Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 septembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.102/06-10-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 26-09-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 septembrie 2011

11. Dezbaterea Proiectului de Lege privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului și a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România (PL-x 382/2011). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 382/2011

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

Proiectul de lege de la poziția 12 privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului și a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.

Potrivit prevederilor art.115 din regulament, această inițiativă urmează să se dezbată în procedură de urgență.

Din partea inițiatorului? Domnul Ioan Stanomir.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Domnul Ioan Stanomir (președinte executiv, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Susținem proiectul în forma adoptată de Comisia juridică, de disciplină și imunități și, implicit, adoptarea lui.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul secretar Andronache.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond și în procedură de urgență cu Proiectul de Lege privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului și a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.

Astfel, în conformitate cu dispozițiile art.75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

În urma dezbaterilor, Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Fiind procedură de urgență, vă propunem trei minute pentru dezbateri generale și câte un minut pentru dezbateri pe articole.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Propune spre votul dumneavoastră timpii propuși de către reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Vă rog să votați.

110 voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere.

Propunerile au fost adoptate.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale s-a anunțat deja domnul deputat Mihăiță Calimente, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Profit de faptul că este și inițiatorul aici și, din câte înțeleg, este și istoric și vreau să vă spun că acest proiect de lege este o rușine, pentru că, în partea a doua, unde ne propune data de 21 decembrie ca zi de comemorare a victimelor comunismului, dacă vrea să se refere la Revoluția română, vreau să-i spun Domniei Sale - poate nu ține minte - Revoluția română a început pe 15 decembrie la Timișoara, iar în 20 decembrie Timișoara era oraș liber de comunism.

Poate că aș fi fost și eu mândru să fie data de 21 decembrie, pentru că, dintre celelalte municipii, Aradul a fost primul, în 21 decembrie, care s-a ridicat la revoluție, iar dintre orașe Lugojul, cu o zi înainte.

Deci nu înțeleg de ce această dată, pentru că victimele comunismului au fost produse în România începând odată cu instalarea Guvernului dr. Petru Groza și au fost sute de mii de victime ale comunismului.

Vreau să vă spun că, în acest sens, am depus un proiect de lege, în trei sesiuni legislative, de condamnare a comunismului, care a trecut neobservat de către dumneavoastră și a fost respins, și el nu făcea decât să copieze un alt proiect de lege care condamna fascismul și nazismul și pe care le-ați aprobat cu onoare.

Cu referire însă la data de 23 august, unde sărbătorim victimele nazismului și ale fascismului, vreau să vă spun că este vorba despre o diversiune ordinară.

Este, din nou, o încercare de punere în umbră a activității Majestății Sale Regele Mihai I, care, la 23 august, a ordonat armatelor române să întoarcă armele împotriva Germaniei naziste.

Nu înțeleg cum putem... și ce sărbătorim la 23 august, ce victime au fost la 23 august ale nazismului și fascismului, în afară de această denigrare a Majestății Sale, pentru că, prin actul de la 23 august, România a fost salvată să se transforme într-un front de luptă, pentru că participarea României a scurtat războiul cu șase luni și probabil că, în Tratatul de la Paris, am reprimit înapoi Transilvania datorită acestui act.

Vreau ca acest domn istoric să-mi răspundă la întrebările pe care i le-am pus și să văd dacă are obrazul să poată răspunde la o asemenea porcărie care i-a fost impusă de la Cotroceni.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenții pe marginea... Numai puțin... Domnul deputat, din partea unui grup parlamentar un singur vorbitor, aceasta e regula.

Pe procedură, vă rog, pe procedură domnul deputat Horică.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Mulțumesc.

Noi, având în vedere obiecțiile care s-au ridicat și propunerile care au plecat de la noi, noi cerem retrimiterea la comisie.

Mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Am să supun votului mai întâi, să vedem cum se pronunță plenul.

Stimați colegi,

Ați auzit propunerea făcută de domnul Horea Uioreanu, ca acest proiect de lege să fie reîntors la comisia sesizată în fond.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

49 de voturi pentru, insuficiente pentru ca propunerea să fie adoptată.

Continuăm dezbaterile generale. Domnul deputat Marian Neacșu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul.

Domnul Marian Neacșu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să recunosc că mi-ar fi fost și mai comod și cred că ar fi fost și mai potrivit dacă ar fi fost acceptată propunerea colegului nostru de la Partidul Național Liberal, și eu aș fi avut aceeași opinie, mai ales după ce am ascultat și punctul de vedere al antevorbitorului nostru, domnul Calimente.

Dar, pentru că ne aflăm în procedura de dezbatere a acestui proiect normativ, o să-mi permiteți, și de astă dată, să lucrez cu materialul clientului și să citez, în timpul pe care l-ați alocat dezbaterii, câteva fraze referitoare la "Raportul final al comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România", document care a stat la baza declarației Președintelui României de condamnare a regimului comunist, rostită în Parlament la data de 18 decembrie 2006, care pune în evidență acțiunile criminale ale regimului comunist în România.

Citez: "Abandonarea intereselor naționale, anihilarea statului de drept, fraudarea uriașă a alegerilor din noiembrie 1946... - dumneavoastră înțelegeți ce credeți de cuviință -, distrugerea partidelor politice prin arestarea liderilor, lovitura de stat din 30 decembrie 1947, care a dus la abdicarea forțată a Regelui Mihai."

Vă mulțumesc frumos. Atât am avut de spus.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul?

Da, domnul secretar al Biroului permanent, Mirciov. Vă rog, domnule Mirciov. Mircovici, iartă-mă! Un vițeluc! Te rog, domnule coleg Mircovici, te rog.

Domnul Niculae Mircovici:

Vă mulțumesc. Am reținut-o, că a rămas în stenogramă.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Și eu am o problemă în legătură cu data de 21 decembrie ca zi a memoriei victimelor comunismului în România.

Ca deputat de Timiș, alături de colegii mei, încă doi deputați din Grupul parlamentar al minorităților naționale din Timiș, care au aceeași opinie ca și mine, nu putem fi de acord și nu putem vota sub această formă proiectul de lege. Am votat retrimiterea la comisie. Din păcate, am fost prea puțini.

Cred că este o mare greșeală ca o astfel de problemă, o astfel de lege, în care se stabilesc niște zile care devin zile reper, să nu fie discutată și să nu aibă... m-aș feri de termenul unanim, dar un punct de vedere comun pentru tot ce înseamnă istoria națională a României, că este una, indiferent de formațiunea sau formațiunile politice care se găsesc la putere la un moment dat.

Sunt lucruri pe care atunci când le analizăm și le discutăm trebuie să fie o recunoaștere unanimă - n-am cum să mă feresc de acest termen - a ceea ce a însemnat istoria noastră națională.

Istoria nu poate fi privită numai din punct de vedere politic. Istoria nu poate fi modelată și modificată de fiecare dată în funcție de interesele politice de moment.

De aceea, cel puțin în numele celor trei colegi, deocamdată, exprim faptul că vom vota împotriva proiectului de lege în forma în care este în momentul de față.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul Mihăiță Calimente, vă rog.

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Am avut o rugăminte. Având în vedere că inițiatorul proiectului de lege este aici, am cerut explicații: de ce data de 21 decembrie și, cu atât mai mult, de ce data de 23 august. Și vreau ca Domnia Sa să-mi răspundă.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule președinte, vă rog să poftiți la microfon și să încercați să încropiți un răspuns pentru distinsul nostru coleg.

Domnul Ioan Stanomir:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În mod cert, alegerea unei date comemorative pentru Revoluția română va reprezenta întotdeauna o opțiune simbolică de cea mai mare însemnătate.

Noi nu am dorit în niciun mod ca, prin opțiunea pentru 21 decembrie, să umbrim alte momente asociate cu Revoluția română și îmi cer scuze pe această cale dacă o parte dintre dumneavoastră au interpretat în acest mod gestul nostru.

În ceea ce privește data de 23 august, aș dori să spun două lucruri. Ne-am gândit, în calitate de inițiatori, la 23 august 1939, data la care s-a încheiat Pactul Ribbentrop-Molotov. Și, din acest punct de vedere, aș dori să fac și o precizare referitoare la rolul istoric al Regelui Mihai I, al Majestății Sale. Eu cred că nu a fost în intenția noastră - și pot s-o spun cu cea mai mare tărie - să afectăm în vreun mod sau să sugerăm și să negăm rolul istoric pe care actul de la 23 august 1944 l-a avut în economia războiului mondial, act care este asociat cu Majestatea Sa. Repet, în opinia noastră era vorba de 23 august 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov, și, cu siguranță, această suprapunere este dificilă, însă este și sarcina noastră să încercăm o pedagogie a memoriei și o reinterpretare a datelor importante din istoria românească și europeană.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Mulțumesc și eu foarte mult.

Domnul deputat Calimente, vă rog.

Domnul Mihăiță Calimente:

Dacă aceasta ar fi fost intenția inițiatorului, probabil că data respectivă ar fi fost înscrisă în proiectul de lege și am fi avut explicația necesară.

Vreau să vă spun că o demagogie mai grosolană și mai ordinară decât cea pe care am auzit-o acum rar mi-a fost dat să aud!

Dacă vrem să comemorăm victimele - să-i spunem - ale comunismului în România, atunci, dacă ne referim la data încheierii Pactului Ribbentrop-Molotov, atunci trebuia să ne referim la 1940, când armatele sovietice ne-au dat ultimatum și au ocupat Basarabia, și Bucovina, și Ținutul Herței.

Dar data de 23 august, fără să se spună care... păi la 23 august 1435, dacă-mi aduc eu bine aminte, a început și Răscoala de la Bobâlna!

Oameni buni, dacă suntem serioși, suntem serioși!

Dacă vrem să ne batem joc de istoria națională, și înțeleg că inițiatorul este un distins istoric, atunci ne batem joc de istoria națională și de toate valorile pe care această istorie le conține. Vă rog frumos să vă mai gândiți încă o dată și să analizăm foarte serios acest lucru.

Sunt pentru condamnarea comunismului, așa cum nazismul și fascismul au fost condamnate, dar haideți să facem un proiect de lege serios și să condamnăm comunismul odată pentru totdeauna.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, cu o singură corectare: Răscoala de la Bobâlna a avut loc în 1437.

Dacă mai sunt alte intervenții din sală? Dacă nu, stimați colegi, prevederile art.106 din regulament sunt îndeplinite, proiectul de lege rămâne pentru votul final de mâine.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 30 martie 2020, 1:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro