Culiță Tărâță
Culiță Tărâță
Ședința Camerei Deputaților din 22 martie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 22-03-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 martie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.116 Culiță Tărâță - considerații pe tema: "Cât de pregătită este România pentru criza alimentară prognozată de specialiști?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Culiță Tărâță:

Cât de pregătită e România pentru criza alimentară prognozată de specialiști? Cum se pregătește? Greu de răspuns. Cum evităm criza alimentară din viitor pe termen mediu? Se poate vorbi oare de o criză alimentară?

Datele raportate recent de Institutul Național de Statistică (INS) arată că alimentele s-au scumpit în februarie 2011, față de aceeași lună din anul precedent, cu 8,83% - avans nemaiîntâlnit din perioada mai-septembrie 2008. Dar, atenție, în acel an, dinamica salariilor acoperea lejer creșterea prețurilor la alimente și la celelalte produse/servicii din coșul de consum, astfel că românii nu au resimțit scumpirile ca pe o criză. Azi, prețurile cresc galopant, în timp ce salariile scad, ceea ce este cu totul altceva, dar acest lucru nu pare să deranjeze prea multă lume.

Ministrul agriculturii, spre exemplu, se mulțumește să ne spună că România are destulă hrană, anul agricol 2011 va fi unul bun, iar scumpirea cartofilor este "doar o problemă tehnică". Dar tocmai scumpirile în raport cu veniturile populației - nu (in)existența hranei -înseamnă criza alimentară, cel puțin în accepțiunea ultimelor analize internaționale. În timp ce în alte țări se iau măsuri extreme pentru contracararea scumpirilor, în baza unor strategii bine puse la punct, la noi, clasa politică rămâne impasibilă, ca și cum n-ar exista destui oameni cu venituri prea mici pentru a înfrunta avansul prețurilor.

Nici comisarul european pentru agricultură, domnul Dacian Cioloș, care s-a aflat recent la București pentru discuții cu oficialii români, nu părea mai îngrijorat.

În ceea ce privește creșterea prețului produselor agroalimentare, comisarul european a spus că este vorba despre un fenomen care se manifestă global și care are două aspecte: unul structural, legat de raportul dintre cerere și ofertă, iar celalalt ține de volatilitate. Cioloș a mai afirmat ca UE nu riscă să se confrunte cu o criză alimentară. "La nivel european, nu stăm atât de prost cu stocurile și nu se pune problema unei crize alimentare în UE datorită lipsei aprovizionării piețelor. Sigur că stocurile acestea se vând, se reconstituie prin cumpărare, dar UE are totuși un potențial de producție real care este realizabil, deci lucrurile nu stau foarte prost sau nu avem motive de îngrijorare legate de producția la care ne așteptăm", a spus el.

Pe de altă parte, sunt semne evidente că ne vom confrunta curând și cu o criză alimentară. Din cele 9 milioane de hectare cultivabile ale României, numai 4,5 sunt exploatate în sisteme agricole moderate, ne arată o statistică a Ministerului Agriculturii. Cealaltă jumătate este aproape abandonată. Fiecare hectar ar putea produce trei tone de grâu, adică peste 10 milioane tone grâu în total. Dacă înmulțim cu 250 euro, cât este în prezent tona de grâu, ar ieși o sumă suficient de mare, care ne-ar salva de a încheia contracte dezavantajoase. Dar preferăm să importăm circa 50% din produsele agroalimentare, plătind cu valută obținută din vânzarea unor obiective economice ori din împrumuturi.

Pentru ca agricultura româneasca să reziste concurenței, este nevoie de reașezarea normelor juridice europene pentru toți fermierii din spațiul geografic european. Acest lucru, însă, nu este suficient. Dacă Polonia, care are același statut juridic ca al țării noastre, absoarbe un procent de fonduri europene considerabil mai mare decât România, înseamnă că problema este, în primul rând, la noi. Mi se pare total inacceptabil ca, după ce se judecă ani și ani pentru pământ, proprietarii lasă terenurile în pârloagă. Pe de altă parte, cu agricultura de subzistența prețurile vor crește într-un ritm și mai alert. Decât să stea pământul nelucrat, este mult mai bine să fie vândut sau arendat, deoarece producția aduce venituri și un nivel de trai mai decent pentru toată lumea.

Teoria că România poate sa hrănească 80 de milioane de oameni este un calcul matematic ce ține seama numai de suprafața cultivabilă. Acest proiect nu este realizabil. Pentru a mări considerabil producția este nevoie de mari eforturi, inclusiv de schimbarea legislației comunitare dar, în primul rând, de modificarea mentalităților fermierilor romani. Mi se pare că numai atunci când o parte dintre cei care lucrează în străinătate vor reveni acasă se vor putea crea condițiile de schimbare a mentalităților pentru ca agricultura să se dezvolte. Atunci, prețurile la alimente vor avea un nivel rezonabil și se va atenua efectul inflaționist devastator la aceste produse.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 30 martie 2020, 10:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro