Angel Tîlvăr
Angel Tîlvăr
Ședința Camerei Deputaților din 15 februarie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.9/25-02-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 15-02-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 februarie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.8 Angel Tîlvăr - declarație politică intitulată "Măcar în al 12-lea ceas";

 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

  ................................................

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și mulțumesc colegilor care au avut ...

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

O singură mențiune: domnul deputat Neculai Rățoi de la PSD și domnul deputat Gheorghe Ana de la același partid, au depus în scris.

Vă mulțumesc.

Domnul Angel Tîlvăr:

Eu am să depun forma lungă a declarației mele și am să vă solicit atenția doar pentru ideile principale conținute în această declarație, ținând seama de programul de astăzi și de faptul că oarecum am întârziat în programul acordat acestei părți a activității noastre.

Declarația mea politică se numește "Măcar în al 12-lea ceas" și se referă la faptul că Guvernul Boc reacționează doar la presiunea grupurilor de interese din jurul Partidului Democrat Liberal, lucru care nu este o noutate, la fel cum nu e nimic nou în afirmațiile că măsurile luate de guvern pentru a proteja propriii cetățeni nu sunt decât reacții la presiunile Comisiei Europene sau la alte foruri internaționale.

Preocupați să vorbească în metafore sau să se răfuiască pentru supremația în partid, membrii guvernului Boc acuză mereu parlamentarii sau partidele din opoziție, când acestea încearcă să tragă un semnal de alarmă asupra neregulilor și neconcordanțelor din politica dusă de guvern.

În 10 februarie 2010, Guvernul a emis o ordonanță de urgență prin care a fost interzisă comercializarea unui număr de 36 de substanțe și plante etnobotanice, care au fost asimilate drogurilor.

Inițiativa Guvernului a fost motivată de situația apariției în România a unor magazine în care se comercializau o serie de produse ce aveau în componență plante și substanțe cu proprietăți psihoactive, care s-au dovedit a fi deosebit de periculoase pentru sănătate, care erau considerate "droguri legale".

Și după apariția acestei ordonanțe, însă, sute de tineri au continuat să ajungă la spital în stare gravă, în urma consumului de plante etnobotanice procurate fie de la magazine specializate, fie achiziționate de pe internet. Totodată, s-a înregistrat o scădere a vârstei consumatorilor de astfel de substanțe.

La acea vreme am trimis primului-ministru, în luna martie, o scrisoare prin care solicitam elaborarea unor norme stricte de aplicare a respectivei ordonanțe.

Răspunsul primit "elaborarea de norme de aplicare nu este necesară și nici nu a fost prevăzută de ordonanța de urgență" m-a descurajat în demersul meu de a stabili un cadru legislativ care să nu permită interpretări.

Întrucât cadrul legislativ lejer a fost de preferat, iar acest subiect a fost trecut într-un con de umbră, el fiind "resuscitat" doar atunci când se urmărește îmbunătățirea imaginii Guvernului, am trimis, în luna mai 2010, Ministerului Sănătății o nouă întrebare, interesat fiind de modalitatea prin care vor implementa politici de prevenire a consumului de droguri și care este conținutul acestora.

Nu mică mi-a fost mirarea când, citind răspunsul primit, am aflat de la Ministerul Sănătății că politicile de prevenire lipsesc cu desăvârșire și că singurul aspect pe care au putut să mi-l relateze legat de această întrebare a fost că "prin Ordonanța nr.6/2000 (...) a fost îmbunătățită procedura de introducere a noilor substanțe psihotrope pe lista substanțelor aflate sub control" și că "Secțiunea plante și substanțe aflate sub control național" se actualizează ori de câte ori este necesar, prin hotărâre de guvern.

Încă din 2009, atrăsesem atenția, prin nenumărate declarații politice, întrebări și interpelări, cât și prin inițierea, alături de alți colegi, a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, asupra acestui fenomen scăpat de sub control: consumul de susbstanțe etnobotanice.Am apreciat și chiar am susținut demersul Guvernului de a declara substanțele etnobotanice ilegale, precizând, cu diverse ocazii, importanța conștientizării de către potențialele victime a efectelor pe care aceste substanțe le au asupra organismului, asupra necesității politicilor de prevenire, demonstrând adesea că nu e suficientă doar interzicerea lor. "Însă, după cum bine știm cu toții, interzicerea consumului de droguri, indiferent că sunt ele plante etnobotanice sau droguri grele, nu implică și dispariția consumului sau a comercializării. Este necesară o monitorizare atentă a apariției noilor tendințe, dar la fel de necesară este și conceperea și implementarea unor politici de prevenire, ca modalitate de control a consumului de droguri. "

Totodată, în declarația politică din octombrie 2009, am dat exemplul țărilor vecine care au înțeles, în urma unor studii amănunțite, importanța conștientizării efectelor nocive pe care plantele halucinogene, ciupercile sau alți derivați le pot avea asupra organismului. Nu de puține ori am afirmat că Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie prezintă anual un raport privind situația drogurilor în Europa, iar în subcapitolul "Droguri noi și tendințe emergente" face referire la importanța monitorizării continue a tendințelor privind consumul de droguri, în vederea depistării substanțelor noi și introducerii lor pe lista substanțelor interzise.

Într-o altă declarație politică, tot din aprilie 2009, subliniam necesitatea monitorizării grupurilor vulnerabile, determinate în urma unor studii efectuate în Țara Galilor. Experiența altor țări europene ne arată că accentul pus pe anumite grupuri, îndeosebi cele vulnerabile, sau analiza unor factori demografici și sociali precum rata șomajului, absenteismul școlar, familii dezrădăcinate constituie direcții clare privind expunerea la riscul consumului de droguri. Într-un sondaj efectuat în Țara Galilor s-a arătat că doar 1% din tinerii nonvulnerabili consumă droguri, pe când adevărații consumatori de droguri sunt în proporție de 24% chiulangii, 33% sunt cei care nu au o locuință și 39% sunt cei care au mai fost arestați în trecut.

La sfârșitul anului trecut, puneam accent pe necesitatea implementării unor politici de prevenire din perspectiva identificării grupurilor vulnerabile, a modalităților de prevenire, cât și a locațiilor de desfășurare a actului preventiv, considerând că mai bine previi decât să tratezi. Am oferit spre exemplificare experiența Germaniei și a Țărilor de Jos.

Potrivit Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, școala este considerată locul propice unde prevenirea poate fi eficientă la cote maxime, precizând că intervenția timpurie asupra copiilor cu tulburări comportamentale necesită o cooperare strânsă între serviciile medicale, sociale și pentru tineret. Experiența altor țări a demonstrat eficacitatea cooperării pe cele trei direcții. Conceptul german de "tratament multi-modul" care oferă o combinație de consiliere pentru părinți și îngrijitori, sprijin concomitent medical, psihoterapeutic și psihosocial, precum și sprijin educațional în grădinițe și școli, abordarea irlandeză de educație specifică și consiliere psihologică și cea a Țărilor de Jos, unde s-a pus accent pe tratarea comportamentelor perturbatoare ale tinerilor în copilăria mijlocie sunt doar câteva dintre exemplele de succes privind importanța prevenirii încă de pe băncile școlii.

Cu toate acestea, în declarația politică de acum două săptămâni menționam că în conformitate cu ultimul raport al Centrului Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului, România ocupă un rușinos loc 4 în Europa în privința consumului de substanțe etnobotanice.

Potrivit Oficialilor CIADO, într-un raport al centrului de monitorizare de la Lisabona, se arată că în România ar exista o piață de 7% la comenzile de droguri pe internet și se subliniază că acest procent "pune mari semne de întrebare asupra existenței politicilor de prevenire și combatere a consumului".

În ceea ce privește politicile de prevenire, potrivit aceluiași raport, bugetul României pentru programele de prevenire a consumului de droguri este cel mai mic din Europa, iar rezultatele concrete ale programelor de combatere a consumului de narcotice nu au fost sesizate. România este criticată și pentru faptul că a transformat Agenția Națională Antidrog într-un serviciu fără personalitate juridică, în subordinea Ministerului de Interne. Referitor la implicarea Ministerului Educației în combaterea consumului de substanțe interzise s-a arătat că aceasta ar fi zero și că se uită să se aplice strategia UE pentru droguri într-un mod unitar și permanent.

Astăzi, Guvernul trebuie să recunoască că a eșuat. Însă, în același timp, trebuie să țină cont și de atenționările venite din partea societății civile sau a oamenilor politici interesați de această temă.

Știu că lupta cu acest flagel nu e una ușoară, dar, printr-un efort conjugat, rezultatele, prin prevenire și combatere, pot fi îmbunătățite. Însă Guvernul trebuie să renunțe la populisme și să acorde o atenție permanentă acestui fenomen, nu doar în momentele în care se mai anunță în presă câte un deces ca urmare a consumului de substanțe etnobotanice.

Am dat mai multe exemple de preocupări ale parlamentarilor vizavi de această problemă și închei prin a vă spune că îmi doresc ca miercuri, în ședința de Guvern, când se va dezbate din nou această problemă, Guvernul să aibă decența să fie drastic în ceea ce privește eradicarea consumului și a comercializării de substanțe etnobotanice, măcar astăzi, în al 12-lea ceas!

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult că ați fost extrem de scurt.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna Petö Csilla-Mária.

Cu scuzele de rigoare pentru colegii mei, vă rog frumos să-mi permiteți să mă retrag la ședința Biroului permanent, pentru că am întârziat deja 10 minute. O să vă cer permisiunea să le depuneți în scris.

Îmi cer scuze, nu am cum. Vă rog frumos să mă iertați, numai cât vorbesc cu dumneavoastră sunt 15 secunde.

Domnul deputat Vasile Mocanu, de la Partidul Social Democrat; domnul deputat Dumitru Chiriță, domnul Florentin Gust, doamna Antonella Marinescu, domnul Dorel Covaci, domnul Angel Tîlvăr a vorbit și domnul Florin Pâslaru a depus în scris și le mulțumesc pentru înțelegere.

Vă rog frumos să mă iertați, dar nu este vina mea că actuala conducere a Camerei stabilește un program atât de neînțelegător.

Domnul Cătălin Obuf a luat cuvântul, de la Partidul Democrat Liberal; domnul Mircia Giurgiu, domnul Răzvan Mustea-Șerban și domnul Costin Mihai Popescu depun în scris, de la Partidul Democrat Liberal, și următorii colegi: domnul Mircea Grosaru, de la minoritățile naționale, domnul Vasile Soporan, de la deputații independenți, domnul Cătălin Cherecheș și domnul Ioan Muntean, de la deputații fără apartenență la un grup parlamentar, vor depune în scris, iar de la Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul Eugen Nicolăescu, domnul Ioan Țintean, domnul Ionel Paler, domnul Cornel Pieptea, domnul Tudor Ciuhodaru și domnul Liviu-Bogdan Ciucă vor depune și ei în scris.

Dragi colegi, cu permisiunea dumneavoastră, închidem, pentru ziua de astăzi, ședința de declarații politice.

Vă doresc o zi frumoasă. Ne vedem la ora 10,00, la începutul ședinței de plen.

Vă mulțumesc.

 

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 12 decembrie 2019, 15:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro