Cornel Itu
Cornel Itu
Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.139/02-12-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 22-11-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.92 Cornel Itu - despre "Minoritățile românești din Serbia și Ucraina";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Cornel Itu:

"Minoritățile românești din Serbia și Ucraina"

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene stipulează: "Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, a libertății, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între bărbați și femei." Cu deviza "Unitate în diversitate", scopul ei declarat este "promovarea păcii, a valorilor sale și a bunăstării popoarelor sale" și de aceea "orice persoană care are cetățenia unui stat membru, are și cetățenia Uniunii. Cetățenia Uniunii se adaugă cetățeniei naționale și nu o înlocuiește pe aceasta."

Vecinele noastre, Serbia și Ucraina, candidează la aderarea în Uniunea Europeană. Una dintre condițiile obligatorii pentru realizarea dezideratului lor o reprezintă rezolvarea problemei minorităților naționale de pe cuprinsul teritoriului lor.

Alături de populația majoritară a Serbiei, trăiește și o minoritate însemnată de români. Ea se grupează în două regiuni cu caracteristici diferite. Cei din Banatul Iugoslav, recunoscuți ca etnici români și care beneficiază de condiții acceptate de Uniunea Europeană și cei din Valea Timocului, tratați ca un grup etnic de origine necunoscută, vlahi, care sunt supuși unui proces de discriminare și asimilare forțată.

Aceștia din urmă nu pot folosi limba maternă, sunt lipsiți de școli în limba maternă, nu au biserici, nu au dreptul de a-și pune nume românești. Mulți dintre ei nici nu știu că pot exista scrieri în limba lor.

Românii din Bucovina de Nord au și ei o situație incompatibilă cu prevederile Uniunii Europene în ce privește problema minorităților naționale.

Cuprinși în regiunea Cernăuți, zonă românească seculară, chiar în condițiile Imperiului Austriac, o parte din populația românească este supusă unei asimilări tranzitive, iar o altă parte este supusă unei asimilări complete, în care nici școala și nici biserica nu practică limba română, limbă care rămâne complet necunoscută tinerei generații.

Statul român, ca membru al Uniunii Europene, are datoria de a acorda tot sprijinul material și moral minorităților românești de pretutindeni. În acest sens, trebuie să ne implicăm și să acționăm pentru intensificarea relațiilor culturale directe cu aceste minorități, precum și sprijinirea lor în promovarea presei și literaturii în limba maternă, dotarea cu cărți în limba română, organizarea de schimburi culturale mai ales între tineretul minoritar și frații lor din România.

Vecinii noștri trebuie să fie conștienți că sprijinul nostru pentru aderarea lor la Uniunea Europeană depinde și de îndeplinirea acestor deziderate. Este important ca guvernele acestor țări să vadă în România un exemplu în această direcție și să înțeleagă că prin demersurile noastre urmărim numai ca minoritățile românești de pe teritoriul lor să se bucure de ceea ce beneficiază minoritățile din România.

Ca parlamentar am fost de curând în Serbia și am luat contact direct cu situația minorității românești de acolo. Am simțit nevoia confraților noștri de a fi sprijiniți, dorința lor de a fi buni cetățeni ai țării în care trăiesc, dar nu în afara identității lor naționale.

Dacă pentru noi, ca cetățeni ai României, prioritare sunt alte probleme, precum criza prin care trecem, nu trebuie să uităm nicio clipă că pentru confrații noștri de peste hotare problema păstrării identității naționale este vitală.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 30 martie 2020, 11:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro