Filip Georgescu
Filip Georgescu
Ședința Camerei Deputaților din 8 noiembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.131/18-11-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 08-11-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 noiembrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.82 Filip Georgescu - o analiză a modificărilor demografice produse în România;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Filip Georgescu:

Cu două decenii în urmă, eram 23 de milioane de suflete pe pământul de la Dunăre, mare și Carpați, România plasându-se pe locul al șaptelea între țările Uniunii Europene, din punct de vedere al numărului de locuitori. Astăzi, am rămas cu puțin peste 20 de milioane. Țara se golește de la an la an, iar fenomenul depopulării își are multiple cauze.

Un prim factor în această privință este cel demografic. Și în acest an, sporul populației a fost unul negativ, înscriindu-se pe linia descendentă intervenită după 1990. în luna mai a acestui an, numărul nașterilor a fost depășit de cel al deceselor cu 5.578 de persoane. La rândul său, numărul căsătoriilor a fost cu 2.127 mai mic decât cel înregistrat în mai 2010, iar prin hotărâri judecătorești definitive, numărul divorțurilor a fost mai mare cu 626.

Stephen W. Mosher, președintele Institutului pentru Cercetarea Populației din SUA, spunea pe bună dreptate: "Când o societate își pierde voința de a se reproduce, își pierde vitalitatea". O cauză care determină în mod constant scăderea populației o constituie mortalitatea, atât de ridicată în țara noastră. în 2009, în România au decedat 257.200 de persoane, iar anul trecut 259.700. Mortalitatea generală a crescut la 12,1 decese la mia de locuitori, față de 10, cât reprezintă media europeană. în mediul rural, acest indicator ajunge, la noi, la 14,7 la mia de locuitori.

într-un recent raport Eurostat se menționează că România este țara cu cea mai ridicată rată a decesului în rândul copiilor sub cinci ani: 10,1 la mia de nou-născuți, de două ori mai mare decât în celelalte țări comunitare. Țara noastră se plasează pe ultimul loc în UE și în ce privește speranța de viață: 77,4 ani femeile și 69,8 ani bărbații. Suedezii trăiesc în medie cu 10 ani mai mult decât românii. Mortalitatea atât de ridicată care se înregistrează astăzi în România constituie rezultatul cel mai concludent al așa-zisei reforme în domeniul sănătății.

Dar oare la ce ne puteam aștepta când au fost închise și comasate peste o sută de spitale, când au fost desființate peste 5.000 de paturi de spital, când medicamentele compensate se dau cu lingurița (bolnavii de cancer primesc algocalmin în loc de morfină), când la o mie de locuitori au mai rămas doi medici, adică jumătate din media europeană? Din păcate, subfinanțarea sănătății crește de la o lună la alta, ca urmare a măsurilor draconice adoptate de actuala Putere.

Scăderea populației este determinată în cea mai mare măsură de sărăcia nemaiîntâlnită cu care se confruntă românii, de trei ani încoace. Salariile și pensiile sunt la noi de 7-8 ori mai mici decât în țările vest-europene, dar guvernanții le-au ciopârțit drastic, preconizând un nou asalt asupra lor; prețurile cresc în mod aberant, șomajul se apropie de un milion de oameni, iar condițiile de hrană, de locuit și de ocrotire a sănătății sunt sub orice critică. În aceste condiții, când dictatura îi împiedică să-și spună păsurile, românii își iau lumea-n cap. Circa 10.000 de medici au plecat până acum în alte țări, în care lucrează pe salarii de 3.000-4.000 de euro, iar alți 16.000 au întreprins demersurile necesare pentru a profesa în străinătate. Nu mai puțin de 20.000 de cadre didactice au ieșit din învățământ, mulți dintre ei angajându-se peste hotare, în diverse munci, cu mult mai bine plătite decât profesorii în România. Au plecat, de asemenea, zeci de mii de muncitori constructori, electroniști, programatori, ingineri, cercetători și alți specialiști.

Dar cel mai surprinzător lucru îl constituie exodul țăranilor spre țările Uniunii Europene. Țăranul român, care în decursul istoriei s-a bătut pe viață și pe moarte pentru fiecare palmă de pământ, își lasă acum fără nicio remușcare părinții, casa, țarina și țara, în căutarea unui trai mai bun. Circa 700.000 de țărani lucrează pe ogoarele Spaniei, alte sute de mii în Italia, Franța, Germania, Austria. O asemenea emigrare în masă a țăranilor nu s-a mai pomenit de la sfârșitul primului război mondial, când zeci de mii de ardeleni, maramureșeni și bănățeni au trecut Oceanul și s-au stabilit în Statele Unite ale Americii.

Criza mondială a însemnat pentru noi nu doar o lovitură mortală sub raport economic, ci și social. Românii de atunci, ca și cei de astăzi, își părăsesc in corpore țara, refugiindu-se din calea crizei, pe drumul fără de întoarcere al bejeniei.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 31 martie 2020, 14:01
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro