Gheorghe Ciobanu
Gheorghe Ciobanu
Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.139/02-12-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 22-11-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.14 Gheorghe Ciobanu - declarație politică intitulată "România a avut cea mai bună creștere economică din UE în trimestrul al III-lea al anului 2011";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"România a avut cea mai bună creștere economică din UE în trimestrul al III-lea al anului 2011"

Institutul Național de Statistică a publicat săptămâna trecută datele privind evoluția economiei românești în al treilea trimestru din 2011. Creșterea de 1,9% față de trimestrul precedent plasează România pentru prima dată în istorie pe primul loc printre țările Uniunii Europene, ceea ce, în contextul social și politic actual, este o reușită cu adevărat spectaculoasă.

Adevărul este că, la un an de la asumarea unor măsuri de reechilibrare bugetară realmente tranșante, nu cred că putea să vină un semnal economic mai bun să spună că Guvernul Boc și majoritatea parlamentară au făcut ceea ce trebuia pentru țară la acel moment. Dacă raportăm trimestrul al III-lea al acestui an la aceeași perioadă a anului 2010, avansul economic este cu atât mai spectaculos, ajungând la 4,5%, ceea ce ne plasează pe al patrulea loc în Uniunea Europeană, după Țările Baltice.

Dacă luăm în calcul faptul că acest avans economic s-a produs pe fondul unei stabilități a consumului, ajungem la o singură concluzie: este cea mai sănătoasă creștere economică din istoria României postdecembriste.

Motoarele economiei au fost agricultura, cu o creștere de 24%; industria, cu un avans de 6,8%; turismul, care a crescut cu 16%; exporturile, care au fost cu 25% mai multe; și construcțiile, care au înregistrat un avans de 17% în septembrie 2011 față de aceeași lună a anului 2010. În cele mai multe dintre aceste domenii, deciziile politice luate de către Executiv au fost hotărâtoare - păstrarea nivelului taxării și creșterea nivelului investițiilor au transformat România dintr-o țară dependentă de împrumuturi pentru finanțarea deficitului bugetar într-unul din primele exemple pozitive ale UE.

Creșterea economică înregistrată trebuie direct corelată cu nivelul investițiilor. Niciodată după 1990 România nu a avut atâți bani alocați dezvoltării infrastructurii precum în 2011. Guvernul Boc a alocat, în 2011, 35,4 miliarde de lei investițiilor în infrastructură. Prin comparație, în anul celei mai mari creșteri economice a României, Guvernul Tăriceanu făcea în 2008 investiții de 32,6 miliarde de lei. Practic, actualul executiv de la București a folosit 23,2% din bugetul național în acest scop, ceea ce ne plasează pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Cehia, care a alocat 24,8% din buget investițiilor.

Dezvoltarea infrastructurii și stimularea economiei reprezintă rețete de succes pe perioadă de criză economică. Faptul că România are una dintre cele mai mici ponderi ale șomajului din Uniunea Europeană arată că soluția în perioade dificile economice este crearea de noi locuri de muncă. Astfel scade presiunea pe bugetul asigurărilor sociale și banii se întorc, într-un final, la buget, prin taxe și impozite. Tocmai de aceea, în anul care vine, chiar dacă vom scădea deficitul bugetar la 1,9% din PIB, nivelul alocărilor către investițiile în infrastructură va crește din nou, ajungând la 37,8 miliarde de lei. În plus, și nivelul sumelor alocate pentru cofinanțarea proiectelor europene va crește cu 50%, ajungând de la 8 miliarde de lei, la 12 miliarde în 2012. În aceste condiții, sunt toate șansele ca ținta asumată (100.000 de noi locuri de muncă) să poată fi atinsă.

Această declarație politică nu se dorește a fi un moment de glorificare a măsurilor luate de Executiv. Are însă scopul de a impune o bornă de evaluare la un an după luarea măsurilor de austeritate. Ne ajută pe noi, cei aflați la putere, să le explicăm românilor că toate măsurile care s-au dovedit atât de nepopulare nu au fost în zadar. Din contră, datorită lor, s-a ajuns ca România să fie dată drept exemplu pozitiv. Asta în fața unor țări mult mai puternice economic și cu o imagine generală mult mai bună. Având în vedere că acum un an România era aproape în pragul colapsului, nu e deloc puțin lucru.

Pe primele nouă luni ale lui 2011, economia a crescut în termeni reali cu 2,6%, iar asta la un deficit de 2,52% din PIB. Având în vedere că, de obicei, ultimul trimestru al anului se dovedește mult mai productiv din punct de vedere economic, pe fondul capacității de a acumula un deficit mai mare de 1,8% din PIB și al unei continuități în domenii precum construcțiile și industria, sunt toate șansele ca România să termine anul cu un avans economic mai mare de 2%. Reamintesc că, la începutul anului, ne propuseserăm 1,5%.

Chiar dacă pot părea cifre abstracte, ele arată un progres real pe care am reușit să-l facem, cu eforturi și sacrificii din partea românilor, cu hotărâre și curaj din partea decidenților politici.

Toate aceste lucruri ne îndreptățesc să spunem că România nu va mai fi lovită de un al doilea val al crizei, așa cum s-a întâmplat în 2009 și 2010, și că, începând de anul viitor, românii ar trebui să înceapă să simtă în propriile buzunare efectele lucrurilor pozitive care se întâmplă în economia națională.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 30 martie 2020, 11:08
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro