Domnul Ioan Balan: "Avem sau nu nevoie de o reorganizare administrativă a României?" De mai bine de două săptămâni de când s-a deschis dezbaterea publică asupra oportunității reorganizării funcționale a administrației românești, am ascultat cu atenție zeci și sute de păreri, mai avizate sau care se autoproclamă avizate, dar în realitate nu sunt. Toate, dar absolut toate aceste voci nu au făcut decât să se centreze asupra formei reorganizării și în niciun fel asupra fondului problemei supuse dezbaterii. Majoritatea analiștilor nu s-au concentrat decât asupra numărului de județe ce ar putea fi grupate, asupra potențialelor centre urbane reședință sau asupra baronilor locali care ar avea de pierdut prin această reformă a administrației. Marele prejudiciu pe care aceștia l-au produs a fost acela al instaurării unei stări uriașe de tensiune în rândul cetățenilor acestei țări, că de mâine vor merge nu știu câți kilometri în plus până la nu știu ce serviciu public sau vor avea de achitat din propriul buzunar nu știu ce taxe suplimentare. Astfel de discursuri și analize rău-voitoare nu fac decât rău țării noastre și semenilor noștri. Poate că este în mare parte și vina inițiatorilor acestui demers pentru că nu au reușit să explice populației ceea ce ar însemna acest proces de reformă. Nu o birocratizare suplimentară, așa cum ar dori tinerii lupi ai Uniunii Socialiste, ci, dimpotrivă, debirocratizarea administrației din România. Primarii și primăriile nu dispar. Vor rămâne acolo unde sunt și astăzi și, mai mult, vă vor furniza mai multe servicii decât în prezent. Guvernul și ministerele aferente, precum și serviciile deconcentrate vor rămâne acolo unde sunt și astăzi. Nimeni nu le va desființa sau muta. Ceea ce se va dori simplificat este acea parte a administrației, intermediară între Guvern și administrația locală, compusă din consiliile județene și prefecturi, care în ultimii douăzeci de ani nu numai că nu și-au justificat existența, ci chiar au contribuit la încetinirea dezvoltării regionale a României. România poate să fie guvernată și cu mai puțini prefecți decât cei 42 din prezent, un număr dublu de subprefecți și sute și mii de funcționari. România poate fi guvernată mai bine cu mai puține consilii județene care să se axeze exclusiv asupra lucrărilor de infrastructură și atragerii de fonduri europene. Haideți să facem cu toții un efort de decență pentru că toți au susținut descentralizarea, dar nimeni până acum nu a dorit să o facă.
|