Marius Rogin
Marius Rogin
Ședința Camerei Deputaților din 15 noiembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.135/25-11-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 15-11-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 noiembrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.51 Marius Rogin - declarație politică intitulată: "North-Stream, între active și pasive";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Marius Rogin:

"North-Stream, între active și pasive"

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și președintele Rusiei, Dmitri Medvedev, au deschis, simbolic, robinetul noii conducte. În fața a 420 de oaspeți, între care premierul francez, François Fillon, și omologul său olandez, Mark Rutte, cei doi lideri au elogiat cooperarea dintre Occident și Moscova, precum și nou-procurata siguranță a aprovizionării cu gaze siberiene. Care este scopul inaugurării acestei conducte? E vorba aici de o cooperare economică? Sau mai degrabă de una politică?

Este vorba despre o conductă care traversează Marea Baltică pe o lungime de peste 1200 de kilometri, urmând să alimenteze cu gaze circa 26 de milioane de gospodării din Germania, Franța și Olanda. La mijloc este și o afacere mare, o investiție importantă, la care au pus umărul și de pe urma căreia speră să profite din plin Gazprom, concernul rusesc de stat, precum și firmele germane Wintershall și EON, GDF Suez din Franța și concernul olandez Gasunie.

Toate ar fi bune și frumoase, grație noului gazoduct, Ucraina, bunăoară, nu se va mai putea interpune pe viitor în calea fluxului energetic destinat Europei Occidentale, dacă oficialii de la Kiev se vor certa din nou, ca în 2009, cu Putin și cu autoritățile de la Moscova.

La active se constată o sporire substanțială a securității aprovizionării energetice occidentale, dar la pasive s-au ridicat obiecții majore împotriva unui joint-venture, care, pe de o parte, amplifică dependența vestului de livrări energetice rusești și deci de un potențial nou șantaj politic al Kremlinului. Dincolo de frontierele germane și rusești, conducta pare a simboliza un vechi mod al Germaniei și Rusiei de a-și articula politica lor de mari puteri care-și văd de propriul interes, fără să țină seama de parteneri și aliați, înțelegându-se peste capul țărilor mai mici situate între ele. Fostul guvern de la Varșovia, net mai ostil Berlinului decât actualul executiv polonez, a evocat chiar, la un moment dat, Pactul Ribbentrop-Molotov.

Spre deosebire de Nabucco, proiectul de gazoduct al unui viitor tot mai incert, inventat de europeni tocmai pentru a conecta bătrânul continent la Marea Caspică și a reduce dependența Europei de livrările rusești, SouthStream, ca și NorthStream amplifică subordonarea de Moscova.

Aceste livrări acoperă în prezent cam un sfert din necesarul energetic al Europei și vor crește considerabil de acum încolo. Or, e știut că Moscova nu s-a dat în lături în trecut de la a recurge la instrumentul presiunii economice și comerciale în vederea obținerii de avantaje politice.

Ambele tronsoane ale conductei traversează Marea Baltică, ocolind țări în parte dificile, precum Polonia, Ucraina, Țările Baltice și Belarus, spre a furniza gaze Germaniei, Franței și Olandei. Conducta a costat 7,4 miliarde de euro, și ar urma să aprovizioneze 26 de milioane de gospodării, oferindu-le 55 de miliarde de metri cub de gaze anual.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 31 martie 2020, 14:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro