Gheorghe Ciobanu
Gheorghe Ciobanu
Ședința Camerei Deputaților din 21 iunie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.83/01-07-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 21-06-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 iunie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.42 Gheorghe Ciobanu - "Care sunt condițiile suficiente necesare pentru o reorganizare administrativ-teritorială eficientă";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Care sunt condițiile suficiente și necesare pentru o reorganizare administrativ-teritorială eficientă"

Reorganizarea administrativ-teritorială a României nu este nici pe departe un demers nou din punct de vedere politic. Despre ea s-a discutat imediat după 1990, odată cu evenimentele de la Târgu Mureș, în 2002-2003, odată cu procesul de revizuire a Constituției în timpul mandatului premierului Adrian Năstase, dar și în martie 2009, atunci când președintele Băsescu avea consultări cu partidele parlamentare pe chiar această temă. Deci, fie și numai din această perspectivă de istorie politică, reorganizarea administrativ-teritorială pare a fi un subiect legitim și corect.

Din păcate, dezbaterea publică a ultimei perioade a alunecat periculos de mult pe panta discursului politic isterizat. Cred că se vorbește prea mult despre alegeri, în condițiile în care mai este un an până la locale și un an și jumătate până la parlamentare, iar revizuirea Constituției încă nu a avut loc. De asemenea, cred că nu face bine revenirea la discursul etnic. Iar aici greșesc atât reprezentanții maghiarilor din România, cât și USL, care începe să semene tot mai mult cu PRM.

Procesul de reorganizare administrativ-teritorială a țării poate avea succes într-o singură situație: el să pornească de la principii general-valabile și obiective pe care ni le-am propus, nu de la decriptarea situației politice de acum. Dacă facem reformă administrativă cu ochii la sondaje, efectele nu vor fi nici pe departe pozitive. Dacă însă ne ghidăm după ceea ce ne-am propus într-o perioadă mai puțin agitată politic, putem avea succes.

Trei sunt principiile care trebuie să stea la baza reorganizării administrativ-teritoriale.

Încheierea procesului de descentralizare.

Ultimii ani au însemnat progrese semnificative, administrațiile locale luând încet-încet în primire servicii publice de care până acum se ocupa aproape exclusiv administrația centrală: școli, spitale, unități de cultură, înființarea poliției locale etc. Descentralizarea nu va fi însă completă până în momentul în care nu există o descentralizare și la nivel fiscal - adică administrațiile locale să beneficieze de taxele și impozitele colectate pe teritoriul lor, dar și din perspectiva autogestionării politice - iar acest lucru se poate realiza numai din perspectiva unor parlamente regionale. Dacă procesul de reorganizare administrativă cuprinde aceste elemente, atunci el trebuie făcut cât mai degrabă.

Într-o asemenea logică, tema descentralizării pe criterii etnice nu are ce căuta. Ca parlamentar al PDL, spun încă de pe acum că nu sunt de acord cu realizarea regiunii Ținutului Secuiesc.

Creșterea eficienței absorbției fondurilor europene.

Uniunea Europeană alocă fondurile comunitare la nivel de euroregiuni. Argumentația ține tocmai de nevoia unei administrații mai largi care să poată gestiona aceste fonduri. Dacă în timpul exercițiului bugetar 2007-2013, Comisia Europeană a alocat fondurile structurale pe aceleași criterii, perioada 2014-2020 ar putea aduce schimbări semnificative. Iar adevărul este că regiunile de dezvoltare de la noi sunt mai mult cu numele, în condițiile în care mai toate instituțiile care gestionează fonduri europene sunt centralizate la București.

Interviul oferit săptămâna trecută unui cotidian central din România de ministrul dezvoltării regionale din Polonia, doamna Elzbieta Bienkowska, trebuie privit ca un punct de reper pentru felul în care obținem o rată a absorbției de aproape 100%. Iar exemplul polonez este suficient de bun pentru noi. La nivel de model, reîmpărțirea administrativă a Poloniei chiar trebuie luată în calcul, pentru că efectele pozitive nu pot fi contestate.

În altă ordine de idei, presa din România a semnalat în ultima perioadă existența pericolului real al blocării banilor de către Comisia Europeană, după încălcări grave ale procedurilor de către administrațiile locale, mai ales de către consiliile județene. Reorganizarea administrativă capătă, deci, sens și din punct de vedere politic. Există nevoia reală de luptă împotriva așa-numiților baroni locali, care, stăpâni peste teritoriu, comit abuzuri. Dacă reorganizarea administrativă are ca efect și creșterea nivelului de democrație a deciziei la nivel local, atunci ea nu trebuie întârziată.

O mai bună coeziune la nivel economic între regiuni.

Mass-media a prezentat în ultima perioadă mai multe analize în care reieșeau discrepanțe uriașe între PIB-ul dintre viitoarele regiuni ale României, așa cum ar fi fost ele propuse de Guvern. Din punctul meu de vedere, reorganizarea administrativă ar trebui să aibă ca rol o mai bună distribuție a resurselor. Nu se poate ca un locuitor din nordul Moldovei, spre exemplu, să contribuie economic cu doar o optime din cât o face un bucureștean, spre exemplu.

Procesul de reorganizare trebuie, deci, să țină cont și de acest element specific: în ce măsură mediul economic va fi stimulat să progreseze. E clar că actuala formulă creează discrepanțe majore, care, în loc să se micșoreze, din contră, se adâncesc. Dacă rămânem pe actualul model, vom avea în continuare județe extrem de sărace și zone relativ bogate. Or, ideea este tocmai aceea de a realiza un echilibru și de a stimula recuperarea ecartului la nivelul regiunilor Uniunii Europene. Poate și de aceea politica propusă de Comisia Europeană este una bazată pe coeziune socială și economică, nu pe criterii politice.

Aceste trei condiții pe care le-am prezentat cred că sunt necesare și suficiente pentru un proces de reorganizare administrativ-teritorială corect. Ele nu conțin elemente de discurs politic, ci doar principii sociale și economice. Reorganizarea administrativă are rost și se poate produce repede, dar doar după ce există consens la nivel politic.

Din punctul meu de vedere, procesul nu trebuie grăbit. El trebuie să fie natural și, mai ales, are logică, din perspectiva explicării lui cetățenilor. Abia după ce există consens politic și românii știu ce li se oferă, cred că reorganizarea administrativă poate merge înainte.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 6 aprilie 2020, 12:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro