Vasile-Silviu Prigoană
Vasile-Silviu Prigoană
Ședința Camerei Deputaților din 14 septembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.98/23-09-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 14-09-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 septembrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.84 Vasile-Silviu Prigoană - declarație politică având subiectul "Reorganizare amânată - pierdere a cetățeanului";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Vasile-Silviu Prigoană:

"Reorganizare amânată - pierdere a cetățeanului"

Unul dintre principalele aspecte ale democratizării postcomuniste este dat de distribuția atribuțiilor și transferul de resurse pe orizontală, prin separația puterilor în stat, și pe verticală, prin procesele de descentralizare. Acest proces a avut menirea de a crea sisteme economice, politice și sociale mai eficiente, dar și cu un caracter ceva mai participativ.

Din punct de vedere tehnic, termenii de "autonomie locală" și "regionalizare" sunt incluși în sfera conceptului mai larg de "descentralizare", reprezentând diferite forme pe care descentralizarea le poate lua. Noțiunea de "autonomie locală" se referă la capacitatea comunităților locale, în general la nivel de localitate, de a lua cele mai multe decizii care afectează direct viața comunității. Termenul de "regionalizare", în contextul specific al României, se referă la crearea de regiuni administrative care să preia o parte din atribuțiile Guvernului central și eventual din cele de la nivel județean. Din punct de vedere al dezbaterii constituționale, se poate alege între păstrarea actualei structuri administrativ-teritoriale sau reorganizarea ei, prin înlocuirea județelor cu regiuni, în cadrul statului unitar descentralizat.

Discuția cu privire la raportul dintre nivelul de organizare central și cel local a fost reintrodusă în perioada postcomunistă, în contextul democratizării societății românești. Chiar dacă în 1992 au fost organizate pentru prima dată alegeri locale, până în anul 1998 România a rămas în mare măsură o țară centralizată. Întrucât cea mai mare parte a bugetului era prealocată pe diferite linii de buget, în ciuda rulării unor sume din ce în ce mai consistente prin bugetul autorităților locale, autonomia practică și capacitatea de decizie au rămas limitate.

Spre deosebire de felul în care funcționează instituțiile democrației reprezentative, în cazul discuției despre democrația la nivel local nu au fost invocate în general probleme la nivel constituțional. Excepție fac problematicile legate de regionalizare. Dar termenul de "regionalizare" nu este clar definit în discuția publică, iar raportul lui cu cel de "descentralizare" cu atât mai puțin.

În general, discuția despre regionalizare s-a purtat în termeni destul de radicali, fără a se lua în considerare faptul că între situația în care un stat este centralizat și cea în care nivelul de organizare este unul federal există nenumărate situații intermediare.

Ultima reorganizare a fost realizată în anul 1968, iar în legea respectivă mai avem sintagme cu "Republica Socialistă România". Regionalizarea după anumite modele este un lucru bun, înseamnă reducerea birocrației. Populația se plânge că sunt prea mulți funcționari, când vine vorba să facem ceva cu adevărat se găsesc mulți să critice. Acum avem 41 de Inspectorate de Poliție Județene, dar vom avea 8. Asta nu înseamnă că va dispărea poliția din Botoșani sau Caracal, ci că nu vor mai fi 41 de șefi.

O regionalizare cu o capitală administrativă nu înseamnă că aceasta va primi mai mulți bani sau că banii primiți vor fi necuveniți. Acest lucru se poate, însă, întâmpla acum, un bun exemplu fiind alocarea de fonduri din perioada Guvernului Tăriceanu. La sfârșitul anului 2008, prin Hotărâre de Guvern au fost desființate consiliile consultative la nivelul regiunilor de dezvoltare. Ulterior, municipiul Iași a primit 110 milioane euro ca centru de dezvoltare, iar Bacău și Suceava cumulat 22 milioane euro, pentru că erau poli de dezvoltare.

Descentralizarea fiscală și administrativă, așa cum a fost întreprinsă în țările postcomuniste, nu s-a dovedit întotdeauna un succes. Acolo unde reformele administrative au mers mai repede decât cele politice, prin oferirea de puteri discreționare politicienilor locali, fără a crea însă și instrumentele prin care aceștia să poată fi responsabilizați, efectele descentralizării au fost negative. De altfel, în România postcomunistă există nenumărate cazuri în care politicieni locali au devenit pentru anumite perioade satrapi locali, reușind să controleze marea majoritate a numirilor importante la nivel local.

Descentralizarea, cu sau fără regionalizare, nu creează în sine un nivel mai mare de responsabilizare și eficiență. Mai ales în contextul unui stat în care instituțiile care urmăresc respectarea legii sunt slabe, tendințele de formare a unei oligarhii locale pot duce la o scădere a calității democrației. Astfel, dezbaterea despre reforma constituțională trebuie să analizeze atât potențialele efecte pozitive, cât și pe cele negative care pot apărea dintr-o descentralizare neechilibrată.

Binefacerile unei astfel de concepții nu pot fi aplicate deocamdată, principalul motiv dovedindu-se conservatorismul reprezentanților maghiarilor în Parlamentul României. Ancorați într-un trecut tulbure, fără a înțelege avantajele competitive pe care le poate obține România pentru cetățenii săi, partenerii noștri de guvernare reușesc să amâne un proiect ce putea accelera procesul implacabil de modernizare a statului.

Menținerea granițelor, la nivel mental în principal, ne obligă să perseverăm în a explica și iar explica avantajele pe care un stat nou, modern, cu administrație și organizare orientate către eficiență, le poate avea pentru cetățeanul român, indiferent de etnia acestuia.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 4 aprilie 2020, 22:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro