Luminița Iordache
Luminița Iordache
Ședința Camerei Deputaților din 14 septembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.98/23-09-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 14-09-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 septembrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.3 Luminița Iordache - declarație politică intitulată "A sunat clopoțelul!";

 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

  ................................................

Doamnă Iordache, vă rog frumos, azi e ziua Iașiului.

N-are cum să fie supărat pe dumneavoastră. Nici n-are dreptul și nici n-are voie, că înseamnă discriminare. Și atunci îl și condamnăm și spunem și la Consiliu.

Doamna Luminița Iordache:

Tot respectul pentru colegii mei de la Iași. Dincolo de culoarea politică a fiecăruia, suntem ieșeni și colegi în Parlament.

Declarație politică, luni, 12 septembrie 2011.

O minunată zi de vară. Cald, chiar foarte cald, soarele puternic, dar prietenos. În atmosferă se simte un aer de bucurie, de voioșie, de sărbătoare. Totul în jur e minunat. Începe școala!

Îmi aduc aminte cu emoție de prima mea zi de școală, când o fetiță mică, blondă, cu codițe, care nu ajungea nici măcar la nivelul catedrei, a făcut cunoștință cu doamna învățătoare, pe atunci tovarășa învățătoare. O femeie frumoasă, cu vocea blândă, cu ochii mari și curați. O femeie a cărei voce și chip nu le-am uitat niciodată. Ani la rând am vizitat-o și mi-a făcut plăcere să o revăd, și totdeauna era parcă tot mai tânără și mai frumoasă. Era tot ea, iubita mea învățătoare. Și așa a rămas în mintea și în sufletul meu. Anii au trecut și ne-au despărțit vremurile, când mai aspre, când mai dure, când mai aglomerate pentru amândouă și nu ne-am mai întâlnit o bună bucată de timp.

Doar că destul de des apărea în visele mele cuprinse de nostalgia copilăriei.

De fapt noi, oamenii, rămânem toată viața în interiorul nostru un copil sau poate mulți dintre noi încă mai au un suflet de copil.

Am revăzut-o acum vreo doi ani, cântând într-un cor de pensionari. Am crezut că s-a întâmplat o minune. Aceeași femeie cu chipul blând, frumoasă, elegantă, cu glasul cald, dar cu părul alb și parcă mai slabă și mai firavă, care m-a recunoscut din prima clipă. În prezența a sute de oameni i-am sărutat mâna și i-am mulțumit. Fără ea nu aș fi avut copilărie.

Minodora Creangă e numele ei. Și numele ei spune multe.

Deci anii au trecut. Am devenit soție, mamă, și iată că au venit timpurile când am retrăit din nou, de multe ori, primele zile de școală, dar acum, alături de fetele mele, care au avut și ele noroc de o mare doamnă a învățământului ieșean - doamna învățătoare Mariana Pârâu. Au ieșit amândouă din mâna ei niște eleve extraordinare, eleve care i-au făcut cinste când s-au prezentat în fața profesorilor eminenți de la Colegiul "Costache Negruzzi". De la doamna învățătoare au învățat să fie silitoare, ordonate, să nu meargă niciodată cu lecțiile neînvățate la școală. De la ea au învățat perseverența, ambiția, disciplina, ordinea și, nu în ultimul rând, seriozitatea și respectul pentru școală și profesori. Nu au uitat niciodată că a învăța înseamnă cu adevărat a-ți croi un drum în viață și dacă ai carte ai parte.

Astăzi, când ne uităm în urmă, nici nu știm cum să-i mulțumim, doar să-i sărutăm și ei mâna, și eu, și fetele mele, și să-i ducem, măcar câte o dată pe an, un buchet de flori. Și merită cu prisosință toate florile din lume!

Dar amintirile despre școală nu se opresc aici și mă gândesc cu drag la doamna profesor Camelia Gavrilă, care a devenit pentru fiica mea cea mică diriga ei iubită și totdeauna pentru ea era literă de lege: dacă a zis diriga ceva, acel ceva era sfânt. Profesorii din viața copiilor au loc aparte în sufletul lor, dar și în sufletul nostru, al părinților. Respectăm profesorii dragi nouă: domnul Zanoschi Adrian, doamna Smaranda Miron, Lucia Miron, Doboș Mihaela, Iancu Simona, Iancu Florin, Pal Rodica, Ilie Gheorghe Perjoiu Rodica și mulți alții.

Am iubit uniforma Colegiului "Negruzi" și mă topeam după toți copiii când îi vedeam cât sunt de frumoși în ținuta de școală. Uniforma colegiului îi făcea parcă mai deștepți, mai educați, mai învățați. Cât de mândri eram noi, părinții, cu copiii negruzziști care făceau parte din elita elevilor ieșeni. E oare așa de greu să acceptăm că uniforma trebuie să facă parte din viața elevilor?

Școală rămâne în sufletul tuturor. Acolo învățăm, ne formăm, creștem, ne educăm.

Dar 12 septembrie 2011 m-a dus de această dată la deschiderea școlii în comuna Prisăcani. O comună frumoasă de pe malul Prutului. O comună aproape europeană, cu drumuri asfaltate, cu trotuare, cu stadion, cu sală de sport, dar, nu în ultimul rând, cu școli îngrijite și pregătite pentru noul an școlar. Se vede că primarul e întâiul gospodar al satului! Cu bani puțini și dragoste de școală a reușit, împreună cu profesorii din comună, să ne emoționeze pe toți, elevi, părinți autorități, preoți. Păi cum să nu iubească primarul școala dacă și-a adus aminte că, în urmă cu 50 de ani, la el în sat începea clasa I. La el în sat, aici, la Prisăcani, comuna minunată care se unduiește de-a lungul drumului ca și cum s-ar mula pe cursul Prutului.

Ce dacă sunt profesori de la țară? De la școala din Măcărești, comuna Prisăcani, a plecat un copil care a luat 10 la examenul de capacitate. Felicitări, doamnă Valentina Iftimie, profesoara cu glas duios, cu dăruire și grai moldovenesc, ca domnul Trandafir, și dumneata, doamnă Catrina Mariana, să ne trăiești! Educatori cu dragoste de copii, care conștientizează că, în mâna lor, poate fi destinul acestei țări.

Că nu degeaba domnul primar Chirilă Constantin are un brand al lui: "Copiii de azi, viitorul de mâine".

Și în careu copiii frumos îmbrăcați și emoționați au cântat imnul țării. Și nu l-au greșit! Profesorii îi mângâie cu privirea și din atitudinea lor se înțelege că merită să te sacrifici pentru copii și pentru școală. Chiar dacă e criză și nu sunt bani suficienți de navetă, au înțeles că la vremuri grele e nevoie de solidaritate. Și dacă nici ei nu înțeleg, ei, mințile luminate, atunci cine să înțeleagă?

Și toți cu atenție ascultăm un mesaj:

"Începe un nou an școlar pe care ni-1 dorim cu toții altfel, mai bun, mai frumos și cu rezultate care să ne permită să mergem mai departe, elevi și profesori. După un an școlar pe care îmi place să-l numesc anul confruntării cu realitatea dură a calității educației din școala românească, avem în fața noastră șansa unui nou început, cu provocări și sarcini mari, care pot conduce la transformarea sistemului educațional românesc, a școlilor noastre, a relațiilor dintre elevi și profesori, a predării și a învățării. Acum știm unde suntem și acolo unde suntem nu ne place, iar acest lucru înseamnă că trebuie să operăm schimbări în modul în care ne raportăm la școală și învățare, predare și evaluare, frecvență și implicare.

Învingătorii nu renunță niciodată, iar cei care renunță nu sunt învingători!"

Am încheiat citatul. Mesajul a fost transmis de doamna inspector general Liliana Romaniuc, cea care a reușit să se implice cu adevărat în special în școlile de la sate și toți primarii și comunitățile locale îi mulțumesc pentru tot ceea ce face pentru ca tot mai mulți copii din mediul rural să se poată bucura de șansa de a învăța.

Emoții mari când preotul a vorbit mai bine decât orice politician. Ce lecție frumoasă de educație și morală am primit cu toții! Emoții mari la Prisăcani! A sunat clopoțelul! A sunat pentru un nou an școlar, dar a sunat și pentru un nou început.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, doamnă deputat progresistă.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 2 aprilie 2020, 9:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro