitate, la fel ca și anul precedent, în baza prevederilor din Regulamentul fiecărei Camere, la dezbaterea amendamentelor vor fi folosite cele opt microfoane instalate în sală, un microfon instalat la reprezentantul Guvernului și unul la reprezentantul Comisiilor pentru buget.

La epuizarea timpului alocat, la anunțarea președintelui de ședință, se blochează microfonul.

Sunt comentarii? Nu sunt.

Supun la vot această procedură de dezbatere.

Voturi pentru?

169 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

119 voturi împotrivă.

Abțineri?

Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, procedura de dezbatere a fost aprobată.

Înainte de a da cuvântul pentru prezentarea proiectului de lege, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să comunice secretarilor de ședință numele parlamentarilor înscriși la dezbateri.

Pentru prezentarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2012, îl invit la tribună pe prim-ministrul României, domnul Emil Boc.

 

Domnul Emil Boc (prim-ministrul României):

Domnule președinte al Senatului,

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Distinși colegi, membri ai Guvernului,

Distinși invitați,

Doamnelor și domnilor,

Guvernul se prezintă în fața dumneavoastră pentru a prezenta Legea bugetului de stat pentru anul 2012 în vederea aprobării. Câteva considerații generale despre proiectul de buget.

În primul rând, aș vrea să menționez faptul că Guvernul propune un proiect de buget responsabil, prudent și de consolidare a creșterii economice.

În al doilea rând, vreau să subliniez faptul că acest buget pune accent pe investiții, locuri de muncă, fonduri europene și susținerea mediului de afaceri.

Bugetul pentru anul 2012 păstrează la același nivel cota unică de impozitare de 16%, TVA-ul și contribuțiile de asigurări sociale. Bugetul pentru anul 2012 nu propune diminuări de salarii și pensii, ci le menține cel puțin la nivelul din anul 2011.

De asemenea, fac precizarea că, în 2012, se va realiza plata a 5% din hotărârile judecătorești definitive.

Se pune întrebarea: de ce ne prezentăm în fața Parlamentului cu un buget prudent și responsabil?

Din două motive: un motiv ce ține de planul intern și un al doilea motiv ce ține de planul extern.

În privința planului intern, știm bine faptul că românii au reușit în acești doi ani, 2010 și 2011, cu prețul suferinței lor, să ne ajute să ajungem la o stabilitate macroeconomică și să trecem de la scădere economică la creștere economică. Acest lucru a fost posibil prin efortul tuturor cetățenilor români, cărora le mulțumesc încă o dată pentru faptul că, în acești ani, au înțeles că singura cale pentru a putea salva România de la colaps economic și de a rămâne pe creștere economică este calea responsabilității și raționalității.

În consecință, suntem după patru trimestre consecutive de creștere economică. România a reușit din acest punct de vedere să iasă din recesiune, ca prim moment spre ieșirea din criza economică.

De asemenea, pot să vă asigur că, anul acesta, suntem în graficul creșterii economice, între 1,5% și 2%, deci mai mare de 1,5%, cât fusese prognozat inițial, și suntem, de asemenea, în graficul încadrării în ținta de deficit de 4,4%.

Aceste lucruri, repet, sunt bunuri câștigate. Important este ca ele să nu fie compromise în anul 2012.

De aceea, bugetul pentru anul 2012 pornește pe o prognoză de creștere economică de 2, 1% și un deficit bugetar de 1,9%. Pornim cu un buget prudent și responsabil și dintr-un motiv ce ține de evoluțiile internaționale.

După cum vedeți, traversăm încă cea mai grea criză economică din ultimii 60 de ani. Incertitudinile legate de evoluțiile economice, de piețele financiare, de creștere economică, de pericolul revenirii la recesiune în Uniunea Europeană, de scăderea prognozelor de creștere economică, atât la nivelul zonei euro, cât și la nivelul zonei non-euro, precum și la dificultățile de finanțare a deficitelor și a datoriilor scadente, toate aceste incertitudini ne determină să fim extrem, extrem de prudenți, realiști și responsabili. Pentru că, repet, în joc este stabilitatea macroeconomică a României.

Și aici aș face câteva considerații cu privire la ultimele decizii ale Consiliului European. Acest ultim Consiliu European a fost marcat puternic de criza economică și de discuția cu privire la salvarea monedei euro și, implicit, cu privire la salvarea Uniunii Europene, pentru că moneda Uniunii Europene, euro, reprezintă în ultimă instanță nucleul politic al Uniunii Europene.

După cum ați putut observa, deciziile au fost extrem de realiste și extrem de precise cu privire la necesitatea consolidării economice în Uniunea Europeană pentru a recâștiga încrederea piețelor.

Soluția care s-a degajat în baza ultimului Consiliu European a fost aceea de a se propune statelor din zona euro, dar și acelora din zona non-euro, a unui Acord interguvernamental de guvernanță fiscală care să precizeze în mod obligatoriu câteva elemente.

Primul element este acela de consacrare a deficitului structural de 0,5%, al doilea element este acela de consacrare a nivelului maxim al datoriei publice, raportată la produsul intern brut de 60%, iar în al treilea rând, de introducerea unor mecanisme automate de aplicare de sancțiuni în cazul în care aceste reguli nu se respectă.

Vreau să fac o precizare. Aceste reguli nu sunt reguli noi în Uniunea Europeană. Ele fac parte din Pactul de stabilitate și creștere între statele Uniunii Europene, care au fost valabile această întreagă perioadă, din anii 1990 încoace, doar că nu au fost respectate: nici deficitul structural, nici plafonul maxim de îndatorare. Și, în aceste condiții, decizia fermă este aceea de respectare a acestor reguli precise - cu sancțiuni - din punct de vedere economic, promovate de Uniunea Europeană.

A doua întrebare: de ce acord interguvernamental și nu modificarea tratatelor?

Pentru modificarea tratatelor am fi avut nevoie de consens, de unanimitate în Consiliul European. Această unanimitate nu a existat, în primul rând, din cauza poziției Marii Britanii, dar și a unor țări precum Ungaria, Suedia sau Cehia, țări care, după aceea, au revenit și au arătat disponibilitatea de a agrea acest acord interguvernamental, astfel încât, în acest moment, se pare că doar Marea Britanie a rămas în afara acestui acord interguvernamental.

Acest acord interguvernamental este o garanție pentru viitor împotriva politicilor populiste, demagogice care nu au acoperire în economie.

Uniunea Europeană solicită ca statele care vor semna acordul interguvernamental, până luna martie 2012, să-l ratifice printr-o revizuire a Constituției sau printr-o lege echivalentă Constituției.

De ce se dorește acest lucru? Pentru a se asigura, pe de o parte, stabilitate pe termen lung a unui asemenea demers de respectare a regulii de aur privind finanțele publice: deficit structural 0,5%, opțiunea spre bugete echilibrate sau în surplus, limitarea plafonului maximal la 60% ca datorie din produsul intern brut.

Pentru aceasta este nevoie de revizuirea constituțiilor sau a legilor echivalente de nivel constituțional.

Care este opțiunea României, pentru că aici ajungem la bugetul de stat?

Opțiunea României, în acest moment, exprimată de președinte, de Guvern, este foarte clară și directă de susținere a Acordului interguvernamental de guvernanță fiscală. Și vreau să vă dau câteva argumente - și din perspectiva Legii bugetului de stat pentru anul 2012 - de ce are nevoie România de susținerea Acordului interguvernamental de guvernanță fiscală.

Primul argument este acela că România, deja, începând cu anul 2010, întreprinde acele măsuri în direcția celor pe care astăzi le propune Uniunea Europeană pentru zona euro și pentru statele care doresc să adere din zona non-euro la acordul interguvernamental.

După cum știți, România încheie cu un deficit de 4,4% anul 2011, merge pe un deficit de 1,9% în 2012, cu perspective de un deficit 0% în 2013, adică exact ceea ce propune Uniunea Europeană.

În privința datoriei publice, România este cu mult sub 60%, nivelul maxim admis în Uniunea Europeană, ca datorie publică raportată la produsul intern brut.

Vom încheia anul 2011 undeva în jur de 33%, în jurul unui asemenea procent vom încheia probabil și anul 2012, deci cu mult sub nivelul maxim de 60 al Uniunii Europene.

Deci România nu poate rata șansa de a pierde trenul european al seriozității, al stabilității și al consolidării economice.

În al doilea rând, România s-a pronunțat dintotdeauna împotriva unei Europe cu două viteze. România nu dorește să facă parte dintr-o Europă în care, pe de o parte, avem un grup al zonei euro de 17 state și, pe de altă parte, un grup non-euro care nu se știe în ce direcție ar evolua.

O Europă unită, o Europă unică, o Europă care să vorbească de performanță și responsabilitate, de această Europă avem nevoie.

România nu poate rămâne în afara nucleului dur al Uniunii Europene, pentru că ar însemna marginalizare și neacceptarea, practic, a Acordului interguvernamental de guvernanță fiscală, ar însemna indirect și că se autoexclude din Uniunea Europeană. Pentru că, dacă nu faci parte din acel club care își impune reguli de performanță și competitivitate, înseamnă că nu ai ce căuta în Uniunea Europeană.

În al treilea rând, România și-a propus să adere la moneda euro în 2015. Îndeplinirea acestor condiționalități din acordul interguvernamental garantează drumul spre euro al României, în 2015.

Și în al patrulea rând, acest acord interguvernamental va fi o pavăză împotriva oricăror politici populiste și iresponsabile împotriva oricăror cadouri otrăvite oferite de politicieni iresponsabili românilor, cetățenilor români, în anii care vor urma, pentru că un asemenea acord nu-ți mai dă voie să promovezi în ani electorali politici populiste, așa cum au fost promovate în anul 2008.

De ce spun asta? Pentru că logica firească economică ar fi fost ca în anii de maximă creștere economică, cum a fost anul 2008, să ai excedent bugetar, nu deficit bugetar de 5,4% și doar în ani cu greutăți economice, cum e criza economică, să optezi pentru o ușoară majorare a deficitului, dar nu în ani de creștere economică să realizezi o creștere a deficitului prin majorarea nesustenabilă a salariilor, a pensiilor și a celorlalte obligații sociale ale statului, pentru că ele trebuie plătite și în anii următori.

Asemenea politici nu vor mai exista în România, politici iresponsabile și cadouri otrăvite, dacă adoptăm acest Acord interguvernamental de guvernare fiscală.

De ce se dorește o revizuire a Constituției? Am spus mai înainte: pentru stabilitate. Și aici este greșeala domnului președinte Victor Ponta, care propunea o lege prin care să adoptăm acest acord interguvernamental. Nu acest lucru solicită Uniunea Europeană.

De ce? Pentru că domnul președinte Ponta greșește în interpretarea art. 148, care se referă doar la situațiile de aderare la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.

Domnule Ponta, Uniunea Europeană, prin Consiliul European, nu a decis o revizuire a tratatelor, pentru că am explicat că era nevoie de unanimitate, și este nevoie doar de un acord interguvernamental. Un acord interguvernamental, la fel cum am adoptat scutul antirachetă, se adoptă în Senatul României cu majoritatea simplă a celor prezenți. Deci, dacă în Senatul României sunt prezenți cei necesari pentru a asigura cvorumul de ședință - 70 de senatori -, acordul interguvernamental se adoptă cu 35 de voturi și tot cu 35 de voturi poate fi modificat.

Or, Uniunea Europeană tocmai aceste lucruri le cere: stabilitatea, predictibilitatea și imposibilitatea modificării foarte ușor a acestor reguli de aur în parlamentele statelor membre. Și de aceea cere o revizuire a Constituției, pentru a consacra stabilitatea unei asemenea reguli de aur și de a se reveni la limbajul populismului și al politicilor demagogice.

Știu că este o lovitură dură dată celor care mai cred încă în teoria deficitelor mari și celor care mai cred încă în faptul că datorii excesive pot garanta creșterea economică. S-a terminat. Asemenea politici pleacă la muzeul antichităților, asemenea politici specifice anului 2008 în România sunt trimise la muzeul de istorie al iresponsabilității politice și economice, pentru că poți să ai performanță numai în condițiile în care îți orientezi un buget spre excedent, echilibrat sau cel puțin un deficit structural de 0,5, dar compensând cu reforme structurale pe termen mediu și lung, care să asigure sustenabilitatea veniturilor și cheltuielilor țării respective.

Or, exact acest drum este în România, de ajustare a cheltuielilor bugetare, astfel încât să ajungem spre un buget echilibrat, reducerea costurilor de funcționare a statului și multiplicarea sumelor de bani pentru investiții și efectuare de reforme structurale. Că vorbim de educație, sănătate, salarizare, justiție, Codul muncii sau reforma întreprinderilor de stat, aceste reforme ne asigură diminuarea deficitului structural și asigurarea bugetelor echilibrate. Aceste bugete vor asigura și bani mai mulți pentru investiții, combinat cu ceea ce a făcut Guvernul: impunerea standardelor de cost pentru investiții și prioritizarea investițiilor publice.

Aceasta este calea, repet, pentru care a optat și optează Uniunea Europeană.

Deci România are de ales: ori se autoizolează, se autoexclude de la politicile responsabile din Uniunea Europeană și, din nou, cade în patima populismului și a demagogiei, ori optează pentru calea responsabilității, a limbii Uniunii Europene de întocmire de bugete echilibrate și în excedent, care să aducă prosperitate sigură pe termen lung românilor.

În aceste condiții, opțiunea bugetului de stat pentru 2012 este în concordanță și cu ceea ce se preconizează la nivelul Uniunii Europene, adică, încetul cu încetul, bugete echilibrate și limitarea deficitelor și a datoriilor publice.

În acest context, și România are doar o singură cale: calea revizuirii Constituției. Până în martie 2012, trebuie semnat acordul interguvernamental, pe baza negocierii lui, iar din martie până în decembrie 2012, trebuie revizuită Constituția pentru a se putea ajunge la ceea ce, repet, se vorbește ca performanță în Uniunea Europeană. Asta, dacă ne interesează soarta acestei țări. Dacă ne interesează doar voturi ieftine pentru o campanie, putem din nou să îmbrățișăm politica din 2008, dar rezultatele și cadourile otrăvite le-au plătit cu prea mare preț toți românii, încât să ne mai întoarcem acolo de unde, cu greu, am reușit să ne desprindem.

În privința indicatorilor macroeconomici pe baza cărora este construit bugetul de stat pentru 2012, în afară de cele menționate cu privire la creșterea economică și deficit, aș mai face precizarea că veniturile bugetare sunt 33,7 miliarde de lei, față de 33,3 miliarde de lei în 2011 cheltuielile bugetare. Deci veniturile sunt în creștere, cheltuielile bugetare sunt în scădere, de la 37,7 în 2011 la 35,6 în 2012, repet, în miliarde de lei.

Cursul mediu de schimb se va păstra și în 2012 la un nivel echilibrat și sub control: 4,26 lei.

Inflația: 3,4% în raport cu 5,9% în 2011.

O ușoară scădere a șomajului, de la 445 000 de persoane la 410 000 de persoane. Deci o scădere a ratei șomajului.

O ușoară creștere a salariului mediu brut de la 2 026 lei la 2 117 lei pe lună.

Sunt câțiva indicatori, repet, care arată drumul sănătos al consolidării creșterii economice. Direcția este aceea a creșterii economice sigure și care să ducă la consolidarea acesteia și nu la pomeni electorale sau politici care să pericliteze stabilitatea macroeconomică a României.

Am spus, de asemenea, că obiectivul fundamental al bugetului de stat este susținerea investițiilor, a locurilor de muncă și a sănătății, a performanței mediului de afaceri. În această direcție, propunem 10 măsuri care să vină în această direcție, a susținerii investițiilor, a locurilor de muncă, a consolidării sănătății și performanței mediului de afaceri.

Pe scurt, aceste măsuri ar fi următoarele:

1. Menținerea cotei unice de impozitare de 16%. Și știți cât de greu a fost s-o putem menține în anii aceștia grei de criză economică. Am reușit și o vom menține în continuare.

În al doilea rând, cheltuielile cu investițiile vor beneficia de alocări suplimentare de bani. Ce înseamnă asta? Că deși deficitul coboară de la 4,4% la 1,9%, majorăm cheltuielile cu investițiile de la 36,1 miliarde de lei la 38,1 miliarde de lei. Asta ce înseamnă? Exact ce spuneam în direcția consolidării macroeconomice și a asigurării sustenabilității economiei pe termen mediu și lung.

De asemenea, vreau să știți că România este pe locul 1 în Uniunea Europeană, potrivit datelor EUROSTAT, urmată de Polonia, care are cea mai mare pondere a investițiilor publice în produsul intern brut în anul 2010. Acest lucru se va menține și pentru anii următori.

Este o dovadă a seriozității României, care a știut să lase deoparte... E drept, cu prețul politic plătit de foarte mulți politicieni, și mulțumesc încă o dată coaliției de guvernare pentru că a avut forța și puterea să reziste tentației populismului în acești ani, și iată că rezultatele se văd. Și sunt convins că și în alegerile din 2012 românii vor confirma corectitudinea unui asemenea punct rațional de vedere.

De ce? Pentru că europenii, astăzi, și țări din zona euro fac ceea ce noi am început să facem din 2010. Ce altă dovadă mai bună doriți decât aceasta, că drumul pe care l-am ales, susținut de dumneavoastră, a fost unul corect?

Din acest punct de vedere, pentru anul 2012, propunem continuarea și susținerea celor mai importante lucrări de investiții, a căror finalizare se va realiza în anii următori.

Dacă vorbim de autostrăzi, pentru anul următor am asigurat resursele financiare astfel încât în perioada 2012 - 2013 să se finalizeze 434 de kilometri de autostradă și 1 800 de kilometri de drumuri naționale. Repet, 2012 - 2013.

Credeți că dacă urmam politicile din 2008, când s-au terminat 5 kilometri de autostradă pe un fond de creștere economică de 8%, mai puteam să vorbim de finalizarea lucrărilor de infrastructură în acești ani?

De 90 de kilometri deja putem vorbi, pentru că se circulă pe ei. 32 de kilometri vor fi finalizați pe Autostrada Arad-Timișoara, și-i cunoașteți, iar în 2012 se va lucra la următoarele proiecte prioritare: Nădlac-Arad, Centura ocolitoare Arad, Timișoara-Lugoj, Lugoj-Dumbrava, Deva-Orăștie, Orăștie-Sibiu, Cernavodă-Medgidia, Medgidia-Constanța, Centura ocolitoare Constanța, București-Ploiești, care va fi gata în primăvara anului 2012 - acei 62 de kilometri -, Suplacu de Barcău-Borș, adică continuarea lucrărilor într-un alt regim la Autostrada "Transilvania", după ce ministrul a reușit - și merită să fie felicitat - să rediscute contractul cu Bechtel și să obțină posibilitatea de a finanța continuarea lucrărilor pe Autostrada "Transilvania", inclusiv din fonduri europene. Asta înseamnă o abordare responsabilă.

De asemenea, pentru 2012, avem prevăzută intrarea în execuție a altor 114 kilometri de autostradă, după finalizarea procedurilor de licitație. Ne referim aici la: Dumbrava-Deva - 72 de kilometri sau Gilău-Nădășel, continuarea, practic, a Autostrăzii "Transilvania" sau la Centura ocolitoare Bacău, cu profil de autostradă. Sunt lucrări care vor intra în lucru în 2012.

De asemenea, în sectorul infrastructurii feroviare, ne-am propus, prin bugetul de stat pentru 2012, reabilitarea a 205 kilometri de cale ferată pe Coridorul IV Pan-European sau modernizarea a 21 de gări cu fonduri europene în valoare de aproximativ 230 de milioane de euro.

De asemenea, se propune extinderea rețelei de metrou din București și în 2012 vor începe lucrările de execuție pe segmentul Parc Bazilescu-Lac Străulești, pe magistrala 4: Gara de Nord-Străulești, cu valori estimate de 230 de milioane de euro sau continuarea lucrărilor la magistrala 5, prima magistrală nouă de după 1990, pe segmentul Râul Doamnei-Eroilor, și se contractează lucrări de execuție pentru Eroilor-Pantelimon.

Nu în ultimul rând, elaborarea caietelor de sarcini pentru viitoarea magistrală 6: Otopeni, până în trimestrul III al anului 2012, sau studiu de fezabilitate pentru viitoarea magistrală 7: Bragadiru-Voluntari, până la sfârșitul primului trimestru al anului viitor.

În privința altor lucrări din acest domeniu al infrastructurii, vreau doar să menționez faptul că, prin alocările la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, vor fi realizați peste 480 de kilometri de drumuri județene și locale, fiind alocată în bugetul de stat pentru 2012 suma de 450 de milioane de lei.

De asemenea, alocări financiare pentru realizarea de sisteme de alimentare cu apă pentru 788 de sate, din care se vor finaliza rețele pentru 85 de sate și sisteme de canalizare și epurare a apelor uzate pentru 57 de sate, din care multe dintre ele vor reuși să fie finalizate.

Vreau să fac aici o precizare care este extrem, extrem de importantă pentru dezvoltarea infrastructurii. Avem în vedere realocarea, la sfârșitului anului 2011, a unor bani din fonduri europene. Prioritatea va fi realocarea de bani europeni pentru Programul "Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe". Acest lucru se va face de către Uniunea Europeană și primii bani pe care-i vom obține din realocare îi vom direcționa spre realizarea acestui program de reabilitare termică a blocurilor, un program cu multiple valențe pentru cetățeni, adică o factură mai mică la plată, cât și pentru ceea ce înseamnă locurile de muncă, investițiile, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și, nu în ultimă instanță, aspectul urbanistic general.

Evident că lucrări de investiții vor fi și în educație, și în sănătate, și la cultură, lucrări care vizează continuarea obiectivelor începute în anul 2011, dar și finalizarea multora dintre ele. Acest lucru, repet, nu ar fi fost posibil fără o politică orientată spre susținerea investițiilor și a locurilor de muncă.

A treia măsură de susținere a investițiilor, a mediului de afaceri și a locurilor de muncă: instrumentul garanțiilor de stat și sunt patru elemente aici:

Primul element: bugetul alocat Ministerului Finanțelor Publice pentru garanții de stat este de 10 miliarde de lei pentru sprijinirea, repet, a investițiilor care aduc plusvaloare în economie.

Al doilea element: garanții pe baza Fondului de Garantare și Contragarantare pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. Foarte puțin se vorbește despre acest fond, dar implicațiile lui pe orizontală sunt majore, implicații majore pentru salvarea locurilor de muncă și pentru susținerea firmelor. Vreau doar să știți că în 2009 - 2011, prin intermediul acestui fond, au fost salvate 240 000 de locuri de muncă, în sensul că au fost acordate garanții în valoare de 1,35 miliarde de euro, care au susținut credite de peste 2 miliarde de euro, iar pentru anul 2012 am realizat o majorare a fondului cu 250 de milioane de lei, ceea ce va permite să susțină credite de peste 1,1 miliarde de euro, cu cei 580 de milioane de euro pe care-i are. Aceasta va conduce la salvarea suplimentară sau la menținerea a încă 100 000 de locuri de muncă.

Sunt lucruri pe orizontală care se întâmplă în fiecare zi, dar acest lucru nu ar fi fost posibil dacă bugetul nu ne-ar fi permis și în anii anteriori, și pentru 2012, susținerea acestor fonduri pentru ca întreprinderile mici și mijlocii să beneficieze de sprijin.

În al treilea rând, este vorba de fondul de garantare a creditelor pentru agricultură. Faptul că în 2011 s-au acordat de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale subvențiile la timp și faptul că fondul de garantare a creditelor pentru agricultură a acordat fermierilor credite atunci când au avut nevoie, a contribuit la un an agricol foarte bun, alături de componenta meteo. Pentru 2012, 1,6 miliarde de lei sunt bani asigurați pentru fondul de garantare a creditelor pentru agricultură, tocmai pentru ca fermierii să poată beneficia de credite în vederea susținerii activității acestora.

Al patrulea element este dat de garanțiile oferite prin EximBank. Dacă între 2009 și 2011 s-au acordat garanții în valoare de 3,1 miliarde de lei, în 2012 vor beneficia de garanții de 556 de milioane de lei și pe această componentă de susținere a firmelor, pentru susținerea afacerilor și a locurilor de muncă.

A patra componentă: Scheme de ajutor de stat, și vorbim aici de schemele de minimis și ajutoarele pentru investiții mari. Din acest punct de vedere, Ministerul Finanțelor Publice are 850 de milioane de lei pentru a putea asigura acest sprijin financiar pentru proiectele de minimis sau ajutoarele de investiții mari, care aduc plusvaloare în economie. Și este cunoscut faptul că investițiile majore au beneficiat de sprijinul statului pentru a genera locuri de muncă.

Spun doar că, în perioada 2009 - 2011, proiectele mari de investiții au generat peste 4 433 de noi locuri de muncă. Ajutorul de stat aprobat a fost de 229 de milioane de euro pentru peste 20 de proiecte mari de investiții.

În al doilea rând, tot pe această componentă, a schemelor de ajutor de stat sau de sprijin pentru firme, se încadrează programele de la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. Și vorbesc aici de Programul "Mihail Kogălniceanu" sau "Cardul Kogălniceanu" pentru creditarea IMM-urilor - 70 de milioane de lei; Creditul "Start-Up" pentru firme - 10 milioane de lei pentru 2012; Programul pentru tinerii debutanți în afaceri - 21 de milioane de lei.

Deci finanțare de la bugetul de stat pentru susținerea acestor programe care susțin firmele, care creează și generează locuri de muncă.

A cincia măsură: Continuarea programelor care s-au dovedit a fi eficiente. Mă refer aici la Programul "Prima casă" și angajamentul Guvernului este acela de a continua și în 2012 Programul "Prima casă" ca, de altfel, continuarea și a Programului "Rabla", în forma pe care Ministerul Mediului și Pădurilor a prezentat-o și care s-a demonstrat a fi extrem de benefică pentru economia românească.

Și nu în ultimul rând, continuarea Programului "Casa verde" prin Ministerul Mediului și Pădurilor.

A șasea măsură: Fondurile europene. Spuneam, într-o intervenție anterioară, că, începând cu 2012, vine și perioada când urmează să culegem roadele efective ale proiectelor depuse, evaluate, aprobate, licitate și aflate în implementare. Acum, practic, va veni momentul când putem să rambursăm banii de la Bruxelles, pentru că sunt în execuție proiectele europene și vom putea să avem banii necesari modernizării infrastructurii din România.

Ne propunem 6 miliarde de euro din fonduri europene pentru 2012, din care 3,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune, 2,5 miliarde de euro din fondurile pe agricultură. Am și menționat faptul că avem în vedere realocarea unor bani din fonduri europene, prioritatea majoră fiind, așa cum am spus, Programul "Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe".

A șaptea măsură pentru ceea ce înseamnă sănătatea mediului de afaceri, creșterea competitivității, avem în vedere privatizarea minoritară a unor companii de stat, pentru că, trebuie s-o spunem foarte direct, sectorul companiilor de stat este nereformat și a rămas nereformat în ultimii 20 de ani. Orice companie de stat care produce pierderi înseamnă bani luați din buzunarul cetățeanului.

De aceea, angajamentul ferm al Guvernului este acela de restructurare a companiilor de stat, de privatizare minoritară, acolo unde este cazul, de impunere a managementului privat sau a guvernanței întreprinderilor de stat pe baza ordonanței adoptate de Guvern. Așa începe drumul spre performanță a companiilor de stat, pentru că aceste găuri negre ale economiei românești, care au dus la deficite structurale în economie, trebuie oprite.

Nu este ușor, dar, așa cum ne-am asumat și reforma altor domenii structurale din economia românească, vom duce și mai departe procesul de restructurare al companiilor de stat.

În vederea privatizării minoritare, imediat intră în vânzare unele pachete de acțiuni de 15% la "Transelectrica", "Transgaz" sau "Romgaz", sau unele pachete de 10% la "Hidroelectrica" și "Nuclearelectrica".

A opta măsură susținută de buget vizează simplificarea fiscală, și aici avem în vedere următoarele elemente:

Reducerea cu 50% a penalităților de întârziere în cazul plății obligației principale și a dobânzilor aferente până la 30 iunie 2012. Știm că, până în 31 decembrie 2011, operează scutirea de 100% pentru cei care plătesc obligația principală, scutirea de 100% pentru plata penalităților de întârziere.

În 2012, vom merge până în 30 iunie cu scutirea de 50% pentru firmele care, repet, plătesc principalul și dobânda și beneficiază de scutirea penalităților de întârziere în proporție de 50%.

În al doilea rând, eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale pentru contribuabilii aflați în dificultate financiară pe o perioadă de până la cinci ani. Această măsură, repet, merge mai departe și se aplică.

Nu în ultimul rând, cea de-a treia măsură pe care o avem deja în aplicare: stingerea cu prioritate a tuturor obligațiilor principale și apoi a accesoriilor în ordinea vechimii. Este o măsură dorită și atât de așteptată de mediul de afaceri, și care, în continuare, se va aplica.

În al nouălea rând, avem în vederea menținerea cotelor reduse de TVA, după cum urmează:

Menținerea cotei reduse de TVA de 5% pentru construcții de locuințe sociale de până la 120 de metri pătrați, a căror valoare nu depășește suma de 380 de mii de lei și, de asemenea, menținerea cotei reduse de TVA de 9% pentru medicamente, manuale școlare, cărți, ziare, reviste, cazare hotelieră și alte servicii culturale. Acestea se mențin și în anul 2012, ca un element suplimentar pentru susținerea activității economice.

A zecea măsură, ce ține de recent adoptată Lege a parteneriatului public-privat, urmărește implementarea acestor proiecte care nu pot fi susținute din fonduri publice.

Cele mai importante proiecte sunt, așa cum știți, cele care vin pe infrastructură, și avem aici în vedere, în primul rând, Autostrada Comarnic-Brașov, Autostrada Sibiu-Pitești, dar și în domeniul energiei, precum Hidrocentrala "Tarnița-Lăpuștești", finalizarea Unităților nucleare 3 și 4 de la Cernavodă sau Proiectul "AGRI". Sunt proiecte care se vor putea realiza în regim de parteneriat public-privat, astfel încât și la nivel local aceste proiecte să poată fi susținute prin participarea autorităților administrației publice și locale.

Doamnelor și domnilor,

M-am rezumat la aceste precizări generale pe indicatori și la susținerea mediului de afaceri, a investițiilor și a locurilor de muncă, pentru că ele reprezintă cheia consolidării economice și a unei creșteri economice sănătoase pe termen mediu și lung în România.

Nu am venit cu un buget care să promită marea cu sarea, nu am venit cu un buget populist, nu am venit cu un buget care să ceară voturi în schimbul promisiunilor electorale. Am venit cu un buget realist și responsabil și am încredere că - așa cum până acum, coaliția de guvernare, poate, în cele din urmă, și opoziția va înțelege că vremea populismului a trecut - și în România este momentul să dăm semne de responsabilitate și raționalitate prin proiecte de buget care să aibă acoperire în economie.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă solicit sprijinul dumneavoastră pentru a consolida creșterea economică a României.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Mulțumesc, domnule prim-ministru.

Acum începem dezbaterile generale. Am să dau cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar al PDL, domnului deputat Marius Neculai, cu precizarea că Grupul parlamentar al PDL are la dispoziție 42 de minute. Vă rog, domnule deputat.

Domnule deputat, scuze, a fost o scăpare în prezentare. Am să vă rog să reveniți la microfon după prezentarea raportului comun al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților și Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului. Raportul comun, doamnă președinte Barna, vă rog.

 
 

Doamna Maria-Eugenia Barna:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În conformitate cu prevederile Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților au fost sesizate de către Birourile permanente reunite ale Parlamentului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2012.

Proiectul de lege prevede și autorizează pentru anul bugetar 2012 veniturile, pe capitole și subcapitole, și cheltuieli pe destinații și pe ordonatorii principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, creditelor externe, fondurilor externe nerambursabile și activităților finanțate integral din venituri proprii.

În perioada 6 - 9.12.2011, membrii comisiilor sesizate în fond au analizat prevederile cuprinse în Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2012, precum și amendamentele formulate de senatori și deputați, de comisiile permanente avizatoare, procedând, totodată, și la audierea ordonatorilor principali de credite.

În urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, membrii comisiilor propun ca proiectul de lege să fie supus, spre dezbaterea și adoptarea plenului reunit al Parlamentului, cu amendamentele cuprinse în Anexele nr.1 și nr. 2 la prezentul raport.

Supunem dezbaterii dumneavoastră Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2012.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Revenim.

Domnule deputat Marius Neculai, vă rog.

 
 

Domnul Marius Neculai:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Deși mai multe cancelarii occidentale au apreciat ca remarcabil efortul depus de Guvernul României în ultima perioadă pe linia asigurării unei stabilități macroeconomice, admitem cu toții că România mai are de parcurs un drum lung în această direcție, la capătul căruia ar putea reprezenta chiar un model de referință în Europa.

Și, pentru că vreau să mă refer la acest drum, permiteți-mi să dezvolt o idee pe care am regăsit-o în discursul susținut zilele trecute în Bundestag de către cancelarul german Angela Merkel.

Știți probabil cu toții că maratonul presupune alergarea a 40 de kilometri și reprezintă una dintre cele mai dificile probe olimpice. Maratoniștii spun deseori că alergarea devine foarte dificilă după parcurgerea primilor 30 de kilometri, dar spun și că este posibil să ajungi la finiș, dacă ești conștient de provocare încă de la start și o abordezi ca atare. Cel care pleacă rapid nu este neapărat și cel care reușește să ajungă primul. Învingătorul, de regulă, este cel care conștientizează lungimea traseului de parcurs încă de la început, este bine antrenat și pregătit să facă față solicitărilor acestuia.

O să vă întrebați probabil ce legătură are aceasta cu dezbaterea bugetului. Și am să continui prin a vă reaminti că țări, precum: Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Irlanda și, de ce nu, Belgia au obținut repede un avans considerabil pe distanța datoriei publice suverane. Lucrul acestea le-a creat, cu siguranță, și un avantaj de imagine politicienilor din țările respective, pentru că, nu-i așa, printre altele, consumul public crescut și satisfacerea pretențiilor sociale sunt instrumente ale popularității, sunt instrumente ale populismului, populația apreciind din plin eforturile Guvernului de a fi pe plac celor care consumă. Guvernele acestor țări au ajuns acum la kilometrul 35 al maratonului și toată Europa asistă la un gâfâit neputincios din partea lor, care poate provoca prăbușirea unora dintre ele și, mai grav, poate determina o prăbușire periculoasă a mai multor participanți la această cursă în care doar cei echilibrați vor reuși să nu se împiedice.

Ne întrebăm cu toții unde se află România între acești maratoniști. Este pregătită oare să facă față unei asemenea provocări sau chiar să primească laurii pe care-i merită cei care fac dovada unui comportament performant?

România suntem noi, cu toții, și trebuie să punem în balanță elementele care vor stabili strategia pe care o vom urma. Fie alegem să consumăm acum mai mult decât putem produce și riscăm să nu ne putem refinanța, să nu ne putem restimula în perioada următoare, fie alegem să consumăm corespunzător pregătirii noastre prealabile, îndreptându-ne echilibrat, dar sigur spre performanță.

Rezolvarea crizei datoriilor suverane este un proces, iar acest proces va dura ani de zile. Este un adevărat maraton pe care nimeni nu trebuie să-l termine în genunchi. Tocmai de aceea cred că abordarea bugetului pe anul 2012, dar și planificarea bugetară multianuală este o temă de maximă importanță, care nu trebuie să pună în pericol parcursul țării.

Abordarea bugetului trebuie să pornească de la analiza factorilor de risc care pândesc încercarea țării noastre de a evolua armonios.

Astfel, datoria publică, deficitul bugetar, inflația sau dobânda sunt indicatorii de performanță pe care să și-i asume toți factorii responsabili care nu doresc ca România să ajungă una dintre acele țări doborâte de propria incapacitate de a-și doza efortul pentru a răspunde propriilor solicitări.

Nu am să intru în detaliile cifrelor și nici nu am să intru în discuții contradictorii. Fiecare dintre noi ar putea deveni antrenor la un moment dat și ar putea aplica propriul program de pregătire, dar niciunul dintre noi nu ar trebui să permită escapade din cantonamentul pe care ni l-am asumat, cantonament ce presupune respectarea criteriilor de convergență, ce vor permite României intrarea și menținerea în zona euro.

Guvernul trebuie să administreze vitamine economiei românești, să asigure stabilitate socială, să continue reformarea instituțiilor statului și să respecte angajamentele internaționale pe care și le-a asumat, iar acest lucru, vă asigur că se face și se vede în bugetul anului 2012.

Dacă latinii au spus: "Mens sana in corpore sano", Guvernul vă propune "buget sănătos într-o țară sănătoasă". Decât creștere economică în tandem cu deficit bugetar excesiv, mai bine creștere economică în tandem cu reducerea risipei și creșterea productivității muncii.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Ați epuizat, domnule deputat, 5 minute din cele 42 de minute alocate Grupului parlamentar al PDL.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Victor Ponta, reprezentantul Grupului parlamentar al PSD.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte al Senatului,

Stimați membri ai Senatului și Camerei Deputaților,

Aș dori să prezint în mai puține cuvinte, este adevărat, decât domnul Emil Boc, amendamentele fundamentale făcute de către Uniunea Social-Liberală la bugetul pe anul 2012, nu înainte, însă, de a aprecia intervenția anterioară a domnului Emil Boc.

Regret faptul că prim-ministrul României, domnul Traian Băsescu, nu este astăzi în România.

Cred că domnul Boc și-a făcut datoria, cu consecvență, o oră și ceva, ne-a spus lucruri pe care doar Domnia Sa le-a înțeles, lucruri destul de plictisitoare. Am constatat de la mine din bancă, că până și o vestală a templului Guvernului, doamna Vass s-a plictisit între timp și cred că momentul de promovare a tineretului liberal democrat de dinainte a reușit să ne trezească din somn, să putem să discutăm despre bugetul pe 2012.

Până să discutăm despre cifre, aș vrea să reamintesc că, în 2008, președintele Partidului Democrat Liberal vorbea despre faptul că legea privind dublarea salariilor profesorilor trebuie aplicată neapărat, și cine n-o aplică va răspunde chiar penal în fața legii. Mă aștept ca domnul Boc să răspundă penal, la un moment dat, pentru aceste lucruri.

În 2009, domnul Traian Băsescu ne spunea că nu trebuie să avem un acord cu Fondul Monetar Internațional și că o țară care împrumută bani pentru pensii și salarii este o țară de mâna... mă rog, de mâna pe care a precizat-o Domnia Sa. În 2010 am aflat că am ieșit din criză de la domnii Traian Băsescu și Emil Boc. Și în 2011 am aflat că toți bugetarii își vor recupera salariile și vom aplica legea fraudată de doamna Roberta Anastase, când, ca-n minunea biblică a înmulțit pâinile și peștii până au ajuns 170 de votanți.

Dacă toate lucrurile acestea s-au întâmplat, este greu de explicat de ce bugetul pe 2012 este un buget care condamnă România la sărăcie și este un buget care reflectă o decizie politică fundamentală. Dăm bani publici pentru ceea ce este important într-o țară europeană, adică educație, sănătate, siguranța cetățeanului sau folosim banii publici pentru campania electorală a Partidului Democrat Liberal, a UDMR și a Partidului... domnilor și doamnelor cu onoare nepătată, ca să nu fiu acuzat că spun ceva nelalocul lui.

Decizia Guvernului Boc este foarte simplă: bani de campanie și bani pentru firmele lor, bani pentru primarii cercetați de DNA, unii în libertate încă, alții deja în arest. Iar, între timp, educație, sănătate, siguranța cetățeanului, investiții, dezvoltare nu vor exista în România anului 2012.

Ținând cont de situația internă și externă, Uniunea Social-Liberală a hotărât să sprijine bugetul pe 2012 al României, nu al Guvernului Boc, în măsura în care acest buget ar cuprinde 10 măsuri de creștere și relansare economică și de limitare a cheltuielilor inutile și cu caracter politic din proiectul care ne-a fost prezentat. Au fost 10 puncte pe care le voi relua, apreciind faptul că domnul Emil Boc și-a construit intervenția tot pe 10 puncte, învățând măcar acest lucru din poziția exprimată de către Uniunea Social-Liberală.

Aș vrea să prezint încă o dată cele 10 amendamente și implicațiile lor bugetare, în așa fel încât, să rezulte foarte clar că, dacă astăzi sau mâine vom reuși să votăm bugetul României cu aceste amendamente, influența asupra bugetului va fi pozitivă, într-o sumă aproximativă de 0,7% din PIB. Deci, practic, fie deficitul poate fi redus, fie acest acești 0,7% din PIB pot fi folosiți pentru educație, pentru sănătate și pentru siguranța cetățeanului.

În primul rând, am solicitat în numele comunității de afaceri, al celor care creează locuri de muncă și plătesc salarii în această țară, o reducere a contribuțiilor de asigurări sociale cu 5% la angajator. A fost un proiect care nu își are originea în propunerea politică a Uniunii Social-Liberale. Consiliul Investitorilor Străini, patronatele din România au cerut acest lucru și, la un moment dat, domnul Emil Boc s-a angajat să facă acest lucru chiar în 2011. Ca toate angajamentele domnului Boc, au fost uitate și, bineînțeles, acum nu se poate, se va putea altădată.

În al doilea rând, reducerea TVA-ului cu 1% și un plan multianual de revenire până în 2016 la un TVA de 19%. Practic, și președintele Băsescu și domnul Boc și foarte mulți comentatori politici care ocupă funcții guvernamentale ne-au explicat, în această perioadă, ce uriașă prostie a fost făcută prin creșterea TVA-ului. Au uitat să ne precizeze cine a făcut această prostie și bănuiesc că, dacă domnul Boc va fi întrebat, vă va răspunde: Crin Antonescu, și cu Victor Ponta.

Această prostie a Guvernului Boc putea să fie îndreptată în parte, prin acest buget și rămân cu speranța că, cu o ultimă rămășită de rațiune, lucrul acesta poate fi făcut chiar astăzi.

În al treilea rând, am propus o schemă specială privind taxa pe valoarea adăugată în agricultură: scăderea TVA-ului pentru produsele agricole, printr-o cotă diferențiată: 9% să meargă către bugetul de stat și 15% să se întoarcă la producătorul care emite factură. În acest fel, evaziunea fiscală, calculată chiar de instituții guvernamentale la aproximativ 80% în domeniul agroalimentar ar putea fi combătută și am avea un sprijin pentru producătorii români, după un an excepțional pentru agricultură, prin meritul Divinității și împotriva incompetenței unui tânăr ministru al agriculturii, tocmai pentru a sprijini producția din România și pentru a-i sprijini pe cei care, la anul, din păcate, nu vor mai avea același sprijin divin pe care l-au avut în acest an.

În al patrulea rând, am luat foarte în serios declarațiile unor oameni serioși cum este fostul meu coleg, domnul Marian Sârbu, care ne-a asigurat că în 2012 pensiile vor fi indexate cu rata inflației și cu 50% din creșterea salariului mediu pe economie. Un om de onoare și un partid de oameni de onoare, "uomini d’onore", nu cred că au dat această informație falsă și sunt convins că vom avea în bugetul de pe 2012 această promisiune a lui Emil Boc și a partenerilor săi de onoare.

În al cincilea rând, asigurarea cotelor de cofinanțare pentru proiectele europene, deoarece procentul de 3,7 de fonduri efectiv absorbite din ceea ce Uniunea Europeană a pus la dispoziția României, reprezintă un record recunoscut chiar și de noul ministru, domnul Leonard Orban, un record negativ care obligă România să se împrumute cu bani scumpi, lăsând bani foarte ieftini, fonduri nerambursabile în trezoreria de la Bruxelles.

Am propus cinci măsuri de reducere a jafului bugetar, jaf cu scop categoric politic și clientelar.

În primul rând, o reducere cu 50% a cheltuielilor pentru bunuri și servicii, cu excepția fondurilor pentru medicamente și pentru utilități.

Evident, am cerut la toate întâlnirile cu Fondul Monetar Internațional, cu partenerii sociali, eliminarea oricărei prevederi bugetare pentru 2012, pentru ceea ce reprezintă cea mai mare fraudă la bugetul României, din ultimii 21 de ani, fraudă numită Programul național de dezvoltare a infrastructurii și gestionat în mod mafiot de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului ca și multe alte domenii pe care le gestionează acest minister. Este vorba de 4 miliarde de euro, bani care nu există, dar pe care viitorul Guvern USL și viitorii cetățeni ai României vor trebui să-i ramburseze în perioada imediat următoare.

Am propus, de asemenea, o măsură care se va aplica - dacă Guvernul actual nu este de acord cu ea, se va aplica de către următorul Guvern - fondul de rezervă al prim-ministrului nu trebuie să mai fie pușculița de partid sau modul în care prim-ministrul plătește mită unor primari și unor aleși locali pentru a-și părăsi partidul și a trece la partidul oamenilor de onoare. Fondul de rezervă al prim-ministrului se folosește doar pentru situații de urgență și, în această perioadă, garantarea pentru opinia publică a faptului că banii publici nu sunt folosiți ca mită electorală pentru primarul infractor de la Cluj, pentru primarul infractor de la Arad, pentru primarul infractor de la Brașov, pentru președintele infractor de la Suceava și sunt folosiți, într-adevăr, pentru situații de urgență.

Am propus, de asemenea, menținerea actualei contribuții la Pilonul II de pensii, pentru a da un anumit semnal că, într-o perioadă de austeritate pentru pensiile de stat, atenția noastră nu este îndreptată către fondurile private, ci către asigurarea obligațiilor pe care statul român le are față de pensionari.

Și în al zecelea rând, un program concret, corect și eficient de absorbție a fondurilor europene.

Sunt 10 amendamente pe care Uniunea Social-Liberală le-a propus, le-a pus în discuția publică și care, dacă vor fi susținute de actuala majoritate, vor duce, evident, la votul nostru favorabil pentru bugetul pe 2012.

Mai vreau să spun un singur lucru, sunt oarecum de acord cu domnul Emil Boc - de altfel și Domnia Sa și eu am privit la televizor lucrările Consiliului European - când a spus că sunt necesare măsuri în Europa, ca pentru politicienii populiști care au creat deficite uriașe, cum ar fi de 7,3% în România sau de 6,4%, ar fi timpul să meargă la muzeul populiștilor și demagogilor. Sunt convins că acolo domnul Boc va avea o statuie mică, dar în față.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnul deputat a epuizat 12 minute din timpul total alocat Grupului parlamentar al PSD.

Urmează la microfon liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul Călin Popescu-Tăriceanu. Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați președinți ai Camerelor,

Stimați parlamentari,

Mă bucur foarte mult că-l vedem astăzi pe domnul Boc în Parlament, pentru că este o prezență extrem de rară. Noroc cu bugetul!

Spuneți-mi domnule Boc, discursul vi l-au făcut cei de la Fondul Monetar Internațional sau l-ați făcut dumneavoastră?

Dacă îmi spuneți că l-au făcut cei de la FMI este regretabil. Dacă-mi spuneți că l-ați făcut dumneavoastră, atunci nu este decât o dovadă că ați fost un bun învățăcel la cursurile pe care le urmați când erați cadru de bază la Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România și cu perspective să deveniți cadru de bază al Partidului Comunist Român. (Aplauze)

Atâta demagogie, atâtea "panglici" nu am mai ascultat demult.

În sfârșit, se vede din discurs că domnul Boc aplică - aș spune orbește - rețetele Fondului Monetar Internațional, rețeta pe care o cunoaștem cu toții de trei ani de zile. Ea se numește simplu austeritate.

Ne-a promis în 2009 că aplică măsuri de austeritate, i-a dat peste mânuțe domnul președinte pentru că avea la finele anului 2009 alegeri. Nu se putea să piardă domnul prezident alegerile! Și atunci, domnul Boc a amânat măsurile pentru mijlocul anului 2010. A aplicat măsurile preconizate de Fondul Monetar Internațional cumințel, ca un cetățean pe care-l duce FMI-ul legat la ochi și-l plimbă pe stradă. Și care a fost rezultatul? Ne-a promis la finele anului 2009 că în anul 2010 va fi mai bine. La finele anului 2010 nu a fost mai bine, evident, dar ne-a promis că în 2011 va fi mai bine.

Acum, ați auzit astăzi ce ne-a spus: că la anul ieșim precis din criză, se termină recesiunea.

Nu știu cine vă mai crede, domnule Boc.

În orice caz, cei de la FMI, văzând că măsurile pe care le-au preconizat nu au dat roade, au venit anul acesta și v-au mai spus: "Domnule Boc, mai băgați puțină austeritate, nu a fost de ajuns!". Rețeta pe care o aplică cam peste tot.

Dumneavoastră care nu prea înțelegeți despre ce este vorba, iarăși, elev conștiincios, îi dați înainte cu austeritatea și economia se prăbușește în continuare.

N-am nevoie să ne spuneți cifrele din statistici, că a crescut produsul intern brut. Uitați-vă la ce scrie toată presa economică. Mai bine ați face să discutați cu operatorii economici și să-i ascultați pe ei și o să vedeți că nu este unul care să sesizeze 1% din ceea ce spuneți dumneavoastră.

Mai mult decât atât, am auzit din declarațiile celor care vă tutelează, de la Fondul Monetar Internațional, că România ar fi acum mai bine pregătită să suporte o nouă criză. Adică, cum? După ce ați luat măsurile de ajustare pe care le-a preconizat Fondul Monetar Internațional sau cu alte cuvinte, după ce ați stors lămâia o dată, de două ori, credeți că mai aveți de unde să mai faceți o ajustare suplimentară?

Concluzia este simplă: România, astăzi, este mai puțin capabilă să se confrunte sau să înfrunte o criză decât era în 2009, când avea, slavă Domnului, ceva osânză acumulată. În fine, astăzi, însă, așteptam să ne răspundeți la câteva probleme esențiale.

Prima problemă: deficitul ar fi trebuit, evident, în aceste condiții, să răspundă la întrebarea majoră cu care ne confruntăm de trei ani de zile, și anume este bugetul capabil să pună capăt recesiunii și să asigure relansarea economică?

Când acolo, ce vedem? Cu ce se ocupă regimul Băsescu-Boc? Ne propune tot felul de lucruri care nu au nicio legătură cu acest subiect important care frământă întreaga societate și toate categoriile socio-profesionale. Dânșii ne propun să discutăm despre: revizuirea Constituției, comasarea alegerilor, reducerea numărului de parlamentari, reorganizarea administrativă, un nou sistem electoral și câte și mai câte. Și preocuparea de stopare a declinului economic este probabil pe locul 10, 20, 30 în lista de preocupări a dumneavoastră.

Între timp, ce se întâmplă în România: un milion de locuri de muncă pierdute, de când ați preluat guvernarea, salarii micșorate, șomaj galopant, pensii erodate de inflație în mod dramatic, impozit forfetar pe întreprinderile care aveau chiar și pierderi - între timp, ați renunțat la el.

Și mai presus decât orice, aș spune că ceea ce este foarte grav este faptul că nu există niciun fel de perspectivă de ieșire din criză, numai vorbe și promisiuni, așa cum spuneam, promisiuni în 2009, în 2010 și în 2011, evident.

Ce ar fi trebuit să aducă bugetul pe 2012, domnule prim-ministru?

În primul rând, să vină cu aceste soluții de ieșire din criză și anume, nu doar cu austeritatea pe care o preconizați și o aplicați cu multă cerbicie.

Probabil că ați aflat. Dacă nu, întrebați-o pe consiliera dumneavoastră pe probleme de economie, că cei mai reputați economiști și laureați ai Premiului Nobel: Paul Krugman, Joseph Stiglitz vorbesc permanent despre greșeala aceasta enormă pe care o reprezintă aplicarea măsurilor de austeritate, fără să se recurgă la investiții din sectorul guvernamental, investiții masive...

(Discuții în sală)

Vorbesc pentru majoritatea parlamentară, că poate, cine știe, se trezește.

Deci fără investiții guvernamentale masive, România nu va ieși din criză, investiții guvernamentale, evident, care trebuie făcute în zona de infrastructură. Ce a făcut Guvernul dumneavoastră? A tăiat investițiile, din altă parte nu a tăiat mare lucru, dar de la investiții a tăiat masiv și în 2009 și-n 2010 și-n 2011 și continuăm pe aceeași tendință și în 2012.

În privința investițiilor străine, ați reușit o contraperformanță ca de la aproape 10 miliarde de euro investiți anual să ajungem la anul probabil la o cifră care se va situa sub 1 miliard de euro.

Majoritatea actuală și Guvernul mai au o problemă și anume fetișizarea deficitului bugetar. Această problemă cu deficitul bugetar despre care, astăzi, domnul Boc spunea că, iată se regăsește în concluziile Consiliului European și în acordul fiscal. Domnul Boc nu înțelege că acest lucru este valabil într-adevăr pentru țările care au un nivel ridicat de datorie publică și care nu pot să justifice în niciun fel deficitele bugetare ridicate.

Dar pentru România, a o obliga la un deficit structural de 0,5% este în mod simplu spus că vom condamna România să rămână o țară subdezvoltată. Dacă vreți să înțelegeți acest lucru simplu, bine. Dacă nu, nu aveți decât să mergeți în continuare cu aceste prostii care sunt aplicabile, așa cum spuneam, la nivel european țărilor din zona euro mai cu seamă, care au datorii publice care pleacă de la 60 până la 120% din produsul intern brut. Pentru România înseamnă a-i tăia orice posibilitate de dezvoltare, orice posibilitate de reducere a decalajelor care ne separă de țările din Europa centrală. (Aplauze)

Sigur că ar mai fi de discutat despre un alt element care ar fi putut să constituie un motor de creștere economică. Este vorba de fondurile europene. Este o rușine modul în care vă căzniți de trei ani să absorbiți fonduri europene. Performanța este absolut deplorabilă, 3,5% din totalul fondurilor structurale și de coeziune absorbite până în prezent. Să nu ne puneți din nou placa, dacă apare domnul Boc. Îi place chestiunea aceasta, am văzut că și astăzi mai avea o bucățică din placa pe care o folosește la patefon cu moștenirea. Da?

În ceea ce înseamnă guvernarea trecută, vă readuc aminte că pe fondurile de preaderare procentul de absorbție a fost de 98. Guvernul actual, în trei ani de zile reușește 3,5 procent de absorbție.

Prin urmare, cred că astăzi Guvernul ar fi trebuit să prezinte un raport serios în privința performanței sau mai bine spus a contraperformanței de absorbție. Este, aș spune, aproape o atitudine criminală să luăm cu împrumut 20 de miliarde de euro la care plătim dobânzi usturătoare și să avem în același timp 20 de miliarde de euro pe care nu-i folosim.

Mergem mai departe pe comentariile despre acest buget și am să vă spun că, în final, după ce constatăm că bugetul nu este capabil să vină cu nicio soluție legată de stoparea declinului și de relansarea economică, în final, constatăm ceva care este foarte grav, și anume care sunt obiectivele majore pe care le urmărește acest buget să le realizeze. Care sunt obiectivele de investiții?

Domnul Boc, astăzi, ne-a prezentat cifre, procente, s-a și încurcat. Poate îl învață cineva de la Guvern, nu știu, consiliera economică... că cifrele acelea care încep cu 3, formate din două cifre, 33, 35, erau procente din PIB și că dacă vorbim de valoarea veniturilor și cheltuielilor la valoarea PIB-ului, totul ar fi trebuit să se învârtă în jurul a 200 de miliarde de lei. Deci mi se pare absolut deranjant ca prim-ministrul să nu stăpânească nici măcar aceste cifre esențiale.

Dar spuneam că în spatele acestor cifre nu am văzut o dezbatere serioasă în legătură cu obiectivele de investiții, de exemplu, pe care urmărește să le realizeze acest buget. Cifre, procente, OK. Dar ce este în spatele lor? Ce facem cu acești bani? Care este responsabilitatea Guvernului, dincolo de mita electorală, de darurile sau de corupția politică făcute de parlamentarii puterii? Ce facem cu acești bani? Cheltuim ani de ani bani și nu se alege nimic.

Ne-a vorbit domnul Boc de kilometri de autostradă. Îmi pare foarte rău, vă readuc aminte că cei 52 de kilometri de autostradă din Autostrada "Transilvania", care s-au inaugurat în timpul mandatului Domniei Sale, erau terminați din noiembrie 2008, numai că nu aveau marcajele și semnele de circulație. Este o realizare foarte importantă pe care a avut-o, sigur, în timpul mandatului și, evident, nu putea să lipsească tăiatul panglicii. Da? (Aplauze)

Ne vorbește domnul Boc, acum, l-am auzit, la sfârșit, despre Centrala hidroelectrică de la Tarnița, reactoarele III și IV. Este vorba de anul 2012, cumva? Încep aceste obiective sau planuri pentru viitorul cincinal, așa cum îl învăța răposatul să prezinte la plenarele de partid?

În privința ajutoarelor de stat, instrument pe care Guvernul ar fi putut să-l folosească într-un mod eficient, a vorbit despre aproximativ 200 și ceva de milioane de euro care au fost folosiți ca ajutoare de stat și care au dus la crearea - atenție! - a 4 400 de locuri de muncă. Am fost foarte atent. Faceți o socoteală: la 4 milioane de locuri de muncă în România domnul Boc a reușit o crește substanțială de unu și ceva la mie.

Am făcut o mică socoteală: câte miliarde de euro ar fi trebuit să consume dânsul ca să creeze un milion de locuri de muncă, pe care a avut grijă să le distrugă în trei ani de guvernare. Vreo 45 de miliarde. Nu vă calculez de câți ani este nevoie, pentru că ajungem în ridicol, discutăm o temă prea serioasă ca să o luăm, aș spune, așa, în bătaie de joc. Iată câteva din elementele pe care domnul Boc sigur le-a prezentat aici numai și numai cu un singur scop: ca să se facă de râs.

În concluzie - și cu asta am să închei -, bugetul nu răspunde la niciunul din dezideratele esențiale. Stopează declinul economic? Răspunsul este, evident, nu. Relansează economia? Evident, nu. Ne dă o imagine asupra modului în care sunt cheltuiți banii, care este eficiența cheltuirii banilor, pe ce se duc acești bani? Iarăși răspunsul, din păcate, este negativ.

O astfel de politică, Guvernul condus de Boc și actuala majoritate condamnă România la înapoiere. Sper din toată inima să vă condamne și pe dumneavoastră electoratul la viitoarele alegeri... comasate.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Ați epuizat 13 minute din timpul alocat grupului parlamentar.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Erdei István, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveți la dispoziție 7 minute.

 
 

Domnul Erdei Dolóczki István:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnă președinte,

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Dacă este toamnă, se discută bugetul în Parlamentul României, și anume bugetul de stat, respectiv bugetul asigurărilor sociale de stat. Așa spune legea, așa trebuie să fie. Dar, după cum puteți constata, este deja iarnă și îl așteptăm pe Moș Crăciun să ne aducă un buget.

În timpul dezbaterilor generale din cadrul Comisiilor de buget reunite ale Parlamentului, am pus două întrebări domnului ministru Gheorghe Ialomițianu, iar răspunsul aș dori să-l afle și plenul reunit al Parlamentului.

Prima întrebare: care este motivul pentru care Guvernul a întârziat, față de prescripțiile legale, să depună proiectul Legii bugetului la Parlament?

A doua întrebare pornește de la afirmația domnului prim-ministru cum că, dacă indicatorii macroeconomici o vor permite, în a doua jumătate a anului 2012 ar exista posibilitatea indexării salariilor din sectorul bugetar și a pensiilor. Acest lucru este cuprins și în raportul însoțitor al proiectului Legii bugetului de stat. Citez: "În cazul în care condițiile economice vor permite acest lucru, se are în vedere aplicarea de majorări prudente la salarii în cursul anului 2012, cu încadrarea cheltuielilor de personal în ținta de 7,2% din PIB, respectiv menținerea punctului de pensie la nivelul din 2011, cu posibilitatea ca, în cazul în care condițiile economice vor permite acest lucru, se are în vedere aplicarea de majorări prudente la pensii în cursul anului 2012."

Așadar, întrebarea. Domnule ministru, explicați-ne instrumentele legale care permit punerea în practică a acestei posibilități. Menționez că UDMR, de altfel, susține această măsură.

Despre bugetul pe anul 2012, pe scurt, pentru că antevorbitorii mei deja au sintetizat cele mai multe date relevante.

În cadrul veniturilor bugetare, cele mai mari ponderi se înregistrează la contribuțiile sociale - 8,8% din PIB, adică 26,1% din veniturile bugetului consolidat, TVA - 8,6% din PIB, adică 25,4% din venitul bugetului consolidat, precum și accizele - 3,7% din PIB, adică 10,8% din veniturile bugetului consolidat.

Preconizata creștere economică între 1,8% și 2,3% este dictată de incertitudinile mediului economic internațional și de influențele sale asupra României. Ecartul de 5 puncte procentuale în estimările pesimistă, respectiv optimistă îl consider o marjă prudențială luată de Guvern.

Poate ar fi fost mai potrivită o construcție bugetară pornind de la o previziune pesimistă, adică la o valoare de 1,8%, dar semnele date de economia românească sunt dătătoare de speranțe și justifică decizia Guvernului de a construi bugetul pe o creștere a produsului intern brut de 2,1%.

Astfel, datele publicate de Eurostat indică o creștere a produsului intern brut cu 1,8% în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul anterior din acest an, și 4,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, date care se situează în topul performanțelor economice în Uniunea Europeană.

Buget în vremuri de criză, de incertitudine economică, mondială și europeană; este greu să estimezi o imagine de perspectivă asupra economiei românești, atâta vreme cât această economie e puternic influențată de climatul economic global. Să ne uităm la ce putem face în aceste condiții vitrege.

Ceea ce putem susține cu certitudine, deși este imposibil să mulțumești pe toată lumea, este că acest buget încearcă să îmbine investițiile cu protecția socială. În ceea ce privește investițiile, depind de noi dimensionarea cheltuielilor, cât și prioritizarea sumelor pentru investiții. 38 de miliarde de lei, adică 6,6% din PIB - multe, puține, câte sunt -, să fie orientate în mod inteligent spre destinații generatoare de locuri de muncă. Să căutăm să atragem noi surse neinflaționiste de bani în economie.

Aici mă refer în primul rând la des amintitele fonduri europene. Veniturile din fondurile pre- și postaderare pe anul 2012 sunt estimate la o pondere de 6,9% din PIB și nu e deloc exagerat să afirmăm că stă în puterea noastră să le atragem și să le valorificăm la maximum.

În ceea ce privește partea socială, salariul mediu brut va crește de la 2026 de lei, estimat în 2011, la 2117 lei în anul 2012. Este o creștere mică, dar salutăm faptul că este o creștere. Salariul minim pe care a fost fundamentat bugetul a crescut cu 4,5%, adică 700 de lei, ceea ce, chiar dacă în sumă absolută înseamnă o creștere infimă, este totuși o creștere și ar trebui salutată ca atare. Aceste creșteri sunt un semn bun și pentru autoritățile fiscale, pentru că, în definitiv, orice sporire de venituri ale bugetarilor înseamnă încasări sigure la capitolele impozit pe salarii, contribuții sociale, respectiv TVA. Să adăugăm la acestea și cele 30 000 de noi locuri de muncă previzionate a fi create în 2012 și imediat avem un tablou nu chiar atât de sumbru al proiectului Legii bugetului.

Dați-mi voie să revin la previziunile mele optimiste, să sperăm că, așa cum susține Guvernul, indicatorii macroeconomici ai primului trimestru al anului 2012 vor fi conform așteptărilor. Eu, împreună cu colegii mei din Grupurile parlamentare ale UDMR ale Parlamentului României, am decis că vom da un vot pozitiv acestui proiect de lege.

Mulțumesc mult. (Aplauze)

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

V-ați încadrat perfect în cele 7 minute.

 
 

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulțumesc în special domnului profesor Popeangă.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit, din partea parlamentarilor independenți, pe domnul senator Mircea Geoană.

Vă rog.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamnă președinte,

Domnule președinte al Senatului,

Domnilor miniștri,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Intervenția mea va fi, sper eu, diferită față de ceea ce ați auzit de la mine în acești ani de Parlament și aș dori să fie un semnal mai general față de modul în care - și Guvern, și Parlament, și putere, și opoziție - nu părem să înțelegem ce se întâmplă cu adevărat în Europa și în România.

Domnule prim-ministru, chiar dacă nu sunteți în sală...

Din sală: Este, a venit.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Dacă ați revenit, vă salut.

Domnule președinte Traian Băsescu,

Chiar dacă sunteți plecat într-o vizită oficială, într-o vizită de stat în Turcia, o țară importantă și o țară cu o economie care crește cu 10%, vreau să vă spun că majoritatea deciziilor de la Bruxelles, adoptate în urmă cu câteva zile, nu reprezintă elemente de noutate, cu excepția deciziei de a avea un tratat interguvernamental care să regleze problema deficitelor și a datoriei publice. Este singurul element de noutate, importantă fără îndoială, dar neesențială, din punctul meu de vedere. Majoritatea deciziilor de guvernanță economică la nivel european, care devin obligație și pentru România, și pentru Grecia, și pentru Irlanda, și pentru Polonia, și pentru Slovacia, dar nu devin regulă, deocamdată, pentru Marea Britanie și, posibil, Ungaria, au fost adoptate în urmă cu mai bine de șase luni de zile.

Fără consultare politică, fără informarea Parlamentului, domnul președinte Băsescu, dumneavoastră, domnule prim-ministru, și Guvernul dumneavoastră ați decis, în numele României, să aderăm la Pactul Euro Plus. Acest lucru s-a întâmplat la Consiliul European din 23-24 martie anul curent. Am cerut - pe vremea respectivă eram în locul domnului Blaga de astăzi - în mod oficial Guvernului României să existe o consultare a Parlamentului cu privire la obligațiile care decurg din Pactul Euro Plus, care astăzi au devenit regulă europeană.

Ce spun aceste reguli? Spun că se trimite proiectul de buget - pe care îl discutăm astăzi, în decembrie - încă din luna aprilie la Comisia Europeană pentru o avizare prealabilă.

De ce nu s-a trimis schița de buget?

De ce nu s-a trimis Planul Național de Reforme, pe care l-ați trimis, domnule prim-ministru, la Bruxelles în luna aprilie, cred că la finalul lui aprilie? De ce nu a fost informat Parlamentul țării?

De ce nu au fost informate Parlamentul țării și opinia publică românească cu privire la faptul că Pactul de creștere și convergență la nivel european, care a fost adoptat la același Consiliu European, trebuia să devină regulă în România?

De ce - pentru numele lui Dumnezeu! - după atâția ani de zile, în plină criză europeană și cu o mare întrebare cu privire la capacitatea de guvernanță economică a României, Guvern și Parlament, putere și opoziție, de ce ajungem să facem aceeași comedie cu privire la dezbaterea bugetului de stat, în câteva zile, gâfâit, în Parlamentul României, cu un minut de amendament, fără niciun fel de capacitate de a dialoga cu privire la soluțiile reale de relansare economică și la concluziile cu privire la modul în care facem guvernanță economică în această țară? De ce nu facem acest lucru, și unii, și alții, pentru numele lui Dumnezeu?!

Ce ne împiedică să vedem încă o dată aceeași parodie, în care parlamentarii puterii așteaptă să vină răsplata pentru votul dumneavoastră, nu la amendamente, ci anul viitor. Și știm cu toții că acesta este adevărul și vedem și opoziția făcând ceea ce am făcut și eu, și noi ani de zile, 6 000 de amendamente, care știm că nu vor trece. Ce ne împiedică, domnule prim-ministru? O să spuneți că această Constituție.

Ce ne împiedică să avem măcar un element de multianualitate în bugetul de stat, în condițiile în care o să fie un alt Guvern - cu cine o fi el făcut -, dacă nu în trei luni, măcar în 12 luni?

Care sunt proiectele naționale asupra cărora și puterea, și opoziția decid împreună că trebuie să fie continuate? Ca să nu mai pățim ce a fost în 2005, domnule Tăriceanu, când ați fost prim-ministru și, de exemplu, Autostrada Comarnic - Brașov, care era aprobată de Guvernul anterior, a fost sabotată și astăzi întârziem, după șapte ani de zile, și costă de patru ori mai mult unitatea de kilometru pe Comarnic - Brașov, pe care probabil o vom face prin 2030.

Acesta este mesajul meu, că nu mai merge cum mergea, că modul în care noi încercăm să ne prefacem că facem politică cu privire la buget nu mai funcționează și că țările din Europa care nu înțeleg că este nevoie de o schimbare mai profundă a modului în care guvernăm, Guvernul acesta sau Guvernul viitor, în care parlamentele au capacitatea pe care Parlamentul României nu o are - și nu o are în mod deliberat de 20 de ani - să aibă capacitatea analitică de a se uita pe cifrele pe care le propune Guvernul sau Fondul Monetar Internațional, cum bine spunea domnul Tăriceanu.

Când vom înțelege că această formă de alocare discreționară a resurselor, din pixul unui ministru, indiferent cum se numește el și din ce partid face parte, încurajează clientelismul și corupția indiferent de Guvern, indiferent de ministru? Când vom înțelege și noi, ca parlamentari, că nu putem fi simple mașini de vot și să nu avem un cuvânt de spus - și dumneavoastră din majoritate, și dumneavoastră din opoziție - pe câteva teme care sunt cu adevărat fundamentale pentru această țară?

Suntem singurul Parlament, singurul Guvern din Europa care nu a avut nicio dezbatere în Parlament, o prezentare înainte de buget, domnule prim-ministru. În toate parlamentele europene se prezintă situația Strategiei Europa 2020 înainte de începerea discuției pe bugetul de stat, pentru a putea să vedem și noi, parlamentarii acestei țări, putere sau opoziție - sau independent, cum sunt eu -, dacă într-adevăr obiectivele pe care ni le-am asumat de câțiva ani de zile produc sau nu produc efecte.

Vreți să vă spun ce s-a întâmplat pe zona de educație, pe Europa 2020, pe care domnul președinte Băsescu pe bună dreptate o invoca la conferința de presă de ieri? Suntem singura țară din Uniunea Europeană în care abandonul școlar a crescut, în loc să scadă.

Nu știm unde alocăm resursele, nu știm pe ce proiecte, nu știm ce eficacitate au. Refuzăm în mod constant să schimbăm lucrurile și este momentul să înțelegem că aceste reguli europene, care vor veni ca o placă teutonică asupra noastră...

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă rog să încheiați.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

... nu o să facă bine țărilor care nu sunt performante din punct de vedere al guvernanței economice.

Vă rog din suflet ca măcar în aceste zile, cât mai este bugetul acesta gâfâit și trecut cu acceleratul - că tot s-a desființat acceleratul - prin Parlament, să înțelegem că acest mod de a face politică nu mai are cum să facă față presiunilor pe care o să le avem. Economiile puțin competitive o să fie strivite inclusiv în zona euro, atunci când eventual o să ajungem.

Și fac un apel la colegii mei și la colegele mele, indiferent de culoarea politică, să înțelegem că presiunea asupra României va fi imensă și dacă noi vom continua, politicieni de toate culorile, să facem cum am făcut timp de mulți ani de zile, inclusiv eu, prefăcându-ne că facem politică și neînțelegând că sunt niște obligații pe care le avem față de această țară, greșim grav.

Guvernul o să-și aprobe bugetul, o să ne ducem încă o dată bucuroși acasă de sărbători, dar anul viitor, când vom fi chemați, într-adevăr, să punem în practică aceste măsuri, o să vedem cât de complicat este. Și sper să fie ultimul buget pe care îl discutăm în acest mod în această țară.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Bugetul, domnule prim-ministru, trebuie să ajungă în luna aprilie în Parlamentul României, pentru a putea fi dezbătut o dată cu Comisia Europeană. Nu e normal să afle europenii, înaintea Parlamentului național, ce intenții are Guvernul României!

Rugămintea mea este să înțelegem că momentul este foarte, foarte complicat și că aceste diviziuni pe care le avem între noi, firești într-o democrație, trebuie să lase locul unei abordări mai raționale și mult mai apropiate de realitățile europene și românești de astăzi.

Vă mulțumesc și îmi cer scuze dacă am abuzat de timpul care a fost alocat senatorului independent Mircea Geoană.

 
 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult. (Aplauze)

Îl invit la microfon pe domnul Nicolae Bud, din partea Grupului parlamentar al PDL.

 
 

Domnul Nicolae Bud:

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Mă veți crede, sper, când spun că dezbaterea de acum a proiectului bugetului de stat exercită asupra noastră o apăsare mai mare ca oricând. Mi se va putea replica: de ce? Am avut vreodată la îndemână atâția bani de cât era nevoie pentru a acoperi integral solicitările ivite la fiecare capitol? A fost vreun an în care prin votul nostru să mulțumim pe toată lumea? Întrebări retorice, firește.

Dacă însă, conform uzanței, căutăm a chivernisi banul public, încercăm să fim în acord cu legea și cu logica la repartizarea resurselor, ca de fiecare dată, asumându-ne răspunderea votului pe care îl acordăm, acum suntem obligați să luăm seama la zbaterile pe care le cunoaște sistemul financiar și bancar internațional, să introducem în propria ecuație particularitățile aduse de summitul recent de la Bruxelles, cele convenite de șefii de stat ori de guvern, după dezbateri mai agitate ca oricând, care ne sesizează asupra dramatismului timpului prezent și al viitorului imediat.

Am ajuns la un moment de o importanță cardinală a vieții noastre parlamentare: dezbaterea în plenul Camerelor reunite a bugetului pe 2012. Faptul că bugetul a trecut într-un timp record, aș putea considera, prin comisiile de specialitate dovedește că și puterea, și opoziția au înțeles importanța momentului în care ne aflăm și au acționat cu responsabilitate.

Este cu atât mai important, cred eu, acest fapt cu cât, înainte de dezbaterea în comisii, colegii noștri de opoziție dăduseră impresia că au chef de o oareșce joacă. Numai așa îmi pot explica adunarea celor în jur de 8 000 de amendamente care puteau bloca sau măcar întârzia dezbaterea bugetului, mai ales că foarte puține dintre aceste amendamente ținteau către obiective esențiale ale vieții noastre economice. Un exemplu elocvent este acela că în jur de 1 800 de amendamente aveau în vedere construirea unor biserici, alte câteva sute de amendamente se refereau la amenajări de parcuri.

Sigur că este important să avem lăcașuri de cult în țară, sigur că este important să lărgim spațiile verzi, dar e o vorbă: fiecare lucru, la timpul lui. Acum, lucrul cel mai important care stă în fața noastră este acela de a grăbi ieșirea din criză.

Credeți, stimați colegi, că ne vom putea atinge acest obiectiv adoptând astfel de amendamente?

În altă ordine de idei, aș vrea să subliniez că în viața unei țări, a unui popor, împrejurările și coincidențele au de multe ori o însemnătate majoră și semnificații puternice. Coincidența a făcut ca proiectul bugetului țării să ajungă în fața plenului Parlamentului la numai câteva zile după ce Uniunea Europeană a ajuns la un acord de cea mai mare însemnătate privind un Pact de stabilitate fiscală.

Știu că acest rezultat a fost primit cu mult scepticism și cu critici vehemente în toată lumea. Și chiar în rândul unora dintre parlamentarii români au fost exprimate numeroase rezerve. Eu consider însă - și cred că acest adevăr trebuie spus cu tărie în Parlamentul României - că a fost obținut tot ce se putea obține. Și spun asta având în vedere că un acord al celor 27 de țări, pe care și l-ar fi dorit și piețele, și opinia publică, era imposibil de obținut în condițiile în care Marea Britanie afirmase din capul locului că nu va semna un acord care nu va avea o prevedere prin care ea să fie exonerată de a-l respecta. Totodată, nimeni nu se aștepta ca delegațiile Cehiei și Suediei să nu invoce un răgaz pentru a-și consulta parlamentele. Surprinzătoare a fost, în opinia mea, doar poziția Ungariei. Așa că pentru stabilitatea fiscală de tipul 17 plus 6 este un bun început către integrarea fiscală la nivelul Uniunii Europene și reprezintă baza unui proces de disciplinare bugetară a țărilor europene.

Desigur, criteriile stabilite în acest pact, unele exprimate prin litera lor, cum ar fi limita de deficit bugetar și plafonarea datoriei suverane, altele exprimate prin spiritul lor, și am în vedere cu deosebire responsabilizarea fiscală a fiecărei țări, este obligatoriu să se regăsească în bugetul consolidat al României, pe care noi de aici suntem chemați să-l analizăm și să-l votăm.

Este un fapt meritoriu că, încă de la primele elemente ale construcției bugetare pentru anul 2012, au fost avute în vedere plafoane care corespund literei și spiritului Pactului european de fiscalitate. Construcția noastră bugetară pleacă de la o dinamică crescândă a veniturilor, care în 2012 vor depăși cu 7% realizările din 2008 și totodată vor îngheța cheltuielile, și este menită să asigure încadrarea deficitului bugetar cu mult sub plafonul european. Un deficit bugetar de 1,9% în 2012 reprezintă drumul către un deficit bugetar care în 2013 o să se apropie de zero.

Încercăm cumva un exces de disciplinare fiscală? Nicidecum, în opinia mea. Ne încadrăm cu exactitate în spiritul Pactului de stabilitate fiscală, pentru că și în 2012, și în 2013 România mizează pe continuarea creșterii economice, fapt care impune o politică fiscală anticiclică. Asta înseamnă să-ți faci vara sanie și iarna căruță. Cu alte cuvinte, să asiguri rezerve de spațiu fiscal în condițiile creșterii economice, pentru ca, în caz de contracții economice, să poată continua politica bugetară anticiclică, adică, în caz de scădere economică, bugetul să poată interveni în economie investind sume importante.

Stimați colegi,

Nu vreau să spun față de dumneavoastră că ne aflăm în fața unui buget ideal. Sigur că un buget în care cele mai mari venituri vin din suferințele produse de creșterea TVA-ului - TVA-ul fiind un pilon de bază al veniturilor bugetare -, lângă care se alătură un alt pilon de bază, și anume accizele, exprimă un proces drastic de ajustare, dar nu a venit încă, din nefericire, vremea relaxării. O să vină și vremea asta, dar acum încă e criză și continuarea ajustării bugetare este o condiție firească.

Sigur că nu putem fi mulțumiți cu contribuții la venituri de numai 1,91% ale impozitului pe profit sau contribuții de numai 3,39% ale impozitului pe salarii și pe venit, dar aceste cifre, stimați colegi, sunt o realitate și ele exprimă, dincolo de cauze istorice, faptul că procesul de restructurare în economia României are întârzieri extrem de mari și profunde. O astfel de structură a bugetului ne arată limpede că avem încă mult de lucru până când vom putea să ne bazăm în România pe o economie bugetară care să fie ea însăși un factor de stabilitate și de prosperitate.

Vreau însă să subliniez, stimați colegi, că, chiar și în aceste condiții grele, Guvernul a acordat o atenție fundamentală în construcția bugetară capitolului cheltuieli pentru investiții în 2012, practic, așa cum Guvernul a promis, și anume pe două fronturi concomitent: unul pentru ajustări bugetare în condiții de austeritate și altul pentru creșterea economică.

Și ca să-l liniștesc pe fostul premier, aș vrea să vă spun, stimați colegi, că știți bine cât caz s-a făcut pe ideea că în 2008 s-a investit ca în vremea lui Ceaușescu. Vă rog respectuos să vă uitați la cifre. Veți avea surpriza să vedeți că în 2008 cheltuielile pentru investiții reprezentau 6,47% din totalul cheltuielilor bugetare și veți vedea că în bugetul pe anul 2012 investițiile vor reprezenta 6,56%. Ne-am propus, prin urmare, să investim la nivelul bugetului mai mult decât în anul premergător crizei.

Din aceste considerente, stimați colegi, doamnelor și domnilor senatori și deputați, avem toate motivele să dăm votul nostru bugetului pe anul 2012.

Vă mulțumesc.

 
   

(Aplauze; conducerea ședinței este preluată de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Viorel Ștefan, din partea Grupului parlamentar al PSD, și se pregătește domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea, pe scurt, foarte pe scurt chiar, să fac o evaluare obiectivă în legătură cu ceea ce domnul prim-ministru a prezentat în fața noastră, cu toate că, în legătură cu bugetul, cred că, din prezentarea făcută, cam 25% avea legătură cu proiectul de buget prezentat, iar restul au fost considerații absolut de natură politică, din care nu am putut să rețin mare lucru.

Însă eu am reținut cele cinci etichete pe care le-a pus domnul prim-ministru pe acest proiect de buget: un buget prudent, un buget al austerității, un buget responsabil, un buget care garantează creșterea gradului de absorbție pentru fonduri europene, un buget al investițiilor și locurilor de muncă. V-aș ruga să fiți de acord să le reluăm pe rând, să facem o scurtă evaluare.

Având în vedere prognoza confirmată de Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, că 2012 va însemna o creștere economică între 1,8% și 2,3% din PIB, eu cred că, dacă se dorea o proiecție prudentă, trebuia mers pe scenariul optimist. Faptul că ne-am dus pe scenariul cu 2,1% creștere economică deja ne situează într-o zonă foarte optimistă, scenariu care, de altfel, este infirmat astăzi, cu argumente, de mediile de analiză economică foarte credibile. Deci, la zi, nu se vorbește nici măcar de 1,8% sau 1,5%, se vorbește de mult mai puțin. Chiar sunt unii care ne duc în zona negativă. Și atunci, din această perspectivă, cu siguranță, domnule prim-ministru, nu avem o proiecție prudentă.

O fi prudent atunci când știm că prevederile legale ne obligă la anumite alocații bugetare pe 12 luni, până la sfârșitul anului 2012, iar noi, prin proiectul de buget, lăsăm unii ordonatori de credite cu alocații doar pe zece luni? Încălcăm grosolan principiul prudențialității. Deci un minimum de comportament prudent ne-ar fi obligat să asigurăm cheltuielile normate prin lege pe 12 luni. Or, în dezbaterile de la Comisiile pentru buget-finanțe, mi-a fost dat să aud de mai multe ori: "Las-o, că asta e în a doua jumătate a anului și o reglăm la rectificare." Nu e prudent, este imprudent să procedăm așa.

O fi prudent să vorbim în continuare despre un deficit bugetar calculat numai în România pe cash, în condițiile în care Europa folosește calculația pe angajamente? În condițiile în care astăzi se vorbește de deficit structural, eu n-am auzit în prezentarea domnului prim-ministru - în legătură cu proiectul de buget, nu cu concluziile summitului - vorbindu-se despre deficitul structural pe care îl va genera acest proiect de buget. Deci iată că nici pe departe, nici din perspectiva aceasta, nu putem vorbi de prudență.

O fi prudent să știm cu toții că Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice este recuzată de Comisia Europeană și legislația noastră națională, pe baza căreia se fac achizițiile, nu e recunoscută la nivel european și noi să continuăm să alocăm bani pe investiții și să ne mândrim cu acest lucru, știind că o mare parte din acești bani se duc în buzunare private, pe tot felul de comisioane? Aflăm doar din comunicatele DNA-ului. Iată că nu-i prudent nici așa.

Mergem la a doua etichetă. Vorbim despre austeritate.

Da, 50% aveți dreptate, domnule prim-ministru. E un buget al austerității, dar o austeritate care vizează categoriile cele mai defavorizate din România. Pentru că, dacă ne uităm pe partea de alte tipuri de cheltuieli din buget, pe bunuri și servicii, spre exemplu, vom observa că nici pe departe nu ne comportăm în spiritul austerității.

Aveți pe execuția anului 2011 creșteri, le conservați în proiecția pe 2012. Deci unde este austeritatea din acest punct de vedere? Unde este austeritatea, când la serviciile speciale dați bugete preferențiale, iar la Înalta Curte de Casație și Justiție nu asigurați cheltuielile minimale pe 12 luni? Despre ce austeritate vorbim?

Sau vorbim despre austeritate în condițiile în care ați crescut TVA-ul, în condițiile în care avem o fiscalitate excesivă pe forța de muncă, consecințele suportându-le categoriile defavorizate de cetățeni, și respingeți inițiativa colegilor dumneavoastră de guvernare de a crește impozitarea pe averi? Despre o astfel de austeritate vorbim?

În România, averile sunt impozitate cu un coeficient mediu de 0,7%. La nivel european, este de peste 3%, cred că 3,2%. Ar fi un comportament care ar justifica afirmația despre austeritate dacă ați proceda așa. Or, dimpotrivă.

Vorbim despre responsabilitate, că ar fi un buget responsabil.

Domnule prim-ministru,

Un buget responsabil s-ar fi discutat din luna aprilie. În perioada aprilie-mai s-ar fi discutat o strategie fiscal-bugetară. La data la care dumneavoastră ați aprobat proiectul de buget în Guvern, ar fi trebuit să aveți o lege care să vă aprobe indicatorii macroeconomici și principalele plafoane de cheltuieli, așa cum spune Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Pentru că, dacă vorbim de responsabilitate, trebuie să vedem și la ce ne referim. Eu cred că ar fi trebuit să vă referiți în primul rând la Legea finanțelor publice și la Legea responsabilității fiscal-bugetare și să judecăm dacă este un buget responsabil sau nu.

Dacă vorbim de responsabilitate, atunci cred că ar fi trebuit să construim bugetul pe norme legale în vigoare. Or, dumneavoastră ați aprobat în aceeași ședință de Guvern proiectul de buget și o ordonanță de urgență care modifica premizele construcției bugetului. Nici nu știu dacă a apărut în Monitorul Oficial, ca acea ordonanță să fie lege valabilă.

Dumneavoastră ați trimis în Parlament proiectul de buget și Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010, prin care ați introdus un set de măsuri care modifică substanțial prevederile legale pe care ați construit bugetul. Deci acest proiect de lege era în dezbaterea Curții Constituționale când noi discutam bugetul la Comisiile pentru buget-finanțe. Așa înțelegeți responsabilitatea?

Și, peste toate acestea, ați venit în fața Parlamentului cu mare, mare întârziere, ați pus o presiune, folosindu-vă de majoritatea pe care o aveți, asupra dezbaterilor, astfel încât nici măcar în aula Parlamentului nu vom reuși să clarificăm multe dintre semnele de întrebare care vor rămâne și vom vedea, în execuție, dacă este bine sau nu să procedați așa.

Sau o fi responsabil faptul că ați anunțat public că ați proiectat bugetul pe un deficit de 1,9% din PIB, dar nu e o problemă, pentru că în execuție noi o să-l depășim, că avem loc. Iertați-mă, dar cred că ne vor taxa piețele, iar piețele să știți că nu vor lua în calcul declarațiile dumneavoastră de 1,8% sau mai mult, vor lua ce spune prognoza de toamnă a Comisiei Europene, de 3,7%. De aceea ne costă mult împrumutul.

Mai departe spuneți că este un proiect de buget care garantează creșterea fără precedent a gradului de absorbție a fondurilor europene. Doamne ajută să fie așa! Ne dorim cu toții, pentru că singura șansă ca 2012 să însemne o creștere economică este legată de absorbția fondurilor europene. Este clar că nu ne mai scoate nici exportul, nici agricultura, nici consumul intern. Singura șansă să avem creștere este legată de creșterea absorbției fondurilor europene.

Dumneavoastră spuneți că acest buget creează premizele creșterii ratei de absorbție de la 3,7%, cât este acum, până la 24-25%. Extraordinar! Dar sună ca un angajament fără suport dacă ne uităm cu atenție pe cifre.

Dumneavoastră nu ați asigurat cofinanțarea necesară unei astfel de creșteri și, după ce ați aprobat proiectul de buget în Guvern, la conferința de presă, când ați fost întrebat de ce ați redus la agricultură suma pentru cofinanțare, ați spus: "Dacă s-a redus cota de la 15% la 5%, am mai luat și noi 1,9 miliarde de acolo, că nu mai erau necesare."

Asta înseamnă că ați creat premizele să aveți același succes din 2011 în materie de absorbție, pentru că, dacă ați fi vrut să creșteți rata de absorbție, trebuia să conservați suma cel puțin la nivelul anului 2011, ceea ce nu ați făcut.

Mai departe vorbiți de investiții și locuri de muncă - 6,6% din PIB alocare pentru investiții.

Da, stimați colegi, dar jumătate din sumă vine din fonduri europene. Și tocmai ce am stabilit acum câteva zeci de secunde că acest buget nu creează premize să aducem banii aceștia. Deci dacă nu se atrag fonduri europene, așa cum ați declarat dumneavoastră și ne dorim cu toții, nu vor fi nici investiții la nivel de 6,6%. Și rămâne în stenogramă, anticipația noastră este că nu veți depăși 4% investiții pentru 2012.

Legat de investiții, vorbim de locuri de muncă.

Care locuri de muncă? Care locuri de muncă?! Pentru că dumneavoastră, prin proiecția de buget, creați premizele să dați afară 120 000 de bugetari. Deci, ca să aveți o creștere pe sold de 30 000 de locuri de muncă, înseamnă ca acest buget să finanțeze înființarea a 150 000 de locuri de muncă. Mă abțin să vă reamintesc calculul făcut de domnul deputat Tăriceanu. Cam câți bani v-ar trebui pentru 150 000 de locuri de muncă? Nu-i aveți în buget la nivelul acesta.

Deci, stimați colegi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Nu spun o noutate dacă vă spun că noi nu vom vota acest buget, și din motivele pe care le-am prezentat eu, dar închei această expunere a mea, cu amărăciune, legat de faptul că dumneavoastră, astăzi, domnule prim-ministru, în loc să prezentați o proiecție de buget responsabilă pentru 2012, ați brevetat o nouă ediție a limbajului de lemn.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Ați mai adăugat 12 de minute la timpul consumat de către grupul dumneavoastră.

Îl invit la microfon pe domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar al PNL, și îl rog să se pregătească pe domnul deputat Mihai Banu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Domnule telespectator Emil Boc,

Îmi manifest speranța că măcar de la televizor ne priviți, pentru că aici văd că nu catadicsiți să participați la dezbaterile generale.

Aș vrea să fac întâi o scurtă referire cu privire la procesul de consolidare fiscală. Da, consolidarea fiscală este un proces pe care și noi îl susținem, ca dovadă, poziția pe care am luat-o în ce privește acordul privind uniunea fiscală, guvernanța economică. Însă, stimați colegi, consolidarea fiscală are sens în măsura în care se îndeplinesc responsabilitățile fundamentale ale statului. Dacă nu, este doar rezultatul unei buimăceli și confuzii guvernamentale, este doar neînțelegerea rolului administratorului, care trebuie să asude el, și nu să mute sudoarea pe fruntea contribuabilului.

Întrebarea mea este: în ce măsură bugetul pe 2012 îndeplinește responsabilitățile fundamentale ale statului? Altminteri, o să ne întrebăm de ce a fost nevoie de Revoluția din 1989 sau ce-o fi fost ea.

Dumneavoastră știți că, potrivit legii, bugetul, în perioada comunistă, avea veniturile egale cu cheltuielile? Să socotim oare, împreună cu organizația pe care o slujeau unii dintre colegii noștri din Guvern pe vremea când erau adolescenți mai tineri și la trup curați, că socialismul era cea mai bună dintre lumile posibile?! Era, într-adevăr, deficit zero, dar cu ce preț? Ne-a dat domnul prim-ministru răspuns.

Dragii mei, eu, pentru politică, sunt vechi, dar nu bătrân. Este al nu știu câtelea buget pe care îl dezbat în Parlament. Este pentru prima oară în viața mea când prim-ministrul vine să prezinte bugetul fără să spună o vorbă despre sănătate, despre educație, despre cultură, despre cercetare. Mă întreb: al cărei țări prim-ministru este acesta? (Aplauze)

Ați văzut că și miniștrii s-au ascuns. Singurul care a venit și stă, oarecum pitit, este ministrul sănătății. Toți ceilalți s-au jenat să vină la prezentarea acestui buget, în care prim-ministrul ignoră toate politicile publice care se referă la persoană, la unicitatea făpturii umane. Acest Guvern îi privește pe români ca pe niște ținte de carton, anonimi, fără năzuințe, fără speranțe, fără melancolii. Pur și simplu, ca pe niște obiecte ale politicii, ca pe niște cifre pe care le vânturi de colo, colo, le scazi și le aduni după cum îți vine cheful. Este cea mai profundă atitudine de dispreț la adresa fibrei spirituale a poporului român pe care am văzut-o eu în 21 de ani de Parlament sub această cupolă.

Acum, în legătură cu cheltuielile.

Da, domnule prim-ministru, eu cred că putem, cu consolidarea fiscală, cu asigurarea unui deficit structural mai mic, să avem investiții mai mari. Cu o singură condiție: să facem o reformă a statului. Or, în perioada care a trecut, potrivit raportului Consiliului Fiscal, dumneavoastră ați reușit o acțiune fără precedent - v-ați răzbunat pe categoriile cele mai nevinovate ale sistemului bugetar.

Stimați colegi,

Dragi români,

În perioada 2009 - 2010, Guvernul Boc a dat afară 30 000 de supleanți din mediul rural și 30 000 de asistenți sanitari și însoțitori pentru persoanele cu handicap. Aceasta este marea reformă făcută de Guvernul Boc. Consultați cifrele oficiale și veți vedea.

În sectorul bugetar, din cei circa 360 000 de salariați, s-au redus doar 4 000, care probabil că și-au căutat loc de muncă în altă parte din cauza salariilor foarte mici. Aceasta este marea reformă a administrației centrale făcută de Guvernul Boc.

Unde este, domnule Boc, suta aceea de mii de oameni angajați pe cumetrii și politici în vremea 2005 - 2008? Cei 4 000? Gândiți-vă că numai oamenii care au fost pensionați sunt de șapte-opt ori mai mulți decât cei 4 000 care au fost dezafectați. Așadar dumneavoastră doriți, cu același stat greoi și nefuncțional, să asigurați reducerea deficitelor. Firește că o faceți, tăind salarii și înghețând pensiile.

Acum, în legătură cu această consolidare.

Stimați colegi,

Trebuie să știți că esența unui buget este bugetul de stat. Toate celelalte sunt legate, într-un fel sau altul, de bugetul de stat. Deficitele bugetului social, fie de pensii, fie de sănătate, se acoperă cu transferuri din bugetul de stat. Dacă vreți să vedeți vulnerabilitatea unui buget sau proces de consolidare fiscală, uitați-vă la deficitul bugetului de stat. Ce constatăm?

Pe nominal, deficitul bugetului de stat din 2012 este aproape același cu deficitul bugetului de stat pe 2008. În 2008 am avut 19 miliarde de lei deficit, în 2009 am avut 37 de miliarde de lei, în 2010 am avut 36 de miliarde de lei, în 2011 vom avea vreo 24 de miliarde de lei, iar în 2012 - 17 miliarde de lei.

Stimați colegi,

E suficient să vedeți cu cât veți avea mai puțin cheltuieli de capital, și acolo e diferența. Bine, domnule, pentru asta rabdă românii atât? Pentru faptul că dumneavoastră ați redus deficitul bugetului de stat de la 19 miliarde la 17 miliarde de lei? În condițiile în care plătim datorii pe cheltuieli publice cu 6 miliarde de lei mai mult, avem cheltuieli de capital mai mici.

Cu alte cuvinte, reducerea este o ficțiune. Vulnerabilitatea bugetului de stat este mai mare astăzi decât în trecut, pentru că sunteți cu spatele la zid. Cu un sector bugetar vlăguit, cu cheltuieli de capital mici, cu un mediu de afaceri obosit, cu datorii externe mai mari decât în momentul în care ați încheiat acordul cu Uniunea Europeană, cu un exercițiu al datoriei publice cât deficitul bugetar, suntem, practic, cu spatele la zid astăzi. Acesta este bugetul pe care ni-l proclamați ca bugetul marii consolidări fiscale!

Eu nu vă înțeleg. În 2008, lumea era mulțumită. Azi, toată lumea e supărată, iar deficitul nominal este aproape același. Ce s-a întâmplat de atunci și până acum?

Aș vrea să-mi dați răspuns la întrebarea asta.

Stimați colegi,

În același timp, cred că trebuie să spunem câteva cuvinte și despre aceste atât de mult fetișizate investiții. Am să vă dau câteva cifre, ca să vedeți în ce situație dramatică suntem.

Investițiile străine au scăzut de la aproape 10 miliarde de euro în 2008 la, probabil, 1,5 miliarde de euro în 2011, iar la anul, pe acest trend, vom ajunge la zecimale, așa cum n-am mai fost din perioada guvernărilor deceniului trecut. Rata investițiilor, care era 32% în 2008, coboară în anul acesta la 20% și probabil că, așa cum era prin 1999 - 2000, vom ajunge la sub 20% în 2012.

Cheltuielile de capital, care constituie miezul investițiilor publice, au scăzut în permanență, ca procent în PIB, ca valoare nominală, iar ca valoare reală au scăzut cu aproape un sfert față de 2008.

Există, într-adevăr, o ficțiune și această ficțiune se cheamă fie alte tipuri de investiții, despre care nu știm, fie bani europeni, dintre care unii se duc în zone cum ar fi resursa umană, alții se duc în alte zone care nu sunt investiții.

De aceea, eu vă suspectez, domnule prim-ministru, că ne puneți în față aceste investiții și ne înșiruiți o seamă întreagă de obiective - dintre care, vă rog să mă iertați, pe unele le-ați citit exact și anul trecut - numai pentru a acoperi incapacitatea Guvernului de a îndeplini responsabilitățile fundamentale ce decurg din politicile publice privind, cum v-am spus, sănătatea, educația, cercetarea și celelalte.

De asemenea, vă previn, domnule prim-ministru, vă cer de la această tribună să spuneți poporului român că anul viitor nu puteți să majorați salariile, să lăsați deoparte această ipocrizie cum că la anul veți ameliora situația salariaților bugetari. Ei trebuie să știe că le vor crește salariile numai în măsura în care câțiva dintre colegii lor vor fi dați afară și se va împărți la unii ceea ce se ia de la alții. Așadar am să vă rog să precizați foarte clar, dacă doriți să măriți fondul de salarii, de unde o veți face și în ce măsură veți respecta dumneavoastră Legea responsabilității fiscale.

Ne vorbiți de tot felul de economii. Pe bunuri și servicii, risipa continuă. În cadrul dezbaterilor pe comisii, s-au ridicat câteva astfel de teme. Poate și ministrul muncii ne va da câteva explicații în această privință.

Mai mult decât atât, există diverse tertipuri care sunt tolerate în buget, dar vă previn, domnule prim-ministru, că noi nu vom tolera. Nu vom tolera să vă jucați cu banii de la Ministerul Finanțelor Publice, care sunt alocați pe acțiuni generale și care se vor duce încetul cu încetul, pâș-pâș, după lăsarea întunericului, la fondul de rezervă guvernamentală. Nu vă vom permite, de asemenea, să vă mai jucați cu fondurile care sunt date pentru fonduri de preaderare și care, de asemenea, se transferă și se cheltuiesc pentru alte destinații.

Am văzut că aveți...

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule senator...

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

O clipă, termin imediat.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog, ați depășit deja timpul alocat grupului dumneavoastră.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Atunci, am să închei.

Stimați colegi,

Astăzi este 12 decembrie. În calendarul ortodox, astăzi este ziua Sfântului Spiridon, căruia în 12 decembrie i se dau papucii. (Aplauze)

Așadar, domnule prim-ministru, împreună cu colegii noștri, cântându-vă Acatistul Sfântului Spiridon și oferindu-vă papucii, vă spunem, ca și în acatist: "Bucură-te că încălțămintele tale slujesc ca dovadă!"

Mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă anunț că ați consumat 13 minute, cu 3 minute peste timpul alocat Grupului parlamentar al PNL. (Intervenții neinteligibile din sală)

Domnilor colegi...

Fără vociferări, domnule lider al Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Nicolae Banu, din partea Grupului parlamentar al PDL, și se pregătește domnul senator Gheorghe Marcu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din sală: Este Mihai Banu, nu Nicolae Banu!

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mihai Banu.

Un purcel, săptămâna viitoare, domnule deputat. Vă cer scuze.

Vă rog.

 
 

Domnul Mihai Banu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am audiat cu mult interes discursul distinșilor colegi de la USL și mă așteptam să văd că cele zece măsuri propuse de domnul președinte Ponta sunt și susținute. N-am constatat, în discursul dumneavoastră, o asemenea chestiune. V-ați luat de bugetul prezentat de domnul prim-ministru Boc.

Acum, eu mă pun în situația unui deputat independent. Am un buget propus de domnul Emil Boc și o alternativă propusă de dumneavoastră, cu cele zece puncte. Și mă întreb: ce trebuie să votez eu? Varianta dumneavoastră? Și când mă uit pe această listă - pentru că mi-am notat cele zece măsuri ale domnului Ponta - ce să votez? Reducerea TVA-ului la 19%?

Nici măcar nu mai socotiți corect. Când vă duceți pe schema specială "agricultură", spuneți așa: 9% plătesc proprietarii, iar 15% îi iau ei înapoi. Când adunăm, ajungem la 24% și mă întreb atunci: ce fel de reducere faceți? Faceți două reduceri: una de la 24% la nu știu cât, alta o adăugați din nou?

Din sală: Nu ați înțeles nimic!

 
 

Domnul Mihai Banu:

Deci nu ați fost în stare nici măcar să fiți atenți la cifre.

Ce să mai votez? Ce să votez? Fondul de rezervă? Deci este o înșiruire de dorințe fără acoperire, domnilor.

Deci nu m-ați convins să vă votez această variantă. M-ați fi convins dacă ați fi depistat în această țară câteva resurse pe care nici bugetul nostru, nici dumneavoastră, 20 de ani, cât ați fost, nu le-ați descoperit. Și acele resurse sunt în agricultură, domnilor colegi.

Astăzi, România pierde venituri între 6 și 10 miliarde de euro pentru că nu reușește să facă randamente de măcar 1 000 de euro pe hectar. Dacă ați fi venit și ați fi spus: domnilor, avem o mare problemă în România, o problemă a celor două tipuri de agricultură... Dacă v-ați fi dus și ați fi studiat cu atenție că România are o mare problemă, că România nu este compatibilă, din punct de vedere al structurilor agricole, cu ceea ce se cheamă Uniunea Europeană... Nu, de vreo 20 de ani, nu ați făcut-o.

Deci, dacă ați fi venit cu această chestiune, eu, deputat independent, m-aș mai fi gândit, dar pentru că veniți cu o listă neserioasă de propuneri, nesusținută, nu pot vota această variantă a dumneavoastră.

Domnilor colegi,

Să știți că în România există două categorii de agricultură: agricultura agroindustrială, gestionată de vreo 9 000 de fermieri, și agricultura de semisubzistență și subzistență, gestionată de vreo 2,6 milioane de fermieri. Ar trebui să știți un lucru, că în Europa, 22% dintre fermieri au suprafețe între 20 și 50 de hectare, iar în România, numai 0,4% dintre fermieri.

Dacă ați fi depistat această nișă, cu siguranță că m-aș mai fi gândit, dar se pare că sunteți departe de așa ceva, că nu aveți cunoștințele necesare să elaborați un buget serios. Ați venit cu o serie de propuneri care nu folosesc nimănui. De aceea, cred că această țară va înțelege că alternativa USL-ului nu este încărcată de seriozitate și nu veți avea nicio șansă la alegerile viitoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat Mihai Banu.

Domnilor colegi din opoziție, învățați-vă să și primiți, nu numai să dați, că atunci când criticați puterea aceasta nu reacționează violent.

Domnul senator Gheorghe Marcu.

Urmează domnul senator Dan Rușanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Gheorghe Marcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnilor miniștri,

Bugetul de stat al României pentru 2012 exprimă un amalgam ciudat între dependență față de factorul extern și incompetență și corupție în relația cu factorul intern. Remarcăm grave erori de proiecție bugetară și în al patrulea an de guvernare Boc.

Această constatare este justificată de următoarele caracteristici ale bugetului:

  1. Bugetul de stat nu a fost elaborat de către Guvernul Boc, ci numai însușit și translatat spre aprobare în plenul celor două Camere legiuitoare. Această afirmație este confirmată de impunerea de către reprezentanții Fondului Monetar Internațional a cadrului legislativ, precum și a principalilor indicatori macroeconomici folosiți în fundamentarea bugetului;

  2. Elaborarea bugetului s-a făcut încălcându-se grav legile în vigoare. Din multitudinea de legii încălcate, amintim doar câteva: Legea nr. 500/2002 - Legea privind finanțele publice, Legea finanțelor publice, Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Legea educației naționale nr. 1/2011, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;

  3. Veniturile bugetare prevăzute în buget pentru anul 2012 sunt supraevaluate. Astfel, impozitul pe venit prezintă o creștere de aproape 7%, iar impozitul pe profit prezintă o creștere de 11,7%. În plus, suma prognozată a fi accesată din fonduri europene numai pentru anul 2012 este total nerealistă, din moment ce într-o perioadă de cinci ani, respectiv în perioada anilor 2007 - 2011, a fost accesată aproximativ aceeași sumă;

  4. Cheltuielile bugetare prevăzute în buget sunt clientelare, risipitoare, fără strategie, urmărind doar furtul din bani publici pentru firmele și oamenii coaliției guvernamentale. Plaja exemplelor este foarte mare, începând cu fondurile de protocol pentru miniștri. De exemplu, un ministru are alocat un fond de protocol de șase milioane de lei, continuând cu sumele alocate pentru bunuri și servicii și finalizând cu investiții fără rost;

  5. Alocările bugetare către cele două domenii primordiale, educația și sănătatea, sectoare ce definesc starea unei națiuni, sunt insuficiente, în opoziție cu creșterea alocărilor către instituțiile statului considerate represive;

  6. Alocările bugetare către autoritățile publice locale sunt reduse dramatic, în condițiile în care acestora le-au fost repartizate noi instituții în subordine, ca urmare a descentralizării;

  7. Deficitul bugetar nu include pierderile companiilor de stat, ignorându-se modul de calcul european al acestuia;

  8. Bugetul nu conține detalii privind programul de privatizare convenit cu organismele internaționale.

Dragi colegi,

Atât timp cât Guvernul Boc a cedat către organismele internaționale toate pârghiile de acțiune în economie ale statului român, am devenit total dependenți de deciziile acestora. Din cauza orgoliului guvernamental stupid, România a devenit, practic, o colonie cu venele deschise pentru capitalul străin.

Constatăm că politica de creditare este înrobitoare și neloială, atât pentru operatorii economici, cât și pentru cetățenii României. La toate acestea se adaugă înstrăinările din avuția națională, într-o totală inconștiență privind securitatea țării.

În aceste zile, la dezbaterea bugetelor publice, domnii miniștri au fost total refractari la propunerile noastre legislative privind stimularea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă. Nu există nicio motivație rațională de a fi refuzate amendamentele care privesc creșterea veniturilor bugetare fără a mări impozitele și taxele. Cât de ipocrit poți fi să refuzi asemenea amendamente, dar să afirmi în cadrul dezbaterilor că "dacă nu avem venituri, trebuie să tăiem cheltuielile cu salariile"? Unde sunt politicile interne: cele care duc la creșteri de venituri bugetare și cele care folosesc eficient cheltuielile bugetare? Răspunsul este simplu: nu există.

Stimați colegi,

Această proiecție bugetară nu confirmă speranța relansării economice, neexistând acea competență atât de necesară ca și responsabilitatea actului de guvernare.

Închei cu precizarea că nu vrem să plătească românul onest tributul incompetenței, al escrocheriei și al neloialității Guvernului Boc față de națiunea română. De aceea, nu putem vota acest buget.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată. (Aplauze)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat 5 minute. Grupul parlamentar al PSD mai are încă 6 minute.

Urmează domnul senator Dan Rușanu, din partea Grupului parlamentar al PNL, și se pregătește domnul deputat Petre Petrescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule senator, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dan-Radu Rușanu:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Domnule prim-ministru, ați afirmat aici că în anul 2012 vor intra în procedură de parteneriat public-privat tronsoanele de autostrăzi Comarnic - Brașov și Sibiu - Pitești. Am reținut bine, sunteți de acord cu această afirmație, care m-a bucurat, sincer să fiu.

Numai că, întâmplător, am discursul dumneavoastră de anul trecut și vă citesc din el: "Dacă este să vorbim de infrastructură, și mă refer la infrastructura rutieră, două programe - Autostrada Comarnic - Brașov și Sibiu - Pitești - pot intra în procedură de parteneriat public-privat", din anul 2011.

Ideea este să vă hotărâți de când intră în procedură de parteneriat public-privat. Din 2011, din 2012, din 2013?

Tot anul trecut, domnule prim-ministru, la discursul privind bugetul, ne-ați afirmat, vă citez: "Revenind la proiectul de buget, doamnelor și domnilor, ați dat astăzi un vot pentru un buget care va asigura, după doi ani grei de criză și recesiune, va asigura, în sfârșit, ieșirea României din recesiunea economică în anul 2011. În încheiere, vă mulțumesc, încă o dată, pentru efortul pe care l-ați făcut și vă asigur că anul 2011, așa cum arată toate prognozele internaționale, este anul care va putea marca, în sfârșit, sfârșitul recesiunii economice în România. Și, așa cum spune o vorbă din popor, după vremea rea, vine și vremea bună", după 2010, vine și 2011. Eu v-aș spune azi aici că după 2011 vine și 2012, și 2013 și, odată cu 2013, poate vine și anul socotelilor.

Domnule prim-ministru,

Aveți multe probleme în acest buget. Tot dumneavoastră ați afirmat astăzi aici, în cadrul bugetului de stat pentru anul 2012, în cadrul schemelor de ajutor de stat, cea mai mare sumă prinsă până acum: 854, 8 milioane de lei.

Aș vrea să vă amintesc, domnule prim-ministru, că în anul 2011 au fost aprobate inițial, la această poziție de cheltuieli, 2 372,2 milioane de lei, iar cu ocazia rectificărilor bugetare au fost tăiate 1 386,8 milioane de lei, care au fost redistribuite pe cheltuieli de altă natură, recte hotărâri de Guvern pentru a alimenta autoritățile publice locale, și încă o sumă de 250 de milioane de lei la fondul de rezervă la dispoziția Guvernului. Deci, practic, în 2011, era o sumă mai mare.

Tot dumneavoastră ați mai afirmat astăzi aici - și toți colegii de la PDL afirmă acest lucru - că anul 2012 este anul cu cea mai mare alocație bugetară pentru investiții: 6,6% din PIB.

O singură precizare: în 6,6% din PIB intră și 2,3% fonduri europene nerambursabile, care, atenție, o să vedem pe urmă dacă vor fi sau nu vor fi accesate. Dar trebuie să știți, domnule prim-ministru - dacă nu, să vă întrebați consilierii -, că în fondurile pentru investiții din fonduri europene nerambursabile, întâmplător, ați alocat acolo și subvenția pentru agricultură, care nu cred că intră pe investiție, și de asemenea și pentru reconversia profesională, care nu se duce pe investiții. Deci vedeți că pe acolo, pe la investiții, așa cum spunea și colegul meu Viorel Ștefan, aveți cam maximum 4% din bugetul de stat.

De asemenea, domnule prim-ministru, aș putea să vă mai spun multe lucruri, dar haideți să trecem la o afirmație făcută de dumneavoastră aici. Și vă citez: "Consolidarea economică și multiplicarea investițiilor pot fi asigurate printr-un buget în excedent, care să aducă bunăstare românilor."

Domnule prim-ministru,

Un buget în excedent, dacă întrebați pe oricare dintre consilierii dumneavoastră, România va avea, probabil, peste 40-50 de ani.

Domnule prim-ministru,

Interesați-vă și dumneavoastră...

Din sală: Nu mai este prezent!

 
 

Domnul Dan-Radu Rușanu:

Aude dânsul, este pe-aici.

Toate țările din Europa de Vest, când s-au dezvoltat, au avut deficite mari. Acestea s-au dezvoltat. Germania anilor ’50, prin Planul Marshall, Italia anilor ’70, Spania anilor ’80, Polonia anilor de astăzi.

Veniți astăzi și spuneți să avem un deficit bugetar zero, nu cu excedent. Deficit zero.

Stimați colegi de la putere,

Știți ce înseamnă acest lucru? Că noi vom rămâne cu salariile de astăzi, de 300 - 400 de euro, și Europa de Vest va rămâne cu salariile de 2 000 de euro.

În 2007, cu toții am fost de acord să intrăm în Uniunea Europeană pentru a elimina decalajele existente între Vest și Est, între noi și celelalte țări din Europa. Dacă renunțăm la acest lucru și venim cu acest deficit bugetar zero, niciodată nu vom putea să reducem aceste decalaje și atunci noi vom rămâne mai departe așa cum suntem astăzi și ei vor rămâne așa cum sunt astăzi.

Ce înseamnă acest lucru? Că forța de muncă va migra în continuare, de la salarii de 300 - 400 de euro în România, la salarii de 2 000 și 3 000 de euro în Europa de Vest, iar asta înseamnă, domnilor colegi, că dezechilibrul fondului de pensii, de care se vaită astăzi Guvernul, se va accentua în următorii ani.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule senator, mai aveți 30 de secunde.

 
 

Domnul Dan-Radu Rușanu:

Și atunci, s-ar putea ca peste 10 ani să nu mai aveți cu ce să plătiți pensia.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule senator, mai aveți 30 de secunde din bonusul de 6 minute acordat prin bunăvoința conducerii.

 
 

Domnul Dan-Radu Rușanu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Geoană a spus aici un lucru extraordinar de adevărat.

Domnilor colegi,

Pactul Euro Plus s-a semnat în urmă cu șase luni de zile. Toate aceste condiționalități fiscale au fost prinse în Pactul Euro Plus. Euro Plus însemna țările din zona euro plus țările din zona noneuro, că de asta se numea Pactul Euro Plus.

Practic, astăzi, acel 0,5% deficit bugetar, care se preconizează pentru 2012, este singura modificare în acest pact. Nu s-au discutat nicăieri, nici în Parlament, nici în Guvern, nici în societatea civilă, nicăieri, toate condiționalitățile puse în acest pact și ce înseamnă el pentru România viitoare.

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Ar trebui ca întâi, împreună, să discutăm acest lucru, influențele favorabile și nefavorabile asupra economiei României, asupra fiscalității din România și de-abia după aceea să luăm acea decizie de aderare la un buget de 0,5%.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumim și noi, domnule senator.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Petre Petrescu, din partea Grupului parlamentar al PSD, și se pregătește domnul senator Petre Daea, din partea aceluiași grup parlamentar.

Domnule deputat, vom asculta cu mare atenție intervenția dumneavoastră. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Petre Petrescu:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților - domnule președinte de ședință Ioan Oltean,

Domnule prim-ministru Emil Boc,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Regret faptul că lipsește domnul prim-ministru. Regret, de asemenea, lipsa de respect a miniștrilor care nu onorează cu prezența plenul Camerelor reunite și pe premier...

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Numai puțin, domnule deputat.

Îi rog pe domnii deputați să-și ocupe locul în sala de ședință, iar miniștrii să urmărească intervenția distinsului nostru coleg, pentru a putea să intervină. Vă rog foarte mult.

Îl rog și pe domnul deputat Daniel Buda să poftească în sala de ședință.

 
 

Domnul Petre Petrescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog, nu întrerupeți vorbitorul.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Petre Petrescu:

Vă mulțumesc.

Felicit, în aceeași măsură, pe acești miniștri care au rezistat cu stoicism orelor în care s-a discutat despre buget și cred că asta este o atitudine pe care trebuie să o aplaudăm, iar eu personal îi felicit pentru prezența lor în sală.

Domnule prim-ministru,

Mă voi adresa totuși dumneavoastră, în lipsă. Așa cum am mai spus, toată lumea a criticat acest buget. Eu am să-l laud într-o oarecare măsură, spunând despre acest buget că se poate vorbi totuși la superlativ, în sensul că este bugetul cu cele mai mici sume pentru agricultură, cu cele mai mici sume pentru administrație și interne, cu cele mai mici sume pentru învățământ, cu cele mai mici sume pentru sănătate, cu cele mai, cel mai, cel mai... Unii spun că ar fi cel mai prost buget. Personal, nu sunt de acord cu acest lucru.

Aș mai spune despre acest buget că este unul cinic. Cinismul vine din aceea că, iată, prin acest proiect al bugetului de stat se iau bani de la 10,5 milioane de oameni săraci din România și se dau la 117 000 de îmbogățiți, de ciocoi - dacă îmi permiteți să mă exprim în acest fel - de la PDL, de la UNPR, de la UDMR. 117 000 de oameni beneficiază în mod direct de sume care au fost luate de la 10,5 milioane de oameni, cei mai săraci din România.

Aș mai spune despre acest buget că este un buget clientelar, care generează corupție și șantaj.

În Comisia pentru buget-finanțe am avut numeroase intervenții și am fost mirat de faptul că s-a concentrat în mâna Ministerului Finanțelor Publice atât de multă putere, că avem de-a face cu ministere și miniștri de rangul întâi și al doilea.

Aș nominaliza ministru de rangul întâi pe acest jandarm al finanțelor publice din România, ministrul Ialomițianu, și Ministerul Finanțelor Publice. Aș nominaliza la miniștri și ministere de categoria întâi și pe doamna Udrea, pe doamna Boagiu, respectiv Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Culmea este că cei care sunt reprezentați, cei care reprezintă marea majoritate a populației din țară, respectiv Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, sunt lăsați la mila Ministerului Finanțelor Publice. În ce sens? Ca unul care am participat la aceste lucrări, vă spun că niciunul din aceste importante ministere nu are surse să încheie anul financiar 2012.

La întrebările noastre, domnul ministru Gherghina, alături de ministrul Ialomițianu, artizanul acestui buget, ne spune: "La rectificare." Deci prin proiectul bugetului de stat ne propunem să alocăm surse la rectificare. Este un lucru care lasă mult de dorit și este clar pentru ce anume discutăm.

Domnule prim-ministru,

Ne propunem cu toții să facem bine pentru această țară.

Stimați colegi,

Mă adresez dumneavoastră, în egală măsură, celor din opoziție și celor de la putere. Nu putem să venim și să facem un bine pentru oamenii din România, în general. Eu astăzi vin cu o chestiune concretă la dumneavoastră.

Am spus și în cadrul comisiei și vă spun și acum că prea mulți trântori roiesc pe lângă borcanul cu miere al Secretariatului General al Guvernului. După doamna Andreescu, cea care a reprezentat Secretariatul General al Guvernului, avem acum un domn Georgescu - a prezentat bugetul Secretariatului General al Guvernului -, care, într-o zi, și-a dat primă de 350 de milioane de lei. Primă! Am aici o hotărâre definitivă a Curții de Apel Brașov, care îl obligă să restituie această sumă.

Secretariatul General al Guvernului, după ce a furat 350 de milioane de lei, l-a numit secretar de stat pe probleme economice și a prezentat bugetul Secretariatului General al Guvernului în plenul Comisiilor pentru buget-finanțe reunite.

Domnule prim-ministru,

Vă înmânez acest document și vreau să începem cu exemplul meu, cu oameni care vor fi izgoniți pentru că sunt hoți, pentru că sunt bandiți. Nu putem să venim și să cerem pensionarilor și săracilor să strângă cureaua, iar unor trântori să le permitem să se lipească de borcanul cu miere.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumim foarte mult, domnule deputat. Cu siguranță, domnul prim-ministru v-a auzit.

Vă invit, cu drag, domnule senator Daea.

Domnule deputat Petrescu, vă rog să poftiți în sală, să creăm posibilitatea unei intervenții în condiții optime domnului senator Daea.

Domnule senator, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnilor miniștri,

Momente grele și dificile. Situație complexă și complicată.

Fiecare dintre noi caută în conștiința sa profesională și politică căi de interpretare și soluții pentru bunul mers al societății. O facem cu răspunderea pe care o avem fiecare în locul nostru și uneori escaladăm ținutul inteligenței și apelăm la metafore, acolo unde găsești liniștea sufletească.

Să-mi îngăduiți, domnule președinte, să termin cu o metaforă, dar, până atunci, să fac câteva considerații privind bugetul pentru agricultură.

Cunoaștem contextul agricol în care s-a construit bugetul: un început de an incert, scumpirea tuturor input-urilor, lipsa irigațiilor și distrugerea acestora, în bună parte, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82 din septembrie 2011, creșterea costurilor de producție. Într-un cuvânt, un tablou care nu ne dă speranțe, deși anul trecut rezultatele obținute au satisfăcut pe mulți fermieri, dând credibilitate sectorului.

Sincer, mă așteptam, domnule prim-ministru, ca pentru acest domeniu, unde s-a obținut, prin strădania fermierilor și prin condițiile favorabile, un spor în PIB-ul României, cu încasări la bugetul de stat, dacă avem în vedere mecanismul pe care îl cunoaștem cu toții în această zonă, mă așteptam, cel puțin, să nu tăiați din bugetul Ministerului Agriculturii. Dar, din nefericire, nu ați făcut-o. Ați dat mai puțin de la buget - subvenția națională este redusă cu 45% - și, în contextul agricol pe care l-am prezentat, întrezăresc, drept consecințe, suprafețe necultivate, fermieri în faliment, scăderea producției, scăderea încasărilor la bugetul de stat, afectarea securității alimentare.

Alarma este următoarea: dacă anul agricol va fi prost din punct de vedere climatic, politica agricolă susținută prin acest buget nu este capabilă să asigure surse de supraviețuire a fermierilor, cu toate implicațiile ce decurg din aceasta.

M-am străduit să găsesc o formulă care să nu deranjeze - sper să nu se întâmple așa -, pentru a asemui politica Guvernului în agricultură cu o pasăre atât de dragă nouă tuturor. Guvernul Boc seamănă cu cucul, pasărea care nu știe să clocească, dar, ca să reziste, pune ouăle respective în cuibul altor păsări. Guvernul Boc, neputând să găsească soluții pentru a multiplica economia, ca să reziste, pune programe de reformă la clocit la Fondul Monetar Internațional și la Banca Mondială. Aceasta este asemănarea. Deosebirea este că din ouă ies pui, din programele acestui Guvern, numai datorii.

Reflecția este pentru toți și îngăduiți-mi cu aceasta să închei, domnule președinte.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Cu aceasta, am epuizat lista vorbitorilor înscriși la dezbateri generale din partea tuturor grupurilor parlamentare din plenul reunit al celor două Camere.

Îl rog pe domnul prim-ministru Emil Boc, dacă dorește, ca în finalul dezbaterilor generale să ia cuvântul și să dea explicațiile pe care opoziția le-a solicitat.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am urmărit și am ascultat cu atenție toate intervențiile care au avut loc la prezentarea generală a Legii bugetului de stat.

Vreau să știți că mi-a lăsat un gust amar faptul că liderii opoziției, foști prim-miniștri și foști miniștri de finanțe, chiar după trei ani de criză, nu au înțeles nimic din greșelile pe care le-au făcut și prezentul în care trăiesc este unul pe care nu-l înțeleg complet.

Altfel nu pot să-mi explic cum pot veni foști prim-miniștri și miniștri de finanțe să încerce să dea lecții de economie, să prezinte scenarii de ieșire din criză, când au fost groparii crizei economice din România și când singurele soluții pe care le au sunt soluțiile populiste "să se mai dea".

E tragic și, repet, ai un gust amar să vezi politicieni care, din toată lecția aceasta a crizei din România - și din Uniunea Europeană, și din lume - și de la ultimul summit de la Bruxelles, nu au înțeles nimic altceva decât "să se mai dea".

Ar fi trist dacă nu ar fi tragic, ar fi supărător dacă nu ar fi revoltător și poate ar fi optimist dacă oamenii aceștia chiar nu cred în ceea ce spun. Dar, din nefericire, ei chiar cred că în continuare soluțiile în România și în Europa sunt soluțiile "să se mai dea": să se mai dea pomeni electorale, fără să aibă acoperire în economie, să mărești deficite, să împrumuți țara la nesfârșit. Acestea sunt politicile pe care, în continuare, le susține USL-ul și opoziția.

Cum altfel poate fi explicat gestul liderului Victor Ponta de a susține 10 măsuri care conduc la majorarea deficitului cu încă aproape 4%, care înseamnă, în bani, în euro, 5,2 miliarde de euro? Și întrebarea deschisă pentru Victor Ponta rămâne în continuare. Cine crede că poate împrumuta țara, în plus față de 1,9% deficit bugetar, cu încă 5,2 miliarde de euro, doar să îi satisfacă dorințele electorale ale domnului Victor Ponta?

Domnia Sa nu a aflat că Germania a ieșit pe piață să ia 6 miliarde de euro și a reușit să adune 3,5 miliarde de euro? Domnul Victor Ponta este mai bine cotat pe piața europeană decât motorul economic al Uniunii Europene, Germania?

Îl asigur că dacă vorbește o asemenea limbă la Bruxelles va fi pus la colț în secunda imediat următoare.

În România, profitând încă de faptul că oamenii o duc greu - și trebuie să-i înțelegem, să fim în continuare alături de ei, dar arătându-le că singura soluție este doar de a rămâne consecvenți în creșterea economică sănătoasă și nu populismele gen domnii Ponta și Antonescu reprezintă soluția pe termen mediu și lung a României - încearcă să profite pentru a culege un pumn de voturi. Păcat că există asemenea politicieni, care-și vând în continuare destinul pentru un pumn de voturi, sacrificând țara din punct de vedere economic.

Cum altfel aș putea să-i înțeleg pe un fost prim-ministru și pe un fost ministru al finanțelor publice, pianist de excepție, de altfel, dar opusul calității de ministru al finanțelor, care au - să folosesc termeni eleganți, că încerc să mă abțin - disponibilitatea de a veni în fața României, pentru că în fața Parlamentului înseamnă a fi în fața României și a românilor, să țină în continuare o lecție despre cum trebuie mărite deficitele, despre cum trebuie îndatorată țara, după practica prin care au pus România pe butuci în 2008?

Domnule ministru Vosganian - ca să aveți și drept la replică - și domnule fost prim-ministru Tăriceanu - oriunde ați fi, sunt convins că mă auziți sau cel puțin istoria vă va auzi pentru mult timp de aici înainte -, știți care au fost cheltuielile cu privire la investiții în programul inițial din 2008? Vă ascult, domnule ministru Vosganian. Ați fost cel care ați realizat acest buget pe 2008.

Vreau să știți că în programul inițial din 2008 cheltuielile de investiții au fost de 39 de miliarde de lei.

Știți care a fost realizarea pe 2008, adică în execuție? 32 de miliarde de lei. Deci de la 39 de miliarde de lei la 32 de miliarde de lei. În condițiile în care ai avut maximum de creștere economică, plus 8, ai diminuat de la 39 de miliarde de lei la 32 de miliarde de lei cheltuielile cu investițiile. Și atunci, vă mai mirați că ați făcut 5 kilometri de autostradă? Nu se mai miră nimeni că asta a fost performanța și emblema creșterii economice și a lucrurilor pe care le-ați făcut în România în cei patru ani de mandat.

(Aplauze în sală din partea Grupurilor parlamentare ale PDL)

Știți, domnilor colegi, care a fost programul inițial al cheltuielilor cu personalul? Știți? Și atunci, vă mirați unde ați dus țara? Ați prevăzut, în proiectul de buget pe care l-a adoptat Parlamentul, cheltuieli de personal de 28 de miliarde de lei. Știți la cât s-a ajuns cu cheltuielile de personal la sfârșitul lui 2008 în execuție? 45 de miliarde de lei.

Domnilor colegi, nu vă este permis să veniți și să susțineți în Parlamentul României o asemenea impertinență și aroganță. Ce ministru de finanțe și ce fost prim-ministru mai poate să aibă tupeul să vină la acest microfon după ce a mărit, repet, de la 28 de miliarde de lei la 45 de miliarde de lei cheltuielile de personal fără să aibă acoperire, fără să se uite că în trimestrul IV căderea economică nu mai era cea pe care o aștepta lumea, când au lăsat un deficit structural...

Că tot vorbiți de deficit structural, știți deficitul structural pe care l-ați lăsat în 2008, domnule ministru de finanțe și domnule fost prim-ministru Tăriceanu? Cel mai mare deficit structural pe care a putut să-l aibă România - minus 8,9. Asta este performanța celor care astăzi vin și ne dau lecții despre cum trebuie să gestionăm o țară în plină criză economică mondială. Subliniez, deficit structural de minus 8,9. Adică, spus pe românește, ce au făcut oamenii ăștia? În trimestrul IV, când economia arăta foarte clar că-și încetinise ritmul de creștere, au mărit cheltuielile permanente cu salariile și pensiile de câteva ori.

Domnilor foști guvernanți, și sper să nu mai aibă România șansa să vă mai aibă vreodată la guvernare, pentru că veți face praf această țară - (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL) -, cum a fost posibil să aveți indecența - ca să nu spun iresponsabilitatea, pentru că, din punctul meu de vedere, este iresponsabilitate totală -, când căderea economică și creșterea economică erau în jos, dumneavoastră să măriți și să dublați cheltuieli cu salarii și pensii cu caracter permanent? Pentru că acele cheltuieli, domnilor colegi, nu s-au plătit numai în octombrie, noiembrie sau decembrie, trebuiau plătite și pentru anii următori. Unde este decența, doamnelor și domnilor colegi din opoziție? Pentru că aceste cifre, repet, sunt reci și le aveți aici, și demonstrează iresponsabilitatea totală pe care ați avut-o.

A venit criza economică în 2009 și a accentuat ceea ce dumneavoastră ați provocat. Unde s-a mai întâlnit ca, pe un fond de creștere economică de plus 8, să lăsați o țară cu un deficit de minus 5,4?

Un economist adevărat, care stătea pe scaunul ministrului finanțelor publice, trebuia să aibă grijă ca, în an de maximă creștere economică, să lase buget excedentar. Asta înseamnă să ai gândire economică și să înțelegi regulile de funcționare ale economiei. Când ai creștere, duci buget excedentar, nu lași țara datoare și dai cheltuieli care nu au acoperire.

Aceste lucruri le-ați făcut, iar acum veniți și plângeți cu o ipocrizie rar întâlnită pe umerii acelora care o duc greu. Nu-i normal. Nu e normal să profitați de suferința oamenilor pentru a vă acoperi iresponsabilitatea totală pe care ați avut-o. Nu este normal!

Da, oamenii încă o duc greu, așa este. Dar le mulțumesc lor, în primul rând, pentru că au salvat această țară de la colapsul pe care l-ați pregătit dumneavoastră. Pe bună dreptate am spus la sfârșitul lui 2010 că anul 2011 va marca anul ieșirii din recesiune. Și, cu greu, cu efortul românilor, am reușit să avem patru trimestre consecutive de creștere economică, iar România a ieșit din recesiune, ca primă etapă spre ieșirea din criza economică, dar drumul, repet, de ieșire din criză - și din România, și din Europa, și din lume - nu este unul foarte ușor, nu e presărat cu flori, este unul cu greutăți, care ne cere în continuare responsabilitate, prudență și să lăsăm deoparte populismele ieftine și cadourile otrăvite pe care le-ați făcut în 2008. Asta este realitatea crudă, că vrem sau nu vrem s-o înțelegem. Acestea sunt lucruri pe care nu le puteți ignora.

L-am auzit pe domnul fost premier Tăriceanu vorbind de fonduri europene. Cât tupeu poți să mai ai? Și o întrebare directă, la care vă rog să răspundeți, domnule fost prim-ministru Tăriceanu: câte programe operaționale sectoriale aveați acreditate la sfârșitul mandatului pentru a atrage fonduri europene, după doi în ani în care trebuia să absorbiți fonduri europene? Câte? Din șapte, un singur program operațional era măcar acreditat. Ce să mai vorbim de atrageri de fonduri europene, când nici măcar n-ați avut buna dispoziție să acreditați programele pentru a putea atrage fonduri europene. V-a preocupat doar scaunul, fotoliul în care ați stat bine doi ani de zile, fără să acreditați măcar un program operațional sectorial. Repet, cu excepția unuia din șapte, atât.

Și a trebuit, în acești ani, cu greu, cu toate necesitățile prin care am trecut, să le acredităm, să fie proiecte depuse, evaluate, aprobate, licitații, implementare. Și, repet, nici eu nu sunt încă mulțumit de ritm, dar, oricum, a fost salvat ceea ce se putea salva din acest demers. Și să vii acum, să ai pretenții, să dai lecții de fonduri europene este iar un lucru care depășește limitele bunului-simț.

Vorbeați, domnule Vosganian, de bugetari. Cum puteți să mai aveți decența să veniți să vorbiți de reforma statului, când ați ajuns, la sfârșitul anului 2008, cu 1 398 000 de bugetari? Cifră oficială a statului român. Ați umflat în toate locurile și prin toate mijloacele aparatul bugetar. Cheltuielile de personal explică și acest lucru.

Astăzi sunt 1 206 000 de bugetari. Deci a trebuit, iarăși, cu greutăți, cu costuri politice, Guvernul, coaliția, președintele să-și asume o reformă a statului care să îi reducă numărul de funcționari în concordanță cu ceea ce-și poate permite România. Asta este realitatea și puteți să verificați cifrele bugetarilor. Dar, chiar și în aceste condiții, important este că în economie, și ca urmare a reformei Codului muncii, au apărut mai multe slujbe. Nu sunt încă suficiente și ne mai trebuie, dar și în 2012, după cum vedeți, ușor, scade în continuare șomajul și va crește numărul locurilor de muncă.

Avem cele 10 măsuri importante pentru ceea ce înseamnă susținerea investițiilor și a locurilor de muncă, dar, repet, totul într-un context cumpătat, echilibrat, care să consolideze creșterea aceasta economică pe care o avem în 2011. Și veți vedea că vom avea o creștere economică între 1,5 și 2 în acest an.

Se prognozează 2 - 2,1% creștere economică în 2012, în condițiile în care în zona euro se preconizează o creștere de 0,5 -0,6%. Deci nu trăim în vremuri de maximă prosperitate europeană, trăim în vremuri extrem de grele. Nu mai trăim în vremuri în care datoriile publice zburdau la 150 - 160%, când deficitele mari de 7, 8, 9% în Uniunea Europeană erau regula și nu excepția.

Europa se schimbă, politica trebuie să se schimbe. Politicienii trebuie, ca atare, să coboare cu picioarele pe pământ și să nu mai promită lucruri fără acoperire. De aceea, Europa a venit acum cu acest acord interguvernamental, să trimită în istorie populiștii și să aducă responsabilitatea la ea acasă. De ce? Pentru că s-a demonstrat că timp de 20 de ani nu s-au respectat regulile din Pactul de Stabilitate și Creștere economică al Uniunii Europene, adică deficit structural de 0,5, datorie publică de maximum 60% din produsul intern brut, și acum trebuie impusă în Constituție respectarea acestor reguli cu sancțiuni drastice, mergând de la diminuarea de fonduri europene la retragerea dreptului de vot pentru cei care nu respectă, pentru că nu se mai poate altfel să fii ca Uniune Europeană, să exiști. Uniunea Europeană își joacă propria existență: ori adoptă aceste reguli ferme și stricte ori dispare, pentru că nu are alternativă. Populismul nu o scoate din situația în care este. Dimpotrivă, ar afunda-o pentru totdeauna. De aceea, deciziile de la Consiliul European au fost extrem de categorice: acord interguvernamental și voința statelor de a salva zona euro și Uniunea Europeană. De aceea, programele de austeritate pe care le-ați văzut în Uniunea Europeană repetă ce am făcut noi în 2010. Și aici a fost meritul României, din timp am luat măsuri care acum ne ajută pe noi să îndeplinim mult mai ușor aceste exigențe legate de deficitul structural de maximum 60% din produsul intern brut.

Mergeți, dragi colegi, pe mâna domnilor Antonescu și Ponta și veți duce România în dezastru, pentru că înseamnă încă patru procente de deficit. Nu veți avea banii, cu siguranță, să finanțați acel deficit și veți trimite România la marginea Europei, dacă veți aplica acele politici susținute de domnii Ponta și Antonescu. De ce? Pentru că, am spus-o încă de la început, ar însemna, practic, autoexcluderea României din Uniunea Europeană și izolarea definitivă a țării noastre.

Tot ce am făcut prin aceste politici, a fost să menținem România alături de nucleul dur al Uniunii Europene, s-o menținem în Europa celor 27, și nu la marginea Uniunii Europene, să reușim în timp, prin reformele pe care le facem, să ne apropiem de standardele din Uniunea Europeană. Or, acest lucru se poate realiza acum numai prin responsabilitate și măsuri care să aibă acoperire în economie.

Vreau să-l aud pe domnul Ponta. Spunea că, atunci când s-a discutat prima dată despre introducerea în Constituție a limitării deficitului, este o imensă prostie. Astăzi, 27 de lideri din Uniunea Europeană susțin același lucru. Marea Britanie se gândește. Își mai menține domnul Ponta afirmația? Adică toată Uniunea Europeană de o parte și Victor Ponta și Crin Antonescu de cealaltă parte. Puneți-vă, cu bun-simț, întrebarea: cine are dreptate?

(Vociferări în sală)

Aceste lucruri vă arată cât de puțin înțeleg unii lideri, care, repet încă o dată, pentru un pumn de voturi ar sacrifica viitorul economic al României.

De aceea, încă o dată mă înclin cu respect și apreciere în fața coaliției guvernamentale care a avut puterea și forța să scoată România din recesiune, ca primă etapă spre ieșirea din criză, și să facă ceea ce trebuie pentru România, pentru că ce facem pentru țara noastră facem în concordanță cu ceea ce Europa așteaptă de la România și reprezintă și drumul Uniunii Europene. Pentru asta, vă mulțumesc și aștept aceeași responsabilitate pe care ați avut-o și până acum și sunt convins că ea va fi răsplătită și politic, în detrimentul politicienilor populiști și demagogi.

Vă mulțumesc.

(Aplauze și vociferări)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule prim-ministru.

Cu acestea, dezbaterile generale s-au finalizat.

(Vociferări în sală)

Domnule senator, vă rog să poftiți în sală.

(Domnul senator Varujan Vosganian se îndreaptă către microfonul central și solicită drept la replică.)

Domnule senator, vă rog să poftiți în sala de ședință.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Nu se poate!

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule senator, vă rog să poftiți în sala de ședință. Vă rog să poftiți, domnule senator. Vă rog să poftiți în sala de ședință.

(Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PNL)

 
 

Domnul Adrian George Scutaru (din sală):

Drept la replică

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Pe procedură, vă rog.

Domnule senator, vă poftesc în sala de ședință.

Pe procedură, vă rog.

 
 

Domnul Adrian George Scutaru:

Domnule președinte de ședință,

Este inadmisibil ca după ce, jumătate de oră, prim-ministrul vine și îndrugă tot felul de prostii, încercând...

(Vociferări în sală din partea Grupurilor parlamentare ale PDL)

Vă rog să mă lăsați să termin!

...încercând să ne facă să credem că lumea trăiește mai bine când trăiește din ce în ce mai greu, să nu dați dreptul la replică unui coleg senator.

În numele Grupurilor parlamentare ale PNL, vă solicit jumătate de oră pauză de consultări.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, stimate coleg.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii. Ne pregătim pentru dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

(Vociferări în sală din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD)

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte,

Vă lăudam, nu de mult, că respectați Regulamentele și tot ceea ce incumbă desfășurarea unei activități în Parlamentul României. Astăzi discutăm de bugetul României, în condițiile în care prim-ministrul vine și ne îndrugă verzi și uscate, în condițiile în care spune de Europa, de noi care trebuie să fim primii...

Domnule prim-ministru,

Cele 17 țări cu monedă euro se vor întâlni de-abia în martie 2012, când vor încerca să semneze un acord. În acest moment, nu s-a semnat nimic. Dumneavoastră veniți și îndrugați verzi și uscate, iar dumneavoastră, domnule președinte de ședință, ne împiedicați de la a avea dezbateri parlamentare.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Doamna deputat Aura Vasile, pe procedură, vă rog.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte, pe procedură. Vă rog să acordați timpul pe care Grupurile parlamentare ale PNL l-au solicitat.

În condițiile în care, dacă ar trebui să continui despre prim-ministru, aș spune că, din nou, este un mare mincinos, pentru că, așa cum este prezentat, Consiliul Fiscal spune că pensiile speciale au crescut cu 30,6%. Și unde sunt pensiile nesimțite? Poate la un prim-ministru mincinos.

Vă rog să acordați timpul de consultare solicitat de Grupurile parlamentare ale PNL.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Stimați colegi,

Pentru temperarea spiritelor, 5 minute pauză, după care intrăm pe dezbaterea proiectului de lege pe articole. 5 minute pauză, vă rog.

 
   

PAUZĂ

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit pe domnul senator Vosganian, 2 minute, drept la replică. Domnule senator, aveți 2 minute.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult.

În primul rând, doresc să spun că, în materie de finanțe, mai bine pianist decât țambalagiu, cu tot respectul față de acest instrument.

1. Datoria publică. Domnule prim-ministru, v-am lăsat cea mai mică datorie publică din Uniunea Europeană, după Letonia: 13,4 miliarde de euro. Nu ați avut, în raportul pe care l-ați prezentat, decența să treceți această sumă. Ați început să enumerați numai din 2010, ca să arătați că datoria publică nu a mai crescut prea mult.

Deci primul meu răspuns este: nu mai spuneți că este risipitor un Guvern care v-a lăsat 13% datorie publică, din care datorie străină 5%. Cea mai mică din Uniunea Europeană, după Letonia. Am coborât-o de la aproape 20% în 2004 la 13%.

2. În legătură cu deficitul. Din acest deficit, aproape jumătate erau acțiuni la Fondul "Proprietatea" și discutasem cu Uniunea Europeană să facă, în această privință, o mențiune. Numai că, dumneavoastră, probabil, din lipsa cunoașterii limbilor străine sau pentru că nu aveați niciun interes să salvați onoarea României, nu ați continuat această discuție.

Comunismul nu l-am adus noi în România, dar am plătit pagubele lui: un miliard de euro la Fondul "Proprietatea". Un miliard de euro! Au fost titluri municipale ale primăriilor. Dacă le scădeți, rămâneți cu 3,2% deficit, din care, dacă scădeți și ce am plătit pe procesele pierdute în anii 2000, rămâne un deficit pe cash de 2,9. De asta nu am avut datorie mare.

3. În legătură cu cheltuielile de personal. Metodologia din 2007 a fost diferită de cea din 2008. Universitățile și spitalele nu au intrat la cheltuieli de personal, ci la transferuri și cheltuieli materiale.

Domnul secretar de stat Gherghina, în 2009, a schimbat metodologia. De aceea, 9 miliarde de lei au apărut în plus la cheltuieli cu salarii. Cine poate să creadă, cu mintea întreagă, că noi am dublat salariile în 2008? Cui am dublat? Klingonienilor, romulanilor? Pentru că românii au primit 50% în plus, atunci când dumneavoastră le-ați dat printr-o lege pe care eu am socotit-o, la vremea aceea, greșită.

În legătură cu numărul de salariați. Cât am fost eu ministru în administrația centrală numărul de posturi a crescut cu aproape 35 000, din care 30 000 au fost pompieri, pentru că am anulat serviciul la termen.

Întrebați-l pe domnul Boc cu cât au crescut salariații lui, la Primăria de la Cluj, din 2004 până în 2008. Au crescut de două ori și ceva.

Și nu mai vorbiți, domnule prim-ministru, că ați salvat dumneavoastră țara din colaps, pentru că asta e o treabă pe care va trebui s-o facem noi în scurt timp.

Mulțumesc.

(Aplauze în sală din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați beneficiat și de un bonus de un minut.

Stimați colegi,

Cu acestea, toate spiritele sunt liniștite. Intrăm în dezbaterea proiectului de lege.

Vă reamintesc, stimați colegi, că articolele proiectului de lege și sintezele de la Anexele nr. 1 și 2 se dezbat și se adoptă în principiu, cifrele rămânând să fie definitive după ce vom dezbate toate anexele și vom vota cifrele finale.

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți raportul comisiilor sesizate în fond. Avem un raport cu amendamente admise. Avem amendamente respinse. Rog și secretarii de ședință să urmărească cu atenție intervențiile din sală, pentru a putea da posibilitatea de a interveni celor ce doresc.

Titlul legii - "Legea bugetului de stat pentru 2012".

Din sală: Procedură.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnul deputat Mircea Dușa, liderul Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaților, procedură.

 
 

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Totuși, discutăm de Legea bugetului de stat, o lege foarte importantă, care, din nou, așa cum în anul 2011 a tăiat dreptul la viață al românilor și i-a înfometat, o va face și în anul 2012. Și, pentru că este o lege atât de importantă și acest Guvern PDL trebuie să-și asume traiul greu pe care românii îl vor duce în 2012, solicităm prezența ministrului finanțelor publice la dezbaterea proiectului de lege.

Din sală: Este aici.

 
 

Domnul Mircea Dușa:

Nu este. Este domnul Gherghina. Domnia Sa este secretar de stat, nu este ministru.

Domnule ministru, vă rog să treceți în banca ministerială. Nu-l lăsați pe domnul Gherghina să ia castanele în locul dumneavoastră!

(Domnul ministru Gheorghe Ialomițianu se îndreaptă spre banca rezervată reprezentanților Guvernului.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule ministru al finanțelor publice, vă rog să nu întrețineți atmosfera încinsă în sală. Vă rog să vă ocupați locul la prezidiu, să urmăriți cu maximă atenție intervențiile și să dați răspunsurile necesare.

Deci titlul legii - "Legea bugetului de stat pentru 2012".

Sunt observații? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cine este pentru?

Rog secretarii de ședință să numere voturile.

137 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? (Vociferări în sală) 93 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri... 2 abțineri.

Titlul legii a fost adoptat.

(Rumoare în sală, intervenție neinteligibilă din sală a doamnei deputat Aurelia Vasile.)

Vă rog, doamna deputat Aura Vasile. Pe procedură înțeleg, nu?

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Am spus explicarea votului, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte de ședință,

Noi nu am votat, pentru că Guvernul a pus un titlu greșit. Trebuia să scrie aici "Legea bugetului sărăciei românilor în anul 2012." (Vociferări în sală)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Este o explicație inteligentă. Vă rog s-o rețineți.

Capitolul I. Dispoziții generale

Sunt observații? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră titlul capitolului.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 139 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 94 de voturi împotrivă.

(Vociferări în sală)

Abțineri? 2 abțineri.

Titlul Capitolului I a fost adoptat. (Vociferări în sală)

Articolul 1. Nu avem amendamente nici admise, nici respinse la art. 1.

Supun votului dumneavoastră art. 1 în forma din proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 139 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 95 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Articolul 1 a fost adoptat.

Secțiunea 1. Dispoziții referitoare la bugetul de stat pe anul 2012

Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră titlul secțiunii.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? 138 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 96 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

A fost votat și titlul secțiunii.

Art. 2. Dacă la art. 2...

(Vociferări în sală; intervenție neinteligibilă din sală a domnului deputat Anghel Stanciu)

Domnule profesor, aveți un microfon lângă dumneavoastră. Domnule academician, o să vă rog să fiți la obiect. Microfonul 3.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni senatori și deputați,

Domnilor miniștri,

V-am ascultat, domnule președinte de ședință, cu foarte mare atenție și pe dumneavoastră, și pe domnul prim-ministru. Și vreau să vă spun - ca unul care sunt de 20 de ani în acest Parlament, și sper să vă însoțesc și la următoarea legislatură pe dumneavoastră - că au început să mă sperie unanimitățile. Din ce în ce suntem unanimi și în aprecieri interne, dar, în special, în cele externe.

Citeam ieri, în avion, domnule președinte, o frază îngrijorătoare: "Capitalismul a învins socialismul. Urmează să se autodevoreze." De aceea, am aici și o carte, domnule președinte, o carte care spune următorul lucru: că Anglia s-a dezvoltat pe deficit, Franța a stat pe loc în lipsa deficitului. Cine dorește, poate să citească în amănunt.

Acum, constat că Anglia bate în retragere. Nu a mers alături de ceilalți în Uniunea Europeană, Uniunea Europeană, care, prin Consiliul Miniștrilor Economiei și Finanțelor din statele membre UE - și aici spun pentru distinsul meu prieten, domnul deputat Toader, se cheamă ECOFIN - a stabilit că bugetul poate să fie de 3%. Noi am luat 1,1%.

Domnul prim-ministru - și-l felicit - vrea investiții, dar să știți că investiții nu înseamnă numai căi ferate, tuneluri, autostrăzi sau stadioane, sau, mai știu eu, piscine. Înseamnă și investiție umană, domnule președinte.

De aceea, eu propun să avem un deficit de 3%, adică un spor de 1,1%, spre a investi în cei care fac tot ce înseamnă tone, kilometri, adică în educația românească. Este singura investiție viabilă. Și dacă nu vom face asta, putem să aderăm noi la 10 pacte financiare, căci mintea românului trebuie șlefuită. Dacă șlefuim mintea românului, o să facă rost de bani, o să facă rost de împrumuturi. Altfel, ne vom duce, cum spunea premierul, la periferie. Dacă educație nu e, nimic nu e. Ignoranța și prostia vor veni peste noi și nu vom putea face față.

Votați 1,1% în bugetul de 3%, cât spune Consiliul Miniștrilor Economiei și Finanțelor. Și chiar domnul Gherghina, care este mai stabil pe funcție decât statuia lui Stalin din URSS, va fi de acord că este singura soluție.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru atenție și sper în abținerea dumneavoastră, dacă nu un vot favorabil, ca semnal pentru putere.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Stimați colegi,

Vă reamintesc că Biroul permanent a aprobat un minut pentru intervenția pe amendament, cinci minute pe articol, în unanimitate.

Vă rog să aveți în vedere acest lucru, ca să nu mă puneți în situația să vă opresc microfonul.

Da, ați ascultat amendamentul domnului profesor... Pe procedură? Domnul deputat Petrescu, pe procedură, vă rog.

 
 

Domnul Petre Petrescu:

Domnule președinte,

Măcar la amendamentele pe textul legii, având în vedere importanța deosebită a acestei legi și controversele izvorâte din acest proiect de lege, haideți să nu hotărâm un minut, pentru că într-un minut, efectiv - (Discuții în sală) -, nu putem... Plenul este suveran. Eu vă spun, dacă vreți să facem numai prezență și să bifăm votarea bugetului, de acord, dar nu putem totuși să trecem un proiect de lege atât de important...

Măcar pe acest subiect și o să lăsăm, cu siguranță, maximum un minut atunci când vorbim despre biserici, despre obiective punctuale. Ne bate Dumnezeu, dacă vom face împotriva oamenilor.

Domnule președinte, vă rog să lăsați, eu știu, cel puțin cinci minute la dispoziția fiecăruia pentru a se putea exprima și, încă o dată precizez, mă refer doar la articolele pe textul legii. Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi,

Există o regulă extrem de precisă pe care Biroul permanent a supus-o atenției plenului și plenul a decis. V-aș ruga foarte mult în această privință să nu mai pierdem timpul, pentru că tot din timpul nostru furăm.

Ați ascultat amendamentul domnului profesor.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pe procedură.

 
 

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Intervin o singură dată pe procedură, acum. Am rugămintea la dumneavoastră, domnule Olteanu, să nu mă întrerupeți. Vorbesc exact un minut.

Este inadmisibil, este neonorant, este rușinos și neproductiv ceea ce se întâmplă în Parlamentul României.

Niciodată, la dezbaterile cu privire la articolele mari ale bugetului, nu s-a procedat de această manieră stalinistă. Acest minut care vreți dumneavoastră să-l acordați nu permite nici să ajungi până la microfon. Este rușinos. Eu înțeleg că trebuie să adoptăm bugetul, că l-am pus în apropierea sărbătorilor, cunoaștem aceste tehnologii, suntem aici unii, în sală, care le puneam și în aplicare, dar nu în maniera asta! Nu în halul acesta! Nu, cum să spun, în bătaie de joc! Asta este singura problemă. Ce se întâmpla dacă discutam omenește, corect, cinstit câteva minute în plus, despre marile probleme și marile capitole ale Legii bugetului de stat, care privește pe fiecare dintre noi. Cu ce pierdea din imagine majoritatea sau ce se întâmpla cu Guvernul? Nimic nu se întâmpla, domnule, dar nu mai rețineți nimic din democrație. Nu vă mai interesează democrația. Dumneavoastră sunteți în perioada preotomană, sunteți în perioada în care existau... (Vociferări în sală)

Da, domnilor, sunteți în perioada în care totul venea de la Bosfor, acum vine totul tot de la "B", de la Bruxelles. Este inadmisibil, incalificabil și rușinos. Îmi este rușine că sunt membru acestui Parlament. (Discuții și rumoare în sală)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Numai puțin, stimați colegi, vă rog să vă păstrați în limitele decenței, nu vă găsiți nici în Evul Mediu și nici în antichitate, domnule deputat, pentru că procedura care astăzi a fost aprobată de către plenul Camerelor a fost însușită de către Biroul permanent reunit în unanimitate, a fost procedura care s-a folosit și anul trecut, iar intervenția dumneavoastră își găsea locul, ca un cunoscător al procedurilor parlamentare, atunci când s-a pus în dezbatere această procedură, și nu acum, când suntem în desfășurarea procedurii de vot.

V-aș ruga foarte mult, întotdeauna când vă uitați în ochii altora să ne vedem propria bârnă din ochii noștri.

Domnul deputat Victor-Paul Dobre, pe procedură. Vă rog.

 
 

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte de ședință,

Mă voi alătura și eu intervenției colegului Dumitrescu, de mai devreme. Și aș vrea să vă atrag atenția că trebuia să fiți prezenți cu Proiectul Legii Bugetului de stat pe anul 2012 pe 15 octombrie a.c. Dumneavoastră nu că nu ați respectat procedura, nu ați respectat legea, domnilor. Nu ați respectat legea! Așa că, domnule coleg, ce să așteptați de la niște oameni care nu au respectat legea, să respecte proceduri sau să respecte dreptul la exprimare?

Este inadmisibil, domnule președinte de ședință. Este vorba de bugetul țării. Este poate legea cea mai importantă, o dată la un an. V-ați permis să o aduceți cu două luni mai târziu, fără să respectați legea. Călcați în picioare și procedurile pe un singur principiu: plenul este suveran. Păi noi putem pleca și să stați dumneavoastră cu plenul suveran, pentru că puteți aproba și bugetul cu 80 de voturi cum ați aprobat și Legea pensiilor.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Vă reamintesc că cel mai ușor este să joci rolul lupului moralist. E foarte ușor.

Domnul senator Dan Rușanu.

 
 

Domnul Dan-Radu Rușanu:

Domnule președinte,

În comisiile de buget, finanțe reunite am dezbătut doar amendamentele pe textul legii. Amendamentele pe anexă nu le-am dezbătut, considerând că le vom dezbate, aproba sau respinge în plen.

Acum, amendamentele făcute pe textul legii creează, practic, sursele de finanțare pentru celelalte amendamente. Dacă amendamentele pe textul legii nu sunt aprobate, nu se creează sursa de finanțare. Și atunci, automat, toate celelalte 8 000 de amendamente, câte sunt, practic, este o formalitate să le mai susții, pentru că, neavând sursa de finanțare creată, nu se pot aproba.

Rugămintea mea este - și vă sugerez dumneavoastră și colegilor de la putere - haideți să discutăm amendamentele de fond pe textul legii, dacă ele nu se aprobă atunci foarte bine, nu s-a creat sursa de finanțare și nu mai are rost să mai discutăm cele 8 000 de amendamente, decât cine vrea să și le susțină, oricum, nu există sursă de finanțare și nu pot fi aprobate.

Deci de asta vă propun ca amendamentele de fond pe textul legii să nu se susțină un minut, pentru că nu se poate așa ceva, iar la celelalte putem să susținem 15 secunde, pentru că atunci se întreabă dacă se aprobă sau se respinge.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Supun votului dumneavoastră amendamentul pe care domnul profesor Stanciu l-a susținut. Vă rog să votați.

Voturi pentru? 96 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 137 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Amendamentul a fost respins.

Domnul deputat George Scutaru, pe procedură. Vă rog.

 
 

Domnul Adrian George Scutaru:

Două probleme aș vrea să vă ridic, domnule președinte de ședință.

În primul rând, dacă ați fi stat să cronometrați intervențiile parlamentarilor din opoziție până la acest vot, cred că au fost la vreo 12 - 13 minute. Dacă dumneavoastră ați fi avut înțelepciunea pe care a dovedit-o domnul președinte Blaga atunci când v-a convins să-i dați senatorului Vosganian dreptul la replică, până acum am fi ajuns să fi discutat pe fond 3 sau 4 amendamente.

În al doilea rând, vreau să vă spun că, atunci când ați numărat votul asupra amendamentului colegului nostru Stanciu, nu exista decât un singur secretar de ședință. Așa că, vă rog frumos, mă îndoiesc că putea să numere și voturile opoziției și voturile puterii.

Revenind acum secretarul opoziției, Georgian Pop, vă rog, să reluați votul ca, într-adevăr, să putem fi convinși că ceea ce ați numărat este adevărat și să nu cer, ca vicelider de grup, apel nominal, considerând că avem dubii asupra votului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Stimați colegi,

De câte ori a fost nevoie să numărăm voturile, cei doi secretari de ședință au fost unul în stânga și unul în dreapta mea. Nu cred că această observație se întemeiază pe o realitate evidentă, și cu și fără.

Vă rog, domnule lider Mircea Dușa.

 
 

Domnul Mircea Dușa:

Domnilor președinți,

V-aș întreba, pentru că este și presa în sală și nu vrem să numărăm ca la Legea pensiilor.

(Replică neinteligibilă din sală.)

Domnule coleg, se vorbește de la microfon nu din bancă. Din bancă, la grădiniță.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să nu conversați cu colegii din sală.

 
 

Domnul Mircea Dușa:

V-aș ruga, domnule președinte de ședință, să ne spuneți în ce cvorum se desfășoară ședința de dezbateri pe articole. Cred că în cvorumul de ședință, nu? Și, dacă numărăm din doi în doi, probabil că rezultatul votului pe care dumneavoastră îl prezentați este acela pe care îl prezentați. Dar, eu vreau să vă spun că, dacă adunați cele două cifre pe care le-ați anunțat, nici măcar cvorumul de ședință nu vi-l dă. Poate numărați mai bine. (Discuții în sală)

Adunați 70 cu... și o să constatați că rezultatul votului pe care îl anunțați nu este legat nici măcar de cvorumul de ședință, adică de 236 de voturi.

Deci, prin urmare, și dumneavoastră recunoașteți prin ceea ce anunțați că nu suntem în cvorumul de ședință și vă rog să verificați cvorumul.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Stimați colegi,

Tot pentru că este prezentă presa, că, astăzi, fără presă nu putem să vorbim, au fost 96 de voturi pentru, 137 de voturi împotrivă și o abținere. (Proteste din sală) Total 234 de voturi, exact cvorumul de ședință. (Discuții, vociferări)

Stimați colegi...

Domnule doctor, vă rog.

 
 

Domnul Horia Cristian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Constat că am trecut de epoca preotomană. Suntem în epoca sovietelor în care nu contează cine votează, nu contează cine numără, contează cine publică rezultatul în "Pravda". Dar, după obiceiul binecunoscut, când 80 este egal cu 170, constat că și 40 este egal cu 96.

Și acum, domnule președinte de ședință, cu tot respectul cuvenit, chemați-vă colegii la lucru, dacă vreți să treceți bugetul, pentru că presa este de față și cetățenii se uită la dumneavoastră.

Vă rog să numărați corect și, dacă nu aveți cvorum de ședință, să suspendați ședința. (Aplauze)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnul deputat Mircea Dușa.

 
 

Domnul Mircea Dușa:

Haideți să facem adunarea.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să adunați.

 
 

Domnul Mircea Dușa:

Domnule Oltean eu dacă adun, nu cu calculatorul, cu creionul, 96 cu 137 rezultă 233. Mai adunați dumneavoastră încă o dată, poate vă dă alt rezultat. (Discuții, râsete, în sală)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule Mircea Dușa, în clasa întâi se spune că 3 plus 1 fac patru. Aveam și o abținere, deci 233 plus abținerea înseamnă 234. Atât am învățat: să număr foarte bine în clasele primare.

(Discuții, rumoare în sală)

Stimați colegi,

Domnule Petrescu aveți poftă de vorbit. Vă rog, stimați colegi...

 
 

Domnul Petre Petrescu:

Domnule președinte,

De nenumărate ori în discuțiile pe care le-am avut, să spunem, în pauze, în mod privat etc., v-am spus că pentru mine, care sunt deputat la primul mandat, dumneavoastră chiar reprezentați ceva și aș regreta profund dacă astăzi mi-ați dovedi că acumulările pe care le-ați făcut în anii aceștia, pe care i-ați petrecut în Camera Deputaților, îi folosiți pentru o altă cauză decât aceea a Parlamentului României. Acesta este motivul pentru care vin cu o rugăminte la dumneavoastră: să ținem cont și să numărăm corect, pentru că, în niciun caz, noi, cei de la opoziție, nu suntem în sală 96, și nici puterea nu reprezintă aici un număr ca cel pe care l-ați declarat dumneavoastră.

Revin la o chestiune pe care am spus-o puțin mai de vreme, domnule președinte, dumneavoastră mi-ați spus mie, de foarte multe ori, că plenul este suveran, iar eu am luat parte la o serie de ședințe în care am constatat, într-adevăr, că, indiferent de deciziile luate pe culoarele puterii sau pe alte culoare, plenul a fost, într-adevăr, suveran. Haideți să ne respectăm, pentru că, în ceea ce ne privește, așa cum am procedat și în ședința Comisiei de buget, finanțe, sigur că avem punctele noastre de vedere diferite, dar nu intenționăm să obstrucționăm Legea bugetului de stat pe 2012, nici acolo, și am dovedit-o, și nici aici. Vă cerem doar să ne respectăm și să ne respectați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Domnul deputat Mircea Toader, din partea Grupului parlamentar al PDL.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Am votat o procedură. Orice modificare a ei trebuia discutată la vremea respectivă, v-aș ruga foarte mut, să intrăm pe ordinea de zi, să stabiliți durata și, până la urmă, să închideți, eventual, microfonul. Domnul Stanciu a vorbit două minute și optsprezece secunde. (Discuții, vociferări, din sală)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Doamna Aurelia Vasile și apoi dumneavoastră.

 
 

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, cred că domnul deputat, reprezentant al Partidului Democrat, antevorbitor, nu are dreptul - și nicăieri, nici în Regulament, nici în statut, nu e specificat - ca să ne certe.

Vorbim, domnule deputat, despre bugetul României. Vorbim, domnule deputat despre șmecheriile pe care le-ați făcut cu această ocazie. Vorbim, domnule deputat de minciunile pe care dumneavoastră le-ați inserat în această seară și în zilele care au trecut și de haiul și bătaia de joc cu care ați procedat la dezbaterile în comisiile de avizare și în comisia de fond.

Domnule președinte de ședință,

Liderul Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaților, domnul deputat Mircea Dușa, v-a cerut să verificați cvorumul. Vă rugăm să trecem la apel nominal pentru a putea să constatăm că, într-adevăr, astăzi, la bugetul României, bugetul sărăciei românilor pentru 2012, nu furați așa cum s-au furat voturile la Legea pensiilor, la alte legi și, bineînțeles, cum am avut ocazia să vedem și în comisia de fond, când tot timpul s-a încercat tragerea cu unu, doi deputați mai mult decât erau prezenți cei din arcul puterii, cei care, spun încă o dată, nenorocesc România.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna deputat.

Stimați colegi,

Vă propun, ca să eliminăm orice fel de dubiu, să facem prezența. Și, începem cu Senatul. Îl rog pe domnul senator David să citească catalogul Senatului. (Discuții în sală)

Înțeleg că nu avem la îndemână catalogul Senatului. Începem atunci cu Camera Deputaților. Vă rog, domnule secretar Pop Georgian, să dați citire catalogului Camerei inferioare. Vă rog.

 
 

Domnul Georgian Pop:

Mulțumesc.

Adomniței Cristian Mihai - absent
Albu Gheorghe - absent
Alecu Valeriu - absent
Almăjanu Marin - absent
Amet Aledin - absent
Ana Gheorghe - absent
Anastase Roberta-Alma - absentă
Andon Sergiu - absent
Andronache Gabriel - prezent
Anghel Florin Serghei - absent
Antal István - prezent
Antochi Gheorghe - absent
Apostolache Mihai Cristian - prezent
Ardeleanu Sanda-Maria - absent
Arion Viorel - absent
Atanasiu Teodor - absent
Avram Marian - prezent
Axenie Carmen - prezentă
Balan Ioan - absent
Balcan Viorel - prezent
Banu Mihai - prezent
Barbu Sulfina - prezentă
Barna Maria Eugenia - prezentă
Bădălan Eugen - absent
Bădulescu Adrian - prezent
Bănicioiu Nicolae - absent
Bărbulescu Daniel-Ionuț - absent
Bejinariu Eugen - absent
Berci Vasile - absent
Béres Ștefan Vasile - absent
Blaga Iosif Veniamin - absent
Bleotu Vasile - absent
Boabeș Dumitru - absent
Bobeș Marin - absent
Bode Lucian Nicolae - prezent
Boghicevici Claudia - prezentă
Boiangiu Victor - absent
Boldea Mihail - absent
Borbély László - Guvern
Bordeianu Dan - absent
Bostan Emil - prezent
Bot Octavian - absent
Botiș Ioan- Nelu - absent
Boureanu Cristian Alexandru - prezent
Brătianu Matei Radu - absent
Brînză William Gabriel - absent
Buciuta Ștefan - absent
Bud Nicolae - prezent
Buda Daniel - prezent
Buda Viorel-Vasile - absent
Budurescu Daniel-Stamate - prezent
Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - absent
Buican Cristian - absent
Burcău Doina - absentă
Burlacu Cristian-Ion - prezent
Burnei Ion - absent
Buta Sorin Gheorghe - absent
Calimente Mihăiță - absent
Canacheu Costică - prezent
Cantaragiu Bogdan - prezent
Cazan Mircea Vasile - absent
Călian Petru - absent
Călin Ion - prezent
Cărare Viorel - absent
Câmpeanu Mariana - absentă
Chircu Doinița-Mariana - prezentă
Chirilă Constantin - prezent
Chiriță Dumitru - absent
Chisăliță Ioan Narcis - absent
Chițoiu Daniel - prezent
Chiuariu Tudor-Alexandru - absent
Cindrea Ioan - absent
Ciobanu Gheorghe - prezent
Ciocan Gheorghe - prezent
Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
Ciucă Liviu-Bogdan - absent
Ciuhodaru Tudor - absent
Coclici Radu Eugeniu - absent
Coroamă Gheorghe - prezent
Covaci Dorel - absent
Cristea Victor - absent
Cristian Horia - prezent
Croitoru Cătălin - prezent
Damian Ioan - absent
Dascălu Constantin - prezent
Derzsi Ákos - prezent
Dobre Ciprian Minodor - absent
Dobre Cristina Elena - absentă
Dobre Victor Paul - prezent
Dolineaschi Andrei - absent
Donțu Mihai-Aurel - prezent
Dragomir Gheorghe - prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
Drăghici Sonia-Maria - absentă
Drăgulescu Iosif Ștefan - absent
Dugulescu Marius Cristinel - prezent
Dumitrache Ileana Cristina - absentă
Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
Dumitrică George Ionuț - absent
Dumitru Georgică - prezent
Dumitru Ion - absent
Dușa Mircea - prezent
Edler András György - prezent
Erdei Dolóczki István - prezent
Farago Petru - prezent
Farkas Anna-Lili - prezentă
Fenechiu Relu - absent
Firczak Gheorghe - absent
Florea Damian - absent
Florescu Adrian - absent
Fuia Stelian - prezent
Gabor Gheorghe - prezent
Ganț Ovidiu Victor - absent
Gavrilescu Grațiela Leocadia - absentă
Geantă Florian Daniel - absent
Georgescu Filip - absent
Gerea Andrei Dominic - absent
Gheorghe Tinel - prezent
Gherasim Vasile - prezent
Ghiță Cornel - prezent
Ghiță-Eftemie Stelian - prezent
Ghiveciu Marian - absent
Giurgiu Mircia - prezent
Gliga Vasile Ghiorghe - absent
Göndör Marius-Sorin - prezent
Gorghiu Alina-Ștefania - absentă
Gospodaru Gabriel-Dan - absent
Grama Horia - absent
Grosaru Mircea - absent
Gurzău Adrian - prezent
Gust Băloșin Florentin - absent
Hogea Gheorghe - prezent
Holban Titi - prezent
Holdiș Ioan - absent
Horj Pavel - absent
Hrebenciuc Viorel - absent
Iacob Ridzi Monica Maria - absentă
Iacob Strugaru Stelică - absent
Ialomițianu Gheorghe - prezent
Iancu Iulian - absent
Ibram Iusein - absent
Iftime Dragoș-Adrian - prezent
Ignat Miron - absent
Ionescu George - absent
Iordache Florin - absent
Iordache Luminița - prezentă
Iorguș Zanfir - absent
Irimescu Mircea - absent
Itu Cornel - absent
Jipa Florina Ruxandra - absentă
Jolța Nicolae - absent
Kelemen Atilla-Béla-László - absent
Kelemen Hunor - Guvern
Kerekes Károly - prezent
Korodi Attila - prezent
Kötö Iosif - prezent
Leșe Doru Brașoan - prezent
Liga Dănuț - absent
Longher Ghervazen - absent
Lubanovici Mircea - absent
Luca Ciprian-Florin - absent
Lup Silvestru Mircea - prezent
Lupu Mihai - absent
Macaleți Costică - absent
Manda Iulian Claudiu - absent
Manolescu Oana - absentă
Marian Dan Mihai - absent
Marin Mircea - absent
Marinescu Antonella - absentă
Martin Eduard-Stelian - absent
Márton Árpád-Francisc - prezent
Máté András-Levente - prezent
Mazilu Constantin - absent
Merka Adrian-Miroslav - absent
Militaru Constantin Severus - absent
Mircovici Niculae - absent
Mitrea Manuela - absent
Mocanu Adrian - absent
Mocanu Vasile - absent
Mocioalcă Ion - absent
Moldovan Carmen Ileana - absentă
Moldovan Emil Radu - absent
Morega Dan Ilie - absent
Motreanu Dan-Ștefan - prezent
Movilă Petru - prezent
Munteanu Ioan - prezent
Mustea-Șerban Răzvan - prezent
Nassar Rodica - absentă
Năstase Adrian - absent
Neacșu Marian - absent
Nechifor Cătălin-Ioan - absent
Neculai Marius - absent
Negoiță Robert-Sorin - absent
Negruț Clement - prezent
Nica Dan - absent
Nica Nicolae-Ciprian - absent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent
Nicolicea Eugen - absent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent
Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - absentă
Nistor Laurențiu - absent
Niță Constantin - absent
Nițu Adrian Henorel - prezent
Nosa Iuliu - absent
Novac Cornelia-Brândușa - absentă
Oajdea Daniel Vasile - absent
Olar Corneliu - absent
Olosz Gergely - absent
Oltean Ioan - prezent
Oprea Gabriel - Guvern
Oprișcan Mihai Doru - prezent
Orban Ludovic - absent
Pál Árpád - prezent
Palașcă Viorel - prezent
Palăr Ionel - prezent
Paleologu Theodor - absent
Pambuccian Varujan - absent
Pandele Sorin Andi - absent
Panțîru Tudor - absent
Pardău Dumitru - prezent
Păduraru Nicușor - prezent
Păsat Dan - absent
Păun Nicolae - absent
Pâslaru Florin-Costin - prezent
Petö Csilla-Mária - prezentă
Petrescu Cristian - prezent
Petrescu Petre - prezent
Pieptea Cornel - absent
Pirpiliu Ștefan Daniel - absent
Plăiașu Gabriel - absent
Pocora Cristina-Ancuța - absentă
Ponta Victor-Viorel - absent
Pop Georgian - prezent
Pop Virgil - absent
Popa Florian - absent
Popa Octavian-Marius - prezent
Popeangă Vasile - prezent
Popescu Adrian - prezent
Popescu Cosmin Mihai - absent
Popescu Dan-Mircea - absent
Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
Popov Dușan - prezent
Popoviciu Alin Augustin Florin - absent
Postolachi Florin - absent
Potor Călin - absent
Preda Cezar-Florin - absent
Prigoană Vasile-Silviu - absent
Radan Mihai - absent
Rădulescu Adrian - prezent
Rățoi Neculai - absent
Rebenciuc Neculai - absent
Resmeriță Cornel-Cristian - absent
Riviș-Tipei Lucian - absent
Rizea Cristian - absent
Rogin Marius - prezent
Roman Gheorghe - prezent
Roman Ioan Sorin - absent
Roșca Lucreția - prezentă
Rusu Valentin - absent
Sava Andrei-Valentin - absent
Săftoiu Ana Adriana - absentă
Săniuță Marian-Florian - absent
Săpunaru Nini - prezent
Sârbu Marian - absent
Scutaru Adrian George - prezent
Seremi Ștefan - absent
Seres Dénes - absent
Socaciu Victor - prezent
Solomon Adrian - absent
Soporan Vasile Filip - absent
Spînu Teodor-Marius - prezent
Stan Ioan - absent
Stan Ion - absent
Stan Nicolae - absent
Stanciu Anghel - prezent
Stavrositu Maria - prezentă
Steriu Valeriu-Andrei - absent
Stoica Mihaela - absentă
Stragea Sorin Constantin - absent
Stroe Ionuț-Marian - absent
Stroe Mihai - prezent
Stroe Radu - absent
Stroian Toader - absent
Surpățeanu Mihai - prezent
Surupăceanu Mugurel - absent
Șandru Mihaela Ioana - prezentă
Ștefan Viorel - prezent
Știrbeț Cornel - prezent
Știrbu Gigel-Sorinel - absent
Tabără Valeriu - prezent
Tabugan Ion - prezent
Taloș Gheorghe-Mirel - absent
Tărâță Culiță - absent
Tătaru Florin-Cristian - absent
Teodorescu Horia - absent
Tița-Nicolescu Gabriel - absent
Tîlvăr Angel - absent
Toader Mircea-Nicu - prezent
Trandafir Teodora Virgina - absentă
Trășculescu Alin Silviu - prezent
Tudose Mihai - absent
Turcan Raluca - absentă
Tușa Adriana Diana - prezentă
Țaga Claudiu - prezent
Țintean Ioan - absent
Țîmpău Radu Bogdan - absent
Țurcanu Florin - absent
Țurea Răzvan - absent
Udrea Elena Gabriela - prezentă
Uioreanu Horea-Dorin - absent
Uricec Eugen Constantin - absent
Vainer Aurel - absent
Varga Attila - absent
Varga Lucia-Ana - absentă
Vasile Aurelia - prezentă
Vasilică Radu Costin - absent
Vișan Gelu - prezent
Vîlcu Samoil - prezent
Vladu Iulian - prezent
Vlase Petru Gabriel - absent
Vlădoiu Aurel - prezent
Voicu Mădălin-Ștefan - absent
Voicu Mihai Alexandru - absent
Voinescu-Cotoi Sever - absent
Vreme Valerian - Guvern
Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent
Zătreanu Dan-Radu - prezent
Zgonea Valeriu Ștefan - absent
Zisopol Dragoș Gabriel - absent
Zoicaș Gheorghe - absent

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule secretar.

Stimați colegi,

Uitându-mă în sală, constat că prezența nu s-a îmbunătățit în urma strigării catalogului la Camera Deputaților, șansele de a fi îndeplinit cvorumul nu există.

În consecință, suspend ședința din seara aceasta.

Ne revedem mâine dimineață, la ora 10.00, pentru a continua dezbaterile. Mulțumesc.

O seară bună tuturor și multă minte, de asemenea.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 20.35.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 4 aprilie 2020, 6:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro