Nicușor Păduraru
Nicușor Păduraru
Ședința Camerei Deputaților din 22 martie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 22-03-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 martie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.80 Nicușor Păduraru - declarație politică: "Inspectoratul de Stat în Construcții are nevoie de reglementări noi care să îi arate fermitatea și eficiența în cazuri de nerespectare a legislației";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Nicușor Păduraru:

"Inspectoratul de Stat în Construcții are nevoie de reglementări noi care să îi arate fermitatea și eficiența în cazuri de nerespectare a legislației"

De 20 de ani, în România, se construiește haotic fiind nenumărate situațiile în care s-au ridicat clădiri sau au fost efectuate lucrări de infrastructură fără respectarea niciunei norme legale privind disciplina în construcții, fără studii și fără autorizații și asta cu acordul tacit și complicitatea autorităților.

Majoritatea construcțiilor se legalizează în final cu derogări de la regulile generale de urbanism, astfel neputându-se explica de ce în această perioadă nu s-a auzit de construcții demolate sau de dosare penale finalizate cu identificarea și tragerea la răspundere a celor care au încălcat legea.

Tot procesul de urbanizare și suburbanizare postsocialistă este caracterizat de lipsa unor intervenții nu numai din partea autorităților locale, dar și din partea Inspectoratului General de Stat în Construcții, structură care își justifică ineficiența intervențiilor prin lipsa unor prevederi legale clare care să facă eficientă și eficace activitatea Inspectoratului. Suntem astfel într-o situație hilară, dacă în 20 de ani în România nu s-a auzit de demolarea tuturor lucrărilor construite ilegal, costurile exagerate ale unor lucrări de infrastructură realizate din bani publici nu au fost recuperate de la vinovați, iar cei responsabili de asemenea erori nu ajung să fie pedepsiți pentru deturnările de fonduri, atunci mă întreb ce fel de eficiență sau ce fel de rol poate să își justifice în toți cei 20 de ani Inspectoratul de Stat în Construcții?

Inspectoratul de Stat în Construcții, organism de control în domeniul calității construcțiilor, disciplinei în urbanism, supravegherii pieței produselor pentru construcții și avizării investițiilor din fonduri publice, aflat astăzi în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, a cheltuit în trecut sume fabuloase pentru laboratoare de control, care nu au funcționat niciodată. S-au cheltuit sume imense pe echipamente cu care inspectorii ar fi trebuit să verifice calitatea materialelor de pe șantiere, astfel, teoretic, cele 11 inspectorate din țară ar fi trebuit să aibă astăzi echipamente de ultimă oră. În realitate, după ce aceste echipamente au zăcut mai mulți ani în subsolurile inspectoratelor datorită faptului că nu există personal calificat să le folosească, în cele din urmă, în cele mai multe cazuri au fost cesionate facultăților de construcții pentru practica studenților.

La Iași, administrația locală a cheltuit peste 100 milioane lei (aproximativ 25 milioane euro) pentru asfaltări dintr-un credit contractat de Primăria municipiului. Deși, la Iași, pentru a constata că lucrările de modernizare sunt de calitate îndoielnică nu este nevoie de un specialist, în cele mai multe cazuri acestea crăpând înainte de expirarea termenului de garanție de 2 ani. Inspectoratul de Stat în Construcții verifică aproximativ 130 de străzi, dă aviz negativ la 9 dintre ele, deși sunt aspecte de neconformitate care se văd cu ochiul liber la aproape toate străzile modernizate prin programul respectiv, însă justifică lipsa posibilității de a efectua expertize prin lipsa posibilităților... legale. Prin urmare, deși Iașiul este pe locul doi la nivel național în ceea ce privește îndatorarea publică, ceea ce ar presupune că împrumuturile se văd în lucrări majore de infrastructură, deși lucrările au o calitate îndoielnică verificabilă prin simpla vizionare a acestora, nicio instituție pare că nu poate interveni în timp util pentru restabilirea normalității din punct de vedere al respectării legii.

În aceste condiții, este evidentă necesitatea unor corecții legislative care să permită în primul rând intervenția Inspectoratului de Stat în Construcții pentru corectarea unor asemenea deficiențe, fiind singura instituție capabilă să își justifice profesional deciziile. Nici autoritățile administrației publice locale, nici Instituția Prefectului nu au competențele și expertiza necesară pentru a sancționa fundamentat nerespectarea legislației privind calitatea unor lucrări de infrastructură sau disciplină în urbanism.

În 20 de ani nu am auzit de cazuri celebre în care să fie dărâmate mari clădiri construite ilegal, de persoane responsabile judecate și trase la răspundere pentru erori administrative care au stors banii publici, de sume recuperate de la firme care au încasat sume necuvenite pentru lucrări neefectuate sau efectuate fără respectarea condițiilor de calitate. Nu am auzit de verificări ale calității bitumului la momentul aplicării efective sau amendarea celor care nu respectă standardele de calitate la lucrările de drumuri. Dacă în alte țări, un drum odată reparat rezistă minim 20 de ani, în România, de 20 de ani, drumurile reparate nu rezistă în medie mai mult de trei, patru ani, fiind necesare reparații permanente și evident costuri suplimentare constante.

Cu toate acestea, nicio instituție a statului român nu a reușit să corecteze aceste deficiențe evidente, iar Inspectoratul de Stat în Construcții, deși în general deține o resursă umană cu un înalt nivel de pregătire profesională, nu are un cadru legal clar care să îi permită să își ducă la îndeplinire menirea.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 30 martie 2020, 11:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro