Gheorghe Dragomir
Gheorghe Dragomir
Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.139/02-12-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 22-11-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.40 Gheorghe Dragomir - declarație politică cu titlul: "Dobrogea, în sărbătoare";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Dobrogea, în sărbătoare"

Pentru dobrogeni, ziua de 14 noiembrie este o zi specială: este ziua în care, în anul 1878, Dobrogea a reintrat, oficial, în componența statului român modern. În urmă cu 133 de ani, o divizie română a trecut Dunărea în Dobrogea, prilej cu care însuși domnitorul Carol I a adresat ostașilor o memorabilă Proclamație - document istoric de mare ținută.

"Soldați! - suna mesajul - azi veți pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc! În această nouă Românie veți găsi o populațiune care în cea mai mare parte este deja românească. Însă veți găsi și locuitori de alt neam și credințe. Între ei veți găsi mahomedani, ale căror obiceiuri se deosebesc de ale noastre. Vă recomand cu deosebire să respectați credința lor. Fiți în mijlocul noilor voștri concetățeni anteluptători ai legalității și ai civilizației Europei".

Într-adevăr, în zona Dobrogei, cunoscută la acel moment sub denumirea de "California României", trăiau, pe lângă români, greci, turci, tătari, bulgari, armeni, albanezi, italieni, austrieci, englezi și nemți. Cu alte cuvinte, de la Constanța la Tulcea, populația Dobrogei era un adevărat mozaic etnic. Dobrogea era și trebuia să devină românească, în sensul că, din momentul istoric al unirii în granițele naționale, întreaga sa viață economico-socială, politică și culturală, trebuia să se înscrie pe noi coordonate. Era momentul unui capitol nou în istoria sa, ca parte componentă a unui stat aflat într-un amplu proces de dezvoltare pe calea modernității, cu statutul său de independență și suveranitate dobândit prin jertfele date în războiul din anii 1877-1878.

Proclamația Domnitorului României către dobrogeni era o afirmare, era o asigurare și era un îndemn: "Locuitori de orice naționalitate și religie, Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnați de un Stat unde nu voința arbitrară, ci numai legea dezbătută și încuviințată de națiune hotărăște și o cârmuiește. Cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii - viața, onoarea și proprietatea - sunt puse sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi, fără a-și primi legitima pedeapsă... Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menține ordinea și, model de disciplină, de a ocroti pașnica voastră viețuire. Salutați dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertății. Drapelul dreptății și al păcii. În curând provincia voastră, pe cale constituțională, va primi o organizațiune definitivă. care va ține seama de trebuințele și moravurile voastre, care va așeza pe temelii statornice poziția voastră cetățenească. Iubiți țara la a cărei soartă este lipită de acum și soarta voastră".

Câteva zile mai târziu, la data de 23 noiembrie 1878, trupele românești au fost primite oficial în Constanța, tricolorul a fost înălțat peste tot în oraș, chiar și pe vasele din port. Tot atunci a fost instalat și primul prefect tomitan, în persoana lui Remus Opreanu.

Unirea Dobrogei cu România la 1878 reprezintă, după unirea Moldovei cu Țara Românească la 1859, o nouă și importantă etapă în procesul formării statului național unitar român, proces încheiat prin marea unire de la 1918.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 31 martie 2020, 13:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro