Mircea Irimescu
Mircea Irimescu
Ședința Camerei Deputaților din 2 noiembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.127/11-11-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 02-11-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 noiembrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.5 Mircea Irimescu - declarație politică intitulată: "Lecția Astrei";

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mircea Irimescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Îl rog pe domnul deputat Nicolae Bud, din partea Grupului parlamentar al PDL, să se pregătească.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Domnul Mircea Irimescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața.

Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată: "Lecția Astrei".

Săptămânile pe care le parcurgem acum sunt marcate și de aniversarea celor 150 de ani de la înființarea Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, pe scurt Astra.

În concurență cu evenimentele politice din prim-plan ale Europei speriate de perspectiva unui declin istoric, cu împlinirea a 90 de ani de viață ai regelui Mihai I sau cu marea dilemă a CNP-ului de la recensământ, deși a fost omagiată și la Academia Română, știrile despre glorioasa asociație a ardelenilor abia dacă au ajuns la grupuri restrânse de inițiați.

Or, despre asta ar fi trebuit să se vorbească și elevilor în școli, mai ales pentru că este vorba despre cea mai importantă organizație a societății civile din istoria românilor, cel mai strălucit exemplu de voluntariat pe tărâm cultural-național pe care l-a putut produce acest popor. Este motivul pentru care socotesc potrivit să amintim câteva lucruri și în Parlamentul României.

După revenirea monarhiei habsburgice la regimul constituțional de tip liberal, în februarie 1861, pe tot cuprinsul imperiului s-au înființat zeci și zeci de organizații național-culturale, la toate naționalitățile.

Românii supuși Vienei n-au făcut excepție și, de la Sighet la Sibiu, de la Arad la Cernăuți, au constituit fel de fel de societăți și asociații, în marea lor majoritate pentru promovarea cu mijloace culturale a ideilor afirmate la 1848.

Cele mai multe au fost doar de interes local și au dispărut în negura istoriei.

Două însă au făcut istorie, sunt active și astăzi, iar pilda lor merită răspândită peste tot în lume unde există grupuri naționale românești: Astra sibiană și Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina.

Asociațiunea Transilvană, la fel ca surata ei bucovineană, a fost organizația prin care s-a pregătit Unirea de la 1 decembrie 1918. Sute și mii de învățători, preoți, funcționari de toate gradele, intelectuali, anonimi, s-au înregimentat în structurile ei, au sădit și cultivat conștiință națională în momente grele pentru românismul ardelean. A clădit și a deschis școli, biblioteci și muzee. A ridicat internate, a îmbrăcat și a trimis la școală, a plătit burse și stipendii. A tipărit manuale, cărți și reviste, a ridicat intelectuali, funcționari, meseriași și oameni politici, atât de necesari unei comunități supuse împilării vreme de secole și în pericol de a-și pierde valorile identitare. A protestat și a stat dârză în fața puterii unui stat ce-i era dușman și străin.

Lecția Astrei este complexă și cuprinde multiple planuri. M-aș opri doar la câteva aspecte. Mai întâi ar fi dovada științei de a folosi cum se cuvine, în interes național, pârghiile și oportunitățile existente într-un stat de drept. Într-un cadru legislativ permisiv, cu cât puterea de inițiativă și organizare civică este mai mare, cu atât binele public este mai consistent.

În al doilea rând ar fi de subliniat calitatea morală a întemeietorilor. Pe atunci, donațiile erau prima grijă a membrilor avuți, nici pomeneală să îndrăznească cineva să se îmbogățească de pe urma activității unei structuri a societății civile.

Apoi, atitudinea și rolul statului român. În plin efort de modernizare, când totul era de construit în țara noastră, cu mijloacele-i modeste pe care le avea la îndemână, Regatul României s-a achitat onorabil de obligațiile pe care le avea față de etnicii români din provinciile înstrăinate.

Ajutorul nu a constat numai în bani, ci era și de ordin moral și chiar diplomatic - să ne amintim de acțiunea de mediere a lui Constantin Stere de dinainte de Primul Război Mondial. Și ar mai fi de cugetat asupra conlucrării dintre instituțiile ecleziastice și societatea civilă, superioară oricărei încercări de acest tip din perioada postcomunistă.

Pentru munca prestată în aceste societăți și asociații nu s-au plătit salarii. Totul a fost benevol, jertfă de sine. Lecția superbă de muncă dezinteresată pe care au dat-o militanții acestor societăți nu cred că ne este la îndemână în lumea românească de astăzi. Temeinicia cu care au muncit ar trebui să ne pună pe gânduri. Atitudinile civice și patriotice sunt mai consistente în provinciile unde au activat astfel de societăți și asociații. Fructele muncii lor le mai consumăm și astăzi, numai că nu îngrijim cum se cuvine livezile pe care le-au plantat ele.

Să urăm, la ceas aniversar, la mulți ani Astrei și să ne bucurăm că avem șansa unui astfel de model!

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, domnule coleg.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 2 aprilie 2020, 23:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro