Ion Stan
Ion Stan
Ședința Camerei Deputaților din 15 noiembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.135/25-11-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 15-11-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 noiembrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.41 Ion Stan - declarație politică: - Scrisoare deschisă adresată parlamentarilor cu privire la Propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul securității naționale;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Ion Stan:

Vă adresăm prezenta scrisoare deschisă pentru a vă cere ca, în numele interesului suprem al apărării ordinii constituționale, pentru garantarea libertății și demnității cetățenilor României și apărarea securității naționale împotriva inamicilor Constituției; pentru a împiedica reinstaurarea practicilor de poliție politică în activitatea serviciilor de informații pentru securitate națională și a menține România în afara bănuielilor de utilizare a serviciilor de informații în luptele politice interne, să nu votați Proiectul de inițiativă legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul securității naționale (Pl-x 499/2011), din următoarele motive:

1. Proiectul legislativ nu este elaborat de către Comisia comună specială a Camerei Deputaților și a Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind securitatea națională;

2. Propunerile de lege ferenda nu au în vedere necesitățile de fond ale reformei instituțional-juridice a domeniului securității naționale și al activității serviciilor de informații, ci doar intervenții punctuale în conținutul a trei acte normative (Legea nr. 51/1992 privind siguranța națională a României; Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații și Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului), a căror necesitate nu este corect argumentată sub aspectul oportunității și al legalității.

3. Propunerea de modificare și completare a Legii siguranței naționale, prin simpla înlocuire a noțiunii de "siguranță națională" cu cea de "securitate națională", ignorându-se deosebirile esențiale de natură conceptuală dintre cei doi termeni (statuate prin documentul CSAT "Doctrina națională a informațiilor pentru securitate națională", induce grave erori în interpretarea și aplicarea ansamblului legislației naționale incidente, care operează cu diferențele de substanță dintre "securitate" și "siguranță". În același timp, dacă propunerea se adoptă, România ar urma să dea securității naționale o altă accepție decât cea din doctrina integrată a NATO privind securitatea.

4. În domeniul securității naționale, prin propunerea ca în loc de "amenințare la adresa securității naționale" să se legifereze dualismul "risc/amenințare la adresa securității naționale", se deschide calea către grave abuzuri și ilegalități la adresa drepturilor și libertăților fundamentale. Cei doi termeni exprimă concepte diferite, între care nu se poate pune semn de egalitate, iar utilizarea lor în alternanță induce o manipulare conceptuală de o extremă gravitate, atât în planul practic-operațional al activității secrete a serviciilor de informații, cât și în ceea ce privește posibilitățile de interpretare greșită și aplicare abuzivă ori ilegală a dispozițiilor relative la restrângerea drepturilor și libertăților constituționale.

Doctrina națională a informațiilor pentru securitate (document adoptat de CSAT la 23 iunie 2004) definește amenințarea la adresa securități naționale în termenii: "Capacități, strategii, intenții, planuri ce potențează un pericol" (...), iar factorii de risc pentru securitatea națională drept: "situații, împrejurări, elemente, condiții sau conjuncturi interne și externe (...) care determină ori favorizează materializarea unei amenințări la adresa securității naționale (...)"

Dacă propunerea va fi adoptată, pe viitor vor fi posibile restrângeri ale drepturilor și libertăților constituționale nu numai în condițiile existenței amenințărilor, ci și a riscurilor. Dacă amenințarea este relativ cuantificabilă prin intenție, plan, capacitate de a periclita securitatea națională, riscul este un factor care se intuiește/deduce din contexte și împrejurări independente de intenția sau acțiunea umană.

Pe cale de consecință, prin invocarea riscului și asocierea acestuia, amenințării i se induce o gravă confuzie și manipulare conceptuală, fiind posibile solicitarea și autorizarea arbitrară a interceptărilor și a altor acte de restrângere a libertăților individuale.

5. Amenințările la adresa securității naționale, de la 12 categorii prevăzute în prezent (art.3 lit.aą)", Legea nr.51/1992, ar urma să fie dezvoltate în 19 categorii, cu un total estimat de 40 de amenințări, plus riscurile aferente.

Menționăm că deși s-a solicitat inițiatorului prezentarea unui sinoptic comparativ al listei amenințărilor reglementate de legislația statelor membre ale Uniunii Europene, acesta nu se regăsește în documentația de susținere a propunerii de lege ferenda.

6. Sistemul actual de definire a amenințărilor este în strictă corelare cu infracțiunile contra securității naționale, care ar putea rezulta ca urmare a neînlăturării amenințării. Pentru sistemul de reglementare nou-propus, corelarea amenințărilor cu noua legislație penală lipsește, ceea ce face noua definire a amenințărilor nu numai criticabilă, dar și caducă și nelegală.

7. Propunerile de modificare și completare a Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații sunt exclusiv din categoria celor prin care se urmărește:

• Sustragerea de sub controlul judecătoresc a actelor pentru care cetățenii care se consideră nedreptățiți doresc să se adreseze justiției.

Astfel, se propune: "Documentele Serviciului Român de Informații, indiferent de suport, privind operațiunile informativ-operative pentru realizarea securității naționale sunt acte de comandament militar".

Ce sunt actele de "comandament militar"?

"Sunt acte de comandament militar acelea care cuprind ordine privitoare la pregătirea, instrucția și disciplina militară, manevre și operațiuni militare și altele asemănătoare" (Secția de contencios administrativ, Decizia nr.1141 din 21 martie 2003)

Potrivit dispozițiilor art.2 lit.b) din Legea nr.29/1990 a contenciosului administrativ, "nu pot fi atacate în justiție actele de comandament cu caracter militar."

Având în vedere această realitate juridică, sunt inevitabile întrebări de bun-simț:

Ce are a face activitatea Serviciului Român de Informații cu ordine privitoare la pregătirea, instrucția și disciplina militară, manevre și operațiuni militare și altele asemănătoare?!

Fiind evident că propunerea de inițiativă legislativă aparține autorității publice vizate de protecția pe care o viitoare lege i-ar conferi-o, nu putem să nu fim nedumeriți: ce vrea Serviciul Român de Informații să excludă controlului puterii judecătorești și de ce dorește suprimarea accesului la justiție a cetățeanului care s-ar considera lezat în garanțiile sale constituționale, urmare a operațiunilor informativ-operative pentru realizarea siguranței naționale?

Trebuie observat și faptul că legea nu definește "operațiunile informativ-operative pentru realizarea siguranței naționale", ceea ce, prin lipsa de predictibilitate a legii, deschide larg porțile arbitrariului, abuzului și ilegalităților împotriva intereselor legitime ale contribuabilor care, în această ipoteză, de lege ferenda, își finanțează... insecuritatea!

• Preluarea necritică în legea de organizare și funcționare a SRI a dispozițiilor Codului de procedură penală care permit generic autorităților de siguranță și ordine publică să dispună de "organe de cercetare penală specială."

O asemenea propunere este vădit neavenită, ea fiind doar de natură a redeschide susceptibilități în legătura cu natura și scopul unor astfel de competențe atribuite, pe cale de excepție, unui serviciu de informații.

•Abilitarea SRI de a utiliza investigatori sub acoperire, ca activitate procedural-penală generatoare de mijloace de probă, fără a rezulta pentru ce infracțiuni anume i se dă pe cale de excepție o astfel de competență, care firesc era să fie explicit prevăzută în Codul de procedură penală.

8. Comisia comună specială a Camerei Deputaților și a Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind securitatea națională, constituită în baza Hotărârii Parlamentului României nr. 31 din 29 iunie 2009, trebuia să finalizeze întreg pachetul legislativ al domeniului securității și al activității serviciilor de informații. Cel puțin șase legi de bază (Legea activităților de informații pentru securitate națională; Legea supravegherii și controlului parlamentar asupra sectorului de securitate; Legea privind regimul interceptărilor și al altor restrângeri ale drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Constituție în interesul securității naționale; Statutul personalului serviciilor de informații pentru securitate națională; Legea de reorganizare și relocare a Serviciului de Protecție și Pază și a Serviciului de Telecomunicații Speciale; legile de organizare și funcționare ale SRI și SIE) și corelările cu ansamblul legislației naționale.

9. Dintr-o scăpare a expunerii de motive - pagina 5 alin. (3) -, rezultă ostentativ că proiectul este opera Serviciului Român de Informații, ale cărui documente interne sunt indicate drept izvor de drept.

10. Față de necesitățile obiective de reglementare, proiectul propus spre adoptare nu este decât expresia unor interese înguste, exterioare securității naționale, prin care adevărații promotori ai inițiativei urmăresc legitimarea unor stări de fapt create prin abuz în exercitarea funcției publice, dorind, în acest fel, să dea forță de lege excesului de putere.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 31 martie 2020, 12:20
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro