Eugen Constantin Uricec
Eugen Constantin Uricec
Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.139/02-12-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 22-11-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.63 Eugen Constantin Uricec - declarație politică intitulată "Prea mult învățământ! Poate prea puțină educație!";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Prea mult învățământ! Poate prea puțină educație!"

Nu putem nega că în domeniul învățământului din România s-au făcut progrese semnificative, atât din perspectiva curriculei școlare, cât și din perspectiva metodologiei învățării și predării sau al pregătirii personalului didactic.

Chiar dacă reformele din învățământ au fost mai mereu începute și aproape niciodată duse până la capăt, odată cu adoptarea Legii nr. 1 din anul 2011, precum și prin adoptarea legislației subsecvente și a metodologiilor specifice, reforma din domeniul învățământului a luat-o pe o cale fără de întoarcere, în ciuda unei puternice opoziții din partea celor care s-au obișnuit să conteste orice lucru nou, indiferent dacă prin aceasta s-ar ameliora sau nu un domeniu al vieții sociale.

Ne-am propus cu toții să îmbunătățim, într-un interval de timp cât mai scurt, cei mai vulnerabili indicatori cu privire la educația populației României: eradicarea abandonului școlar, a analfabetismului puternic, prezent în unele localități izolate din mediul rural, creșterea numărului anilor de studiu obligatorii, creșterea ponderii populației cu studii superioare în total populație sau la mia de locuitori, descurajarea abandonului școlar, creșterea participării la formarea profesională continuă.

Din nefericire, însă, chiar dacă ne dorim cu toții ca acești indicatori statistici să se amelioreze, ei nu reprezintă decât niște indicatori cantitativi, care nu au o prea mare legătură cu latura calității actului educativ.

Ceea ce a câștigat școala românească în ultimii ani este reprezentat de creșterea calității și cantității actului de învățământ.

Ceea ce nu mai face școala românească ca odinioară este reprezentat de actul educativ.

Puțini au înțeles faptul că școala nu înseamnă numai locul în care se transmit și se recepționează informații, ci este locul cel mai important, după familie, în care se construiesc personalitățile copiilor, se trasează atitudini, se modelează comportamente.

Or, în acest proces, simpla adoptare a unor acte normative nu reprezintă condiția suficientă de realizare a acestui obiectiv.

Educația are nevoie de implicare și dedicare din partea dascălilor, de implicare și dedicare din partea părinților și a societății civile. Chiar dacă pentru mulți par cuvinte desuete, disciplina, punctualitatea și adoptarea unui comportament social dezirabil se deprind în școală. Vreau să afirm răspicat că sunt unul dintre adepții reintroducerii uniformelor școlare, dar numai după o atentă evaluare a susținerii familiilor care nu pot asigura copiilor lor achiziția acestora.

Școala românească trebuie să furnizeze, ca în trecut, modele comportamentale și de succes din partea dascălilor.

Cu riscul de a fi criticat, consider că și mass-media are un rol inimaginabil în această eră informațională, în furnizarea de modele de succes, modele comportamentale și de recunoaștere a faptului că o populație educată este mai puțin vulnerabilă.

Așadar, toate forțele din societate au, într-o măsură sau alta, o responsabilitate în educația tinerelor generații. Obiectivul nostru, al tuturora, se rezumă atât la creșterea calității învățământului, cât și a educației.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 31 martie 2020, 13:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro