Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 20, 2010
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.195/30-12-2010

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
03-06-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2010 > 20-12-2010 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 20, 2010

2. Prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură intitulate «Legea privind salarizarea în anul 2011 - ultima "țeapă" trasă românilor de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc»; (respinsă).

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

  ................................................

În legătură cu dezbaterea moțiunii de cenzură, Birourile reunite vă propun timpul maxim afectat pentru dezbateri care este cel pe care-l cunoașteți deja. Guvernul, maximum 60 de minute, la începutul și la finalul dezbaterilor, pe grupuri parlamentare 20 de secunde per parlamentar, iar pe grupuri timpul agregat se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PDL, 56 de minute, timp maxim; Alianța politică PSD+PC, 54 de minute; Grupul PNL, 31 de minute; Grupul UDMR, 10 minute; minoritățile naționale, 6 minute; Grupurile senatorilor și deputaților independenți, 9 minute și deputați și senatori independenți fără apartenență la grupuri parlamentare, 3 minute.

Dacă sunt obiecții la alocarea clasică, să spunem, a timpului pentru dezbateri. Dacă nu, vă supun votului această repartizare a timpilor pentru dezbatere.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Acesta va fi modul de dezbatere și de alocare a timpilor pe grupurile parlamentare.

Aș dori să invit liderii grupurilor să depună la noi și la secretarii ședinței noastre, cei care doresc să intervină de la tribuna Parlamentului României.

În conformitate cu Regulamentul ședințelor comune, art.79, dau cuvântul doamnei deputat Cristina Pocora, pentru a putea prezenta în fața plenului reunit al Parlamentului României moțiunea de cenzură cu care suntem astăzi sesizați.

Doamna deputat, vă rog.

Doamna Cristina-Ancuța Pocora:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Moțiunea de cenzură pe care o vom dezbate astăzi se numește «Legea privind salarizarea în anul 2011, ultima "țeapă" trasă românilor de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc».

Societatea românească este astăzi agresată și sufocată de o grupare politico-financiară, mânată de un singur scop: perpetuarea, cu orice preț, la putere, în scopul prăduirii banului public. Acest fapt este cu atât mai grav cu cât mulți dintre miniștrii Guvernului Băsescu-Boc sunt simple marionete ale unei clientele politice hrănite din avuția publică. Prețul plătit de români, fie ei întreprinzători ori angajați din mediul privat, sau producători de valoare intelectuală din zona bugetară, pentru incompetența și ticăloșia actualilor guvernanți, crește direct proporțional cu scăderea veniturilor, a consumului și a investițiilor.

Sloganul de căpătâi al guvernării portocalii a devenit în acești doi ani sintagma: "nu avem bani!", dar nimeni din interiorul guvernului nu recunoaște adevărul: da, nu mai sunt bani pentru profesori, medici, pensionari sau funcționari publici, pentru că aceștia sunt direcționați către firmele căpușă care, în scopul acestui târg, își iau angajamente de susținere electorală.

Agresiunea actualului guvern Băsescu-Udrea-Boc împotriva societății românești își găsește expresia ultimă în așa-numita Lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Acest act normativ este cel mai bun indicator atât pentru lipsa de pricepere a guvernanților, cât și pentru ticăloșia lor. Șirul de articole, alineate și paragrafe din această lege constituie, în fapt, un masacru îndreptat împotriva salariilor bugetarilor și demonstrează fără echivoc minciunile și nedreptățile înregistrate, afirmate sau comise de guvernul lui Traian Băsescu, al Elenei Udrea și oarecum al lui Emil Boc împotriva salariaților de la stat. Inventarul "țepelor" trase de Partidul Democrat societății românești, prezent în Legea privind salarizarea în anul 2011, reprezintă un argument în sine pentru punerea în aplicare a unui fapt dorit de majoritatea covârșitoare a românilor: plecarea acestui guvern.

Acest guvern trebuie să plece pentru că a ridicat minciuna și furtul la rang de act normativ. Iar actul normativ în cauză este chiar legea despre care discutăm astăzi, care deși prevede că salariile vor crește cu 15% pentru anul 2011, recuperează în fapt doar 1,4% din salariul pierdut în anul 2010, deoarece pe anul 2011 nu se mai acordă prime, prime de vacanță sau al 13-lea salariu. Mai mult decât atât, se taie tichetele de masă sau tichetele cadou și se elimină plata orelor suplimentare efectuate peste durata normală a timpului de lucru, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal și sărbători legale, încălcându-se astfel Codul muncii.

De fapt, această lege demonstrează clar că scopul principal al Guvernului este să bage mâna adânc în buzunarele bugetarilor, deși în luna mai a acestui an, când salariile au fost reduse cu 25%, se preconiza că această reducere va opera doar până la 1 ianuarie 2011. O altă minciună a actualului guvern!

Curtea Constituțională a României a considerat că măsura temporară de reducere a salariilor bugetarilor este constituțională, dar este mai mult decât clar că domnii guvernanți nu doresc decât să reducă definitiv salariile în sectorul public.

Acest guvern trebuie să plece deoarece prin această lege nu face altceva decât un nou abuz legislativ, abuz prin care transformă în stare de fapt permanentă o măsură vândută ca temporară de propaganda portocalie: micșorarea veniturilor personalului bugetar. Această situație are două cauze: incapacitatea guvernului de a crește veniturile bugetare pentru anul 2011, prin stimularea creșterii economice și îmbunătățirea gradului de colectare a veniturilor și nevoia disperată de fonduri pentru întreținerea grupării politico-financiare care a sechestrat statul român și banii românilor. Oricare din aceste cauze constituie un temei suficient pentru fiecare dintre noi, reprezentanții aleși ai românilor, să decidem astăzi plecarea acestui guvern. Să punem împreună capăt șirului de țepe pe care Traian Băsescu, Elena Udrea și Emil Boc le-au tras românilor!

Acest guvern trebuie să plece deoarece a adus în fața noastră un proiect important pentru români, dar asupra căruia nu s-a consultat cu nimeni. Nu este pentru prima dată când acest guvern își asumă răspunderea pe o lege atât de importantă pentru cetățeni, căci nu mai târziu de anul trecut, același guvern venea în fața noastră cu o lege a salarizării unitare ce s-a dovedit a fi inaplicabilă. Faptul că ea nu a fost discutată cu partenerii sociali sau cu partidele politice și nu a fost dezbătută în cadrul comisiilor parlamentare a condus la un eșec în domeniul salarizării bugetarilor. Acum se încearcă același lucru, iar faptul că nu există acordul sindicatelor nu face decât să crească tensiunile sociale și cel mai probabil să aducă din nou oameni nemulțumiți în stradă. Guvernul Băsescu-Boc a demonstrat că a ratat nu doar lecția competenței, ci și pe cea a dialogului social, alegând să se închidă în spatele porților de la diverse palate și ignorând vocea bugetarilor care și-au petrecut întreaga toamnă strigându-și nemulțumirea în stradă.

Deși poate părea un paradox, dat fiind faptul că ne aflăm în fața unui act normativ care se referă la salarizarea din sectorul bugetar, oamenii cei mai înșelați prin această lege sunt românii din mediul privat, cei mai mulți plătitori de taxe și impozite din această țară. Acești oameni vor ca, în schimbul banilor, nu puțini, pe care-i varsă în vistieria statului, să primească servicii publice de calitate. Acești oameni vor ca medicul care-i tratează să fie un bun specialist, vor ca profesorii copiilor lor să se ocupe așa cum trebuie de educația acestora, vor ca funcționarul de la ghișeu să le rezolve problemele repede și bine. Dar din moment ce categoriile mai sus menționate nu beneficiază de salarii întregi pentru anul 2011, de stimulente și alte drepturi pe care guvernul cu nonșalanță le fură, nu putem concluziona decât că aceste sume vor ajunge în buzunarele incompetenților cu carnet portocaliu de partid, de diferite grade și ranguri, care au ocupat instituțiile statului român, de la Palatul Cotroceni și până la ultima autoritate deconcentrată.

Proiectul de Lege a salarizării unitare pentru anul 2011, asupra căruia actualul guvern pretinde că își angajează răspunderea, construiește o realitate sumbră: bugetarii vor continua exodul profesional către statele din Uniunea Europeană, iar calitatea actului medical, a celui din învățământ, competența celor din administrație sau a celor cu atribuții în domeniul siguranței naționale vor continua să scadă dramatic. Foarte probabil, România va concura, la acest capitol, cu statele subdezvoltate din lumea a treia. Din cauza incompetenței și ticăloșiei guvernării Băsescu-Udrea-Boc, copiii noștri vor fi mai bolnavi și vor avea o educație precară. Și asta, pe banii noștri.

"Statul nu e responsabil pentru fiecare cetățean", este declarația președintelui acestei țări. Aceasta nu este numai o recunoaștere a politicii de stat pe care o practică acest guvern, ci este însăși esența Legii privind salarizarea în anul 2011. Ce așteptări mai putem avea de la un guvern obedient, când însuși stăpânul spune răspicat că statul pe care l-a creat nu este interesat de niciunul dintre cei pe care ar trebui să-i aibă în grijă, chiar dacă aceștia sunt plătitori de taxe și impozite. Această ultimă și cinică recunoaștere a politicii de dispreț și sfidare a drepturilor cetățenilor români, este cel mai important motiv pentru care acest guvern trebuie să plece.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă cer astăzi nu să fiți solidari cu noi, ci să vă desolidarizați de Traian Băsescu și acoliții lui, votând în favoarea acestei moțiuni de cenzură!

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, doamna deputat.

După prezentarea moțiunii de cenzură îl invit la tribuna Parlamentului pe domnul Emil Boc, prim-ministru, pentru prezentarea poziției Guvernului față de această moțiune.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Domnul Emil Boc (prim-ministru):

Domnule președinte,

Distinși membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Scopul acestei moțiuni de cenzură este în esență acela de a bloca recuperarea de către bugetari a 15% din salariul diminuat în iulie 2010, în fapt, de a împiedica majorarea, dacă ne uităm din cealaltă parte a salariilor existente, cu 15%. În esență, această moțiune de cenzură acest lucru își propune în principal.

În subsidiar, această moțiunea de cenzură își propune de asemenea următoarele lucruri: să împiedice adoptarea Legii bugetului de stat, pentru că fără o lege a salarizării pentru personalul bugetar nu putem avea un buget coerent pentru anul 2011. a nu adopta bugetul de stat înseamnă, în primul rând, să blocăm șansa celor 1.290.000 de bugetari de a reveni cu 15% la salarii, înseamnă să blocăm toate administrațiile locale din România de a nu-și putea adopta bugetele de venituri și cheltuieli, astfel încât să fie demarate lucrări noi de investiții pentru dezvoltarea comunităților locale și nu în ultimul rând, să blocăm modernizarea României în ceea ce privește, pe de o parte, noile lucrări de investiții, continuarea celor existente și absorbția fondurilor europene.

În al treilea rând, această moțiune de cenzură urmărește să blocheze acordarea tranșelor de împrumut de la Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional. Aceste resurse financiare pe care România urmează să le obțină de la Fondul Monetar pleacă la Banca Națională pentru consolidarea rezervei valutare a țării și pentru menținerea în continuare a unui curs echilibrat între euro și leu.

Resursele financiare de la Comisia Europeană merg la Guvernul României, la Ministerul Finanțelor, pentru susținerea bugetului anului 2011, în sensul finanțării deficitului bugetar de 4,4%. Ce înseamnă în fapt această moțiune de cenzură? blocarea acestor resurse financiare pentru România. Ce înseamnă blocarea acestor resurse financiare? Înseamnă că România va trebui să caute surse alternative de finanțare pe piața internă sau externă la costuri ale dobânzii mult, mult mai mari și mai ridicate. Adoptarea acestei moțiuni de cenzură înseamnă să obligăm cetățeanul român să contribuie în plus pentru finanțarea deficitului bugetar pentru 2011, în sensul că banii pe care ar trebui să-i aducem pentru finanțarea deficitului ar fi mult mai scumpi. De aceea, această moțiune de cenzură nu trebuie să fie adoptată.

În al patrulea rând, această moțiune de cenzură își propune să compromită credibilitatea câștigată cu greu de România în ultima vreme în planul consolidării economice și fiscale. Am primit evaluări extrem de obiective din partea unor structuri internaționale care au arătat faptul că România este pe drumul cel bun al consolidării economice, al unor reforme sănătoase și că anul 2011 este anul creșterii economice și al ieșirii din recesiune. În fapt, această moțiune de cenzură exact acest lucru blochează. Blochează șansele României de a ieși din recesiune în anul 2011, blochează șansa României de a merge pe creștere economică în anul următor, blochează credibilitatea măsurilor economice întreprinse până în momentul de față, măsuri care încep să-și arate efectele.

Și nu în ultimul rând, al cincilea scop al acestei moțiuni de cenzură este unul care reiese foarte clar din textul moțiunii de cenzură: dorința opoziției ca România să nu reușească. Se poate observa cu ochiul liber următorul fapt: cu cât se înmulțesc semnele pozitive generate de măsurile pe care le-am luat în cadrul Guvernului, cu atât PSD-ul și PNL-ul devin partide mai disperate pentru a bloca șansa României de a reuși. Acest lucru nu poate fi acceptat, pentru că asta înseamnă să compromitem și efortul făcut de milioane de români în acești ani de a trece peste perioada dificilă în care ne aflăm.

Nu veți găsi o singură frază în textul moțiunii de cenzură referitoare la greutățile pe care alții le au în Europa și în lume, greutăți generate de această criză economică. De ce? Pentru că opoziția nu are puterea să recunoască următorul lucru: nicăieri în lume, nicăieri în Europa, nu s-a ieșit din recesiune cu măsurile propuse de opoziția din România. Nicăieri nu s-a reușit cu măsuri populiste să se iasă din recesiune și din criza economică. Acest lucru nu este recunoscut. Românii însă au observat că este greu și în Marea Britanie, că este greu și în Germania, că recent este greu nu numai în Grecia, dar și în Irlanda sau în Italia, țări cu resurse financiare mult mai consistente decât România și aceste țări au fost nevoite să ia măsuri extrem de dure pentru a-și putea menține echilibrul fiscal și a-și putea menține o șansă să meargă mai departe.

Guvernul pe care îl conduc a reușit acum să fie într-un moment în care să pregătim atât ieșirea din recesiune cât și creșterea economică. Această moțiune de cenzură trebuie respinsă pentru a nu bloca această șansă pe care o are România. Dacă anul 2010 a fost anul constrângerilor bugetare majore, și am spus acest lucru de mai multe ori, anul 2011 și cel puțin în materia salarizării dacă este să ne referim la obiectul acestei moțiuni, în 2011 nu se taie salarii, se recuperează din ce s-a pierdut sau, altfel spus, se majorează cu 15% ce avem. De ce vă opuneți la o asemenea politică care, repet, ca urmare a eforturilor făcute de milioane de români, putem avea șansa să recuperăm din salariile pierdute și să mergem pe creștere economică.

De aceea, în concluzie, doamnelor și domnilor senatori și deputați, pentru siguranța zilei de mâine a celor 1.290.000 de bugetari care vor avea o recuperare de 15% din salariul diminuat în iulie 2010, respingeți această moțiune de cenzură.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule prim-ministru.

Începem dezbaterile pe marginea moțiunii de cenzură.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PDL, îl invit pe domnul Mircea Toader, liderul grupului parlamentar din Camera Deputaților, să se adreseze.

Se pregătește domnul deputat Dan-Mircea Popescu.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte al Senatului,

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Domnilor senatori și deputați,

Grupurile Partidului Democrat Liberal nu pot susține o asemenea moțiune, motiv pentru care nu vor vota această moțiune.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

După această intervenție amplă, îl invit pe domnul deputat Dan-Mircea Popescu, din partea Grupului PSD.

Domnul deputat Paul Victor Dobre, se pregătește din partea Grupului PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați membri ai prezidiului,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Suntem la finalul anului 2010, astfel încât putem face bilanțul așa-ziselor realizări ale puterii, fără teama de a greși. Ne stau la îndemână și datele statistice, dar și ceea ce vedem și simțim cu toții. Astfel, în ciuda îndeplinirii mai tuturor condiționalităților și a așa-ziselor reforme asumate în acordul cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, caracteristicile esențiale ale României sunt următoarele: subdezvoltarea, subocuparea, sărăcia, inegalitatea economică și socială.

La toate aceste capitole ocupăm ultimul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Iată, în continuare, cifrele: cu o medie la venituri publice de numai 32,8% ca pondere în PIB, suntem statul cu economia cea mai puțin dezvoltată din Uniunea Europeană; cu o rată a ocupării forței de muncă de 57%, suntem țara cu cel mai mic număr de persoane ocupate în muncă la suta de persoane active, iar cu o rată a sărăciei relative la nivelul lui 2010, undeva în jurul a 28%, suntem de departe cei mai săraci membri ai Uniunii; în sfârșit, cu o rată a inegalității veniturilor de 38 coeficient Gini, respectiv indicatorul de măsurare al inegalității, suntem statul cu cel mai ridicat indice al inegalității economice. Ca o consecință, și inegalitatea socială exprimată de raportul dintre cei mai bogați 20% din populație și cei mai săraci 20%, are valoarea cea mai mare, România fiind astfel cea mai polarizată societate din Uniunea Europeană.

Deși România nu a trecut nici prin coșmarul unui război și nici prin cel al unor catastrofe naturale de proporții, cifrele de mai sus vorbesc în fapt despre o catastrofală gestiune a țării de către actuala putere, dar și despre coșmarul vieții de zi cu zi pentru cetățeanul obișnuit.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Pe acest fundal ni se par relevante cel puțin două fraze cheie rostite recent de președintele țării, fraze pe care îmi permit să vi le reamintesc. Prima dintre ele: "Statul nu este responsabil pentru cetățenii săi". Cea de-a doua: "Avem nevoie de o Românie performantă și nu de o România socială". În același context, premierul a afirmat și el: "Cu pomană și cu întins mâna nu se poate la infinit".

Deși pare mai degrabă amenințarea unui vătaf adresată unor slugi leneșe, tipul acesta de fraze este, din păcate, emblematic nu numai pentru nivelul conducătorilor României de astăzi, dar și mai grav pentru ceea ce se întâmplă în țară și cu țara, în fapt, cu noi toți. Cum prin România socială puterea înțelege o Românie a ajutoarelor sociale de tot felul, o Românie a nemuncii, o României a unui număr mult prea mare de pensionari și de persoane cu handicap, în general, o Românie a asistenței sociale duse la extrem, reducerea drastică sau chiar eliminarea acestor drepturi sociale și, prin urmare, a cheltuielilor sociale ale statului reprezintă, în opinia puterii, soluția miracol pentru depășirea crizei și a efectelor ei.

În acest fel trebuie înțelese, cred, frazele de mai sus, dar și tot ceea ce se întâmplă de luni bune: reducerea masivă a salariilor, a pensiilor, a alocațiilor pentru copii, a alocațiilor familiale, a indemnizațiilor pentru creșterea și îngrijirea copiilor, a ajutoarelor de șomaj, a indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap, a sumelor pentru compensarea medicamentelor, a ajutoarelor pentru încălzire, a primelor, tichetelor de masă, a celor de vacanță, a biletelor de odihnă, a celui de-al 13-lea salariu, a indemnizațiilor de merit, a altor sporuri și stimulente prevăzute în contractele colective de muncă. Lucrurile nu se opresc însă aici căci noua Lege a pensiilor, noua Lege a salarizării bugetarilor, alte acte normative recente cu privire la venitul minim garantat sau alocațiile familiale perpetuează și adâncesc acest proces și pentru anii următori.

Așadar, stimați colegi, nu este vorba doar de măsuri temporare pentru depășirea crizei, ci, dimpotrivă, de obiective foarte precise și de politici publice urmărite cu bună știință.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Din punctul de vedere al Partidului Social Democrat, lucrurile stau, însă, cu totul altfel. În primul rând, prin conceptul de Românie socială noi înțelegem, dimpotrivă, o Românie a locurilor de muncă, a unui număr cât mai mare de locuri de muncă și de o calitate mult mai bună, înțelegem o Românie a șanselor egale pentru toți, o Românie a solidarității și a dialogului social, o Românie a unei economii competitive, o Românie a unei calități mai bune a vieții și a unei protecții sociale mai eficiente.

România socială este, stimați colegi, în esență, un proiect politic al stângii, ce presupune cu necesitate o Românie performantă, având drept scop modernizarea și adaptarea societății la condițiile economice în schimbare. Crez a milioane de oameni din această țară, România socială presupune importanța egală a dezvoltării economice, dar și a celei sociale. Ea vorbește despre interdependența lor și despre faptul că ele se presupun cu necesitate.

România socială îmbină creșterea economică, eficiența și flexibilitatea cu egalitatea de șanse, cu echitatea și securitatea socială a populației. Iată de ce ni se pare vădit contraproductivă, ca să nu spunem altfel, opunerea României performante, României sociale.

În al doilea rând, trebuie spus că România nu este și nu a fost un stat "asistențial", în ciuda catalogării ca atare de către forțele de dreapta din țară. Cu o pondere de numai 12% a cheltuielilor sociale în produsul intern brut al țării, România ocupă, și din acest punct de vedere, ultimul loc în Uniunea Europeană.

Pentru comparație, este bine de știut că ponderea cheltuielilor sociale în produsul intern brut, la nivelul Uniunii Europene, este în medie de 31,9%, deci de aproape trei ori mai mare. Din cele 202 prestații sociale, aduse ca argument de către actuala putere, în favoarea unui stat "asistențial", numai 34 sunt prestații la nivel național, restul de 168 fiind beneficii la nivel local, acordarea lor fiind conjuncturală, iar sumele, evident, simbolice.

Din necunoașterea realităților din țară, acest număr de beneficii poate părea exagerat, dar el trebuie văzut și ca un răspuns al comunităților locale la rata înaltă a sărăciei, îndeosebi a sărăciei rurale, pe de o parte, iar pe de altă parte, ca o încercare de adaptare la cele 263 de taxe și tarife cu caracter fiscal și nefiscal, la nivelul anului 2010.

Pentru a marca importanța cu totul deosebită a celor 34 de prestații sociale de la nivel național, țin să menționez, stimați colegi, faptul că în lipsa acestora rata sărăciei relative din România ar fi de 48%, și nu de 28%, cât este în prezent.

În concluzie, cu numai 34 de beneficii la nivel național și doar 12% nivelul cheltuielilor sociale din produsul intern brut, orice afirmație de genul România - stat "asistențial" - este ridicolă, ea nefăcând decât rău și mistificând adevărul.

În al treilea rând, stimați colegi, vreau să afirm aici că nu tot ceea ce, la un moment dat, ni se pare corect din punct de vedere economic este și echitabil din punct de vedere social.

În acest sens, chiar dacă reducerea drastică a cheltuielilor sociale poate părea forțelor de dreapta din țară corectă din punct de vedere economic, ea nu este percepută, în niciun caz, ca echitabilă de către populație. Și aceasta cu atât mai mult cu cât în acest fel povara crizei este pusă exclusiv pe umerii celor mai vulnerabile categorii sociale din țară, în timp ce evaziunea fiscală, furtul, corupția, risipa, contrabanda, clientelismul se dezvoltă, parcă, nestingherite în România.

Pe de altă parte, reducerea cheltuielilor sociale, a cheltuielilor cu forța de muncă, în general a cheltuielilor publice, este criticabilă chiar și din punct de vedere economic, căci aceste măsuri conduc la reducerea drastică a consumului, a cererii, deci duc la contracția și mai accentuată a economiei.

A spune, așadar, că măsurile acestea sunt absolut necesare, că ele nu au alternativă, că numai ele reformează și modernizează statul român, se relevă din nou a fi contraproductiv. Dimpotrivă, stimați colegi, frumusețea acestei lumi constă tocmai în diversitatea ei. Există, astfel, diferite moduri de a conduce economia; există mai multe modele bune de dezvoltare a societății.

A afirma că numai măsurile puterii actuale din România sunt cele adevărate și necesare, miroase de la o poștă a dogmatism, iar lucrul acesta trebuie să ne dea tuturor de gândit.

În opinia Partidului Social Democrat, dimpotrivă, accentul ar trebui pus pe crearea locurilor de muncă. O creștere în câțiva ani a ratei de ocupare, de la 57, la 70% ar aduce în jur de 10% la PIB-ul țării. Alte procente importante ar putea proveni din majorarea alocărilor pentru cercetare și dezvoltare, de la 0,65% din PIB, acum, la aproximativ 3% în viitorii ani.

În egală măsură, putem vorbi de investiții cu rol de multiplicator în economia țării, de măsuri pentru reluarea creditării, de măsuri menite să multiplice încrederea investitorilor străini, ca de exemplu: o bună guvernare, transparență, predictibilitate, stabilitate, forță de muncă calificată, o rată înaltă a inovării, calitate a infrastructurii și a serviciilor publice.

În viziunea noastră, de exemplu, aceste măsuri sunt și corecte din punct de vedere economic, dar și echitabile din punct de vedere social, fiind deci mult mai potrivite României de astăzi.

În al patrulea rând, aici nu este vorba doar de scăderea cheltuielilor sociale și a veniturilor populației - salarii și pensii -, ci și de scăderea gradului de siguranță al vieții cetățenilor și de o scădere a încrederii cetățenilor în statul român, în valorile pe care el se întemeiază.

A renunța la România socială, înseamnă, până la urmă, stimați colegi, să renunți la propria identitate. Spun acest lucru, căci există o componentă socială a noțiunii de cetățean român, constituită din drepturi și obligații sociale: dreptul la educație, dreptul la sănătate, dreptul la asistență socială, obligația de a căuta de lucru, obligația de a plăti taxe și impozite.

Prin afirmațiile, cel puțin hazardate, ale președintelui țării, tocmai această componentă socială a cetățeniei este astăzi grav amenințată, chiar negată.

În acest fel, este subminată însăți legătura fundamentală dintre stat și cetățean, prejudiciul fiind unul imens: pierderea încrederii cetățenilor în statul român, cu tot ceea ce poate decurge de aici.

În al cincilea rând, constatăm că avem viziuni cu totul diferite cu privire la rolul statului, chiar și în perioadă de criză. Dumneavoastră doriți, în continuare, un stat minimal, mult mai ieftin, și care, în plus, să nu fie ținut responsabil pentru cetățenii săi.

Noi, dimpotrivă, dorim un rol cât mai echilibrat al statului, în relația sa cu piața, aceasta însemnând că statul stabilește regulile, dar și controlează respectarea acestor reguli.

Afirmăm, din nou, aici că statul este un producător principal de bunăstare în România, prin educație, prin sănătate, prin știință, prin cultură, prin securitate publică și socială.

Reducerea cheltuielilor statului înseamnă, implicit, creșterea inegalităților, a excluderii, a sărăciei, a subocupării, înseamnă o calitate și mai slabă a forței de muncă, o sănătate și mai precară a națiunii române, înseamnă subdezvoltare, înseamnă - în final - stimați colegi, tocmai lipsă de performanță.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Legea salarizării bugetarilor pe anul 2011 se înscrie în viziunea așa-zisă "reformatoare" a puterii, ea prevăzând reducerea cheltuielilor statului român,

În acest sens, legea consacră și perpetuează reducerea salariilor cu 25%, operată în anul 2010, și pentru anul viitor. Legea nu stimulează munca și calitatea muncii depuse, salarizând funcția, și nu performanța profesională; legea nu prevede prioritățile societății românești în materie de salarizare, excluzând importanța socială a muncii dintre criteriile de ierarhizare a categoriilor profesionale, astfel încât educația, cercetarea, sănătatea, deși esențiale într-o societate a cunoașterii, rămân "Cenușăresele" sistemului.

Legea leagă salariile bugetarilor de voința subiectivă a puterii, lăsând la latitudinea unui ordin comun al miniștrilor muncii și finanțelor, calcularea în fiecare an a salariilor efective, legea devenind astfel inutilă și lipsită de transparență.

În plus, stimați colegi, asumarea răspunderii guvernamentale pentru una din legile esențiale ale unei societăți, o lege ce stabilește sistemul de distribuție din societatea românească, pune - din nou - Parlamentul într-o situație jenantă, negându-i acestuia rolul de principal for de dezbatere democratică a proiectelor legislative ale țării.

Iată, stimați colegi, suficiente motive pentru fiecare dintre dumneavoastră, pentru ca, prin votul ce îl veți exprima, să hotărâți astăzi demiterea actualului guvern, contribuind în acest fel la relansarea democratică a țării, la dezvoltarea sa echilibrată, atât din punct de vedere economic, cât și social.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc domnului deputat Dan-Mircea Popescu.

Domnul deputat Victor Paul Dobre, din partea Grupului parlamentar al PNL, are cuvântul.

Domnul senator Fekete Levente Szabó András, din partea Grupului parlamentar al UDMR, se pregătește.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Acum mai bine de un an, domnul prim-ministru venea în fața Parlamentului și își asuma Legea salarizării unice.

Acum mai bine de un an, Partidul Național Liberal iniția și atunci o moțiune de cenzură, ca și acum.

Acum mai bine de un an, o parte din colegi era alături de domnul prim-ministru.

Astăzi, au înțeles și sunt alături de noi.

Acum mai bine de un an, o altă parte dintre colegi era alături de noi, și îmi doresc să fie consecvenți, așa cum liberalii au fost totdeauna consecvenți.

Atunci spuneam - și am avut dreptate - că Legea salarizării unice era o perdea de fum, erau niște promisiuni până în 2014 - 2015 ș.a.m.d., și, în fapt, nu reprezenta decât înghețarea salariilor într-o primă etapă, pentru anul 2010; și asta s-a întâmplat.

De asemenea, la 1 ianuarie, pentru că oamenii au fost mințiți și au înțeles prea puțini, și-au dat seama că au pierdut și sporuri, și prime, și ore suplimentare.

Vă aduceți aminte, domnule prim-ministru, că vreo două, trei luni Ministerul Muncii motiva că sunt doar greșeli ale contabililor. Nu, era o măsură deliberată a Guvernului pe care îl conduceați atunci, ca și a celui pe care îl conduceți acum.

Legea aceea, însă, bună - rea, prevedea un lucru: că în luna mai - iunie guvernul trebuia să vină cu o nouă propunere legislativă pentru salarizarea pe 2011.

Ce s-a întâmplat? În luna iunie Guvernul a venit cu - și iarăși v-ați asumat răspunderea - cu tăierea salariilor cu 25%. Deși, aduceți-vă aminte, și n-aș vrea să vă citez eu, din cuvântarea de la promovarea Legii salarizării unice. A urmat o perioadă foarte grea, care este și astăzi.

Acum veniți, în ultimul moment, cu propunea legislativă pe care trebuia s-o faceți în iunie; acum veniți și ne spuneți nouă că, prin această moțiune, blocăm creșterea salariilor cu 15%. Asemenea minciună nu prea s-a rostit de la tribuna Parlamentului.

Domnule prim-ministru, moțiunea noastră este ca la 1 ianuarie salariile bugetarilor să revină acolo unde dumneavoastră v-ați angajat în luna iunie, că vor reveni la normal cu 1 ianuarie.

Nu este vorba, în niciun caz, de o creștere salarială cu 15%. Oamenii recuperează doar o parte din ceea ce le-ați amputat astă-vară. Și măsura este a Guvernului.

Domnul ministru al muncii promitea zilele trecute, așa cum se întâmpla și anul trecut, că în următorii patru ani salariile vor crește cu 43%. Știți cum: recuperăm alea 25% tăiate, recuperăm 8% din inflația pe anul acesta. De fapt, în următorii patru ani, bine, aici am convingerea că românii nu vor avea parte atât de mult timp de această guvernare, dar dacă ar rămâne, vă dați seama unde ar duce!

Domnule prim-ministru, sunteți foarte relaxat azi - și dumneavoastră, și domnii miniștri. Considerați că aveți o coaliție care va funcționa. Nu priviți deloc cu emoție moțiunea de cenzură, pentru că aici, în această sală, dumneavoastră sunteți mulți. Numai că, dincolo de pereții acestei săli, sunt milioane de români direct afectați de măsurile dumneavoastră. Și, niciodată, dar niciodată, domnule prim-ministru, atât de puțini nu au mințit atât de mult și pe atât de mulți.

De aceea, vom vota această moțiune, cu speranța, poate, că unii dintre colegii din majoritate, în săptămâna Crăciunului, vor da acea "Veste minunată" românilor, că Guvernul Boc a plecat acasă.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul senator Fekete Levente Szabó András, din partea Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul.

Domnul deputat Ovidiu Ganț se pregătește.

Domnul Fekete-Szabó András-Levente:

Domnule președinte al Senatului,

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al UDMR din Senat și Grupul parlamentar al UDMR din Camera Deputaților nu susțin moțiunea prezentată și nici nu va vota.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

O altă contribuție succintă la dezbaterea noastră.

Domnul deputat Ganț, Grupul parlamentar al minorităților naționale. Vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte al Senatului.

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Grupul parlamentar al minorităților naționale nu susține moțiunea de cenzură.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule deputat.

Nu am înscris la cuvânt colegi din partea grupurilor...

Domnule Eugen Nicolicea, vă rog, aveți cuvântul, din partea Grupului parlamentar al senatorilor și deputaților independenți.

Domnul Eugen Nicolicea:

Grupul parlamentar al deputaților independenți nu susține această moțiune.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Îl invit la cuvânt, în continuare, pe domnul deputat Adrian Solomon, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Domnul Ludovic Orban se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Adrian Solomon:

Domnule președinte,

Doamna președinte a Camerei, să nu uităm că "Roberta trebuie să cadă",

Domnule prim-ministru,

I-am ascultat, de altfel, pe toți reprezentanții Grupurilor parlamentare ale UDMR, minorități, independenți, și am aflat că ei nu susțin moțiunea, prin urmare susțin legea, susțin Legea salarizării unitare pe anul 2011, o lege care vine și consfințește reducerea cu 25% a salariilor.

Spunea domnul prim-ministru, în intervenția domniei sale, că opoziția ține cu tot dinadinsul ca România să nu reușească. Să nu reușească ce? Nu ne-a mai spus domnul prim-ministru, dar poate o să aibă ocazia, tot astăzi, să ne lămurească.

Important este că legea pe care o dezbatem sau moțiunea împotriva Legii salarizării unitare propune o grilă de salarizare de la 1 la 15. Astfel, contrar celor afirmate de primul-ministru în atâtea rânduri, nu se măresc salariile mici, pentru că atunci ar fi trebuit să scadă ecartul de la 1 la 12, cum era în legea trecută, la 1 la 10. Deci, se măresc tot salariile mari, se măresc salariile celor cu funcții, se măresc salariile celor numiți în funcții pe criterii politice.

Se creează, astfel, sau se pun bazele, mai exact, unor raporturi feudo-vasalice între șeful - devenit senior - și subordonatul - de orice tip - devenit vasal; se creează o piramidă salarială ce nu mai are la bază competența, profesionalismul, ci doar servilismul.

În vârful acestei piramide s-a cocoțat, fără niciun drept, aș spune, prezidentul Traian Băsescu, nu un profesor universitar, nu un medic de renume, nu un general al armatei române. Această piramidă este însăși oglinda statului-interlop, în fruntea căruia se află, evident, șeful statului-interlop, și anume Traian Băsescu.

Într-un astfel de stat nu mai este nevoie de poliție - și am văzut cine a renunțat la poliție -, într-un astfel de stat nu mai este nevoie de educație, de sănătate, de administrație, pentru că aici se va ajunge ținând aceste domenii vitale ale unei societăți în subfinanțare și total neatractive pentru cei mai buni dintre noi. Într-un stat-interlop nu mai este nevoie nici măcar de dialog, de parteneriat și, prin urmare, nu este nevoie de sindicate, pentru că, vedem, legea nu are girul sindicatelor.

Și toate acestea după 20 de ani, după 20 de ani de democrație, când toate guvernele s-au străduit să adauge puțin câte puțin, spre asigurarea unui trai mai bun cetățenilor țării noastre. Dar formula, după 20 de ani, pe care o auzim de la domnul Emil Boc și de la tovarășii săi din PDL, zi de zi în discursurile publice, nu este nouă, și mă gândeam, de multe ori, de unde le-a venit lor această idee să tot ne aducă aminte că, după 20 de ani, ei sunt cei chemați să preia destinul României și să-l ducă acolo unde vrem cu toții.

Căutând în memorie, mi-am adus aminte de apelul către poporul german, făcut de Hitler, la 31 ianuarie 1933. Și, spicuiesc de aici câteva date, care să ne ducă cu gândul la formula "după 20 de ani" a celor de la PDL. Și spunea Hitler către poporul german următorul lucru: "Noi preluăm o moștenire îngrozitoare. În 14 ani, partidele din noiembrie au ruinat țăranul german; în 14 ani, au creat o armată de milioane de șomeri. Guvernul național va urma planul expus, în continuare, cu voință de fier și perseverență plină de încăpățânare".

Vi se pare cunoscut, cumva, discursul acesta? Vi se pare mai apropiat de ceea ce spune în zilele noastre, în fața noastră și în fața națiunii domnul Emil Boc?

Și ia uitați ce mai spunea Hitler: "Guvernul Revoluției naționale dorește să pornească la treabă, și o va face. Nu el este cel care timp de 14 ani a provocat ruina poporului german. El, în 4 ani, va trebui să acopere datoriile contractate în 14 ani.

Partidele marxiste și cei care le susțin au avut la dispoziție 14 ani în care să-și dovedească priceperea."

Iată de unde sfătuitorii domnului Emil Boc își iau informațiile în momentul când îl consiliază pe primul-ministru. Nu este vina primului-ministru că acei consilieri nu au fost duși la un control mai des, dar este vina domnului prim-ministru că acceptă astfel de sfaturi din partea unor naziști colorați în portocaliu.

Eronat îl comparam la începutul anului pe domnul Boc cu Lăcustă-Vodă. Și spun eronat, pentru că nefericitul domn din secolul al XVI-lea nu a reușit să bată pe nimeni, nici măcar lăcustele, care l-au învins, dându-i și supranumele.

Domnul Emil Boc, în acest an, aliat cu lăcustele portocalii i-a învins pe toți: a învins bugetarii, cărora le-a luat 25% din venituri, din salarii, și, raportat la salariul din august 2009, le-a luat chiar 50% din cât câștigau. I-a învins pe pensionari, cărora le ia 5,5% din pensiile amărâte pentru contribuția la sănătate, în vreme ce banii statului, în loc să subvenționeze sistemul de sănătate, se duc pe alte căi în buzunarele clientelei portocalii. A învins până și armatele de mame și bebeluși, pentru că așa spunea Traian Băsescu, că am ajuns o țară de mame și bebeluși.

Iată că, cu atâtea "victorii", la final de an Emil Boc nu mai poate fi comparat cu nefericitul domn din secolul XVI. El este cel mai minunat, el este cel mai bun, el este cel chemat să coboare națiunea română sub nivelul de supraviețuire și să ridice națiunea portocalie puțină, din ce în ce mai puțină, la un standard de viață cum rar ați visat.

De aceea, noi votăm moțiunea nu ca să punem piedică României, ci să punem piedică acestui mare voievod al țării noastre, care în loc să ridice poporul, îl coboară. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ludovic Orban. Se pregătește domnul senator Trifon Belacurencu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi parlamentari, astăzi, după atmosfera din sală am senzația că nu se dezbate o moțiune de cenzură, ci parcă Parlamentul României ar fi o sală de elevi corigenți și repetenți care au venit să primească note de la profesorul Emil Boc și practic nu își dau seama că astăzi România are ocazia de a face un cadou fiecărui român, în pragul Crăciunului, un cadou pe care și-l doresc aproape toți românii, și anume, să scape țara de Guvernul Boc.

L-am auzit pe premier spunând niște neadevăruri, spunând niște inepții pe care personal nu pot să le înțeleg. Spunea domnul premier că scopul acestei moțiuni de cenzură este acela de a împiedica creșterea salariilor cu 15%.

Îi spun domnului premier că scopul acestei moțiuni de cenzură este acela de a împiedica perpetuarea pe anul 2011 a menținerii unui salariu pentru angajații din sectorul bugetar, diminuat cu mai mult de 25% față de salariul anterior lunii 1 iulie.

Mulți dintre colegii mei au prezentat calculele și au arătat că de fapt salariile nu numai că nu cresc cu 15% față de luna octombrie, ci salariile se reduc, ca urmare a Legii salarizării pe anul 2011.

Deci, scopul acestei moțiuni de cenzură este acela de a readuce salariul în sectorul public, la nivelul anterior lunii 1 iulie.

Este adevărat că scopul acestei moțiuni de cenzură este acela de a da țării un alt Guvern, care să aibă capacitatea de a elabora un alt proiect de buget decât proiectul de buget pe care l-a prezentat Guvernul Boc și care nu va aduce pentru anul 2011 decât ceea ce ne-a adus în ultimii doi ani: sărăcie, șomaj, scădere economică, scăderea veniturilor populației. Pentru că între a nu avea un buget pe 2011 și a avea bugetul elaborat de Guvernul Boc, mai bine nu am avea buget și am avea un alt Guvern care să elaboreze un alt proiect de buget.

Astăzi, parlamentarii care sprijină Guvernul, o majoritate sui generis, au anunțat că nu votează.

În mod evident acest act arată faptul că Guvernul actual nu are încredere în parlamentarii săi, arată faptul că orice om care este nemulțumit în Parlamentul României și care ar vrea să voteze altfel decât cum ordonă Traian Băsescu, Elena Udrea sau Emil Boc, este împiedicat să-și exercite dreptul de vot fundamental, pe care îl are, ca urmare a votului cetățenilor.

Dar, stimați colegi din majoritatea parlamentară, gândiți-vă, dacă în locul dumneavoastră, în băncile Parlamentului, ar fi un profesor căruia în urma performanțelor Guvernului Boc, nu numai că nu i s-a majorat salariul cu 50%, ci i-a scăzut salariul cu peste 30%, cum ar vota, în locul dumneavoastră, un profesor, dacă ar fi parlamentar? Cum ar vota un medic de care vă dați toată silința să scăpați, atâta timp cât îi lăsați la un nivel de salarizare care este mai mic decât nivelul de salarizare al unei femei de serviciu dintr-un spital, din orice țară civilizată din Europa?

Cum ar vota în locul vostru, stimați colegi parlamentari din majoritate, un polițist? Nu polițiștii care ne fac "cinste", precum Toba și Șoricul, ci polițiștii care stau în stradă, polițiștii de secție, de care v-ați bătut joc și pe care i-ați adus în situația de a nu-și putea exercita, practic, funcțiile, atribuțiile și de a nu putea asigura ordinea publică, paza vieții și bunurilor cetățenilor.

Bineînțeles că nu vă interesează lucrul acesta, bineînțeles că pentru voi, parlamentari ai puterii, vă interesează probabil să continuați să beneficiați din plin de fructele otrăvite ale guvernării, să vă înmulțiți numărul de contracte pe care le aveți cu bugetul, să vă mai puneți noi rude, prieteni sau clienți politici în fruntea instituțiilor statului, a companiilor și a regiilor statului, vă interesează să profitați în continuare de toate avantajele de a fi la putere, avantaje care nu sunt ale românilor, ci sunt numai ale dumneavoastră personale, ale rudelor voastre și ale clientelei pe care ați dezvoltat-o.

Ce face un om atunci când îl doare măseaua? Ce face un om atunci când are un furuncul pe față? Ce face un om atunci când are hemoroizi? (Râsete.) Ce ar trebui să facă un corp social cum este națiunea română, atunci când în loc de Guvern are și furuncul, și o măsea stricată, are și hemoroizi? Ar trebui să facă un singur lucru, ceea ce face un om normal: își scoate măseaua, își operează furunculul și își taie hemoroizii. Ca atare, stimați colegi, dacă vă place în continuare să trăiți cu o durere permanentă în corp, dacă vă place în continuare să nu puteți să mâncați, să nu puteți să vă bucurați de sărbătorile de iarnă, țineți-vă în corpul social furunculul, măseaua stricată, hemoroizii și așa mai departe, care astăzi nu sunt altceva decât o suferință nenecesară, o suferință gratuită pe care o provocați fiecărui român.

Mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Domnul senator Trifon Belacurencu, din partea Grupului PSD+PC. Și ultimul înscris pe lista mea de vorbitori, domnul senator Varujan Vosganian.

Domnul Trifon Belacurencu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați senatori și deputați,

Moțiunea de cenzură, denumită «Legea privind salarizarea în anul 2011, ultima "țeapă" trasă românilor de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc», dacă va fi votată de dumneavoastră, va fi cel mai bun cadou pe care îl putem face românilor de Crăciun.

Această lege prevede, în realitate, o creștere de doar 1,4%, de fapt este o foarte mică recuperare din cei 25% luați de Guvernul Boc anul trecut.

Dacă această lege nu va trece, bugetarii vor reveni la salariile anterioare tăierilor abuzive. Guvernul a tăiat respectivele salarii în baza art. 53 din Constituție, iar Curtea Constituțională a decis că o astfel de măsură poate fi aplicată doar până la sfârșitul anului.

Nu există niciun motiv pentru care acest atentat asupra românilor să continue și anul viitor!

Nu există niciun motiv pentru care acest Guvern să mai rămână la guvernare!

Nu voi reitera faptul că această lege încalcă Codul muncii, că taie tichetele cadou, de vacanță și al 13-lea salariu, doar pentru a-și menține mulțumită clientela politică portocalie. Această lege ne duce, practic, înainte de 1989. Ea creează o divizare nouă a societății, un conflict între profesii.

Această lege încalcă în mod manifest art.1 alin.(3) din Constituție, care statuează că România este un stat de drept, democratic și social.

Domnule prim-ministru, ce fel de stat social va mai fi România dacă profesorii, medicii și funcționarii publici vor avea salarii care nu le vor permite să aibă un trai decent?

Ce fel de educație vor primi copiii noștri de la profesorii umiliți de acest Guvern incompetent și care abia au bani de pe o zi pe alta?

Pentru ce trebuie să plătim noi cu toții? Acest Guvern trebuie să plece, pentru că fură banii și viitorul României! Acest Guvern nu mai are niciun fel de respect față de legile țării, față de cetățenii ei și față de deciziile Curții Constituționale.

Această propunere legislativă, dacă va fi adoptată, nu va face altceva decât să perpetueze sărăcia, mizeria și exodul persoanelor calificate.

Iată de ce eu, alături de ceilalți colegi din PSD, PC și PNL voi vota în favoarea moțiunii de cenzură.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

Cu aceasta, partea dedicară dezbaterii moțiunii de cenzură se încheie.

Domnul prim-ministru, dacă dorește...? Dacă domnul prim-ministru dorește să aibă o intervenție de final? Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Pentru următoarele șase luni România devine țara cu cele mai bune perspective economice din Europa Centrală și de Est. (Rumoare în partea opoziției.) Această afirmație nu aparține premierului, nu aparține cuiva din partea arcului guvernamental. Această afirmație este rezultatul unei analize, efectuate de către 85 de experți financiari din Europa, realizat de Institutul ZeW.

Deci, sunt convins, distinși colegi din opoziție, că ați zâmbit și că doreați ca acest lucru să nu se întâmple. Aceasta este realitatea pe care o realizează oameni ce fac analize obiective, cu privire la evoluția României, iar 85 de experți financiari din Europa, analizând reformele promovate, măsurile luate de Guvern, o spun foarte clar și răspicat că în următoarele șase luni România devine țara cu cele mai bune perspective economice din Europa Centrală și de Est. Cu o singură condiție: să nu facem niciun pas înapoi pe linia consolidării reformelor structurale începute.

De aceea, moțiunea de astăzi trebuie să fie respinsă, pentru a putea avea drumul consolidării economice pregătit.

De asemenea, ați văzut și observațiile Fondului Monetar Internațional potrivit cărora România nu mai este un elev mediocru, ci, dimpotrivă, România merge pe performanță economică, ca o consecință a măsurilor corecte, deși dureroase luate de către Guvernul pe care-l reprezint.

De asemenea, România are una dintre cele mai scăzute datorii publice, ca procent, în produsul intern brut din Uniunea Europeană. Doar trei țări din cele 27 au o datorie mai mică decât România. Altele, majoritatea lor covârșitoare, au o datorie publică, ca procent din PIB, mult, mult mai mare.

Haideți să nu compromitem aceste avantaje pe care România le are. Și care ar fi aceste avantaje, foarte pe scurt? În primul rând, pentru 1.290.000 de bugetari să le oferim posibilitatea de a recupera 15% din salariul diminuat. Deci, repet, e vorba nu de diminuare, ci de câștigare a 15% din ce s-a pierdut.

În al doilea rând, haideți să consolidăm măsurile economice care pregătesc ieșirea din recesiune și trecerea pe creștere economică, astfel încât anul 2011 să fie anul în care, după ce am finalizat constrângerile bugetare majore, să fie anul consolidării economice a țării.

Dragi colegi,

Doamnelor și domnilor,

În fața dumneavoastră sunt două opțiuni: varianta și opțiunea de siguranță oferită de Guvern, care asigură o recuperare cu 15% a salariilor diminuate în 2010, în luna iulie, o variantă certă sănătoasă, sigură, predictibilă și cu acoperire în buget sau aveți de ales varianta și opțiunea opoziției, o opțiune populistă, fără acoperire, care vinde iluzii și fără perspective. Exact așa cum a fost viziunea opoziției de acum în anul 2008, când a făcut promisiune fără acoperire, a confiscat viitorul țării și a oferit românilor cadouri otrăvite.

Guvernul vă recomandă varianta de siguranță. Varianta de a oferi bugetarilor o recuperare, așa cum am spus, cu 15% a salariilor diminuate și care să ne asigure premisele unei creșteri economice în anul următor.

Vă mulțumesc și vă urez succes. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Urmează momentul votului.

Cunoașteți deja modalitatea de exprimare a votului plenului reunit, conform Constituției, minimum 236 de voturi pentru. Votul este secret, se exprimă prin bile. Evident, fiecare parlamentar își va exprima votul: bila albă introdusă în urna albă și bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru moțiunea de cenzură și bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă un vot contra moțiunii dezbătute astăzi.

Am rugămintea către domnii chestori... Începem cu Senatul. Păstrăm regula noastră, alternăm lectura. Înțeleg că și Camera are și un plen după aceea.

Domnul chestor Dumitru Constantin, din partea Senatului, este deja în dispozitiv. Am rugămintea și de la Cameră un coleg chestor, pentru a putea să... Și domnul Chelaru este prezent din partea Senatului, chestorul Senatului.

Domnule Albu? Domnule deputat, domnule chestor, vă rog. Să știți că sugestia nu a fost a mea, domnule Albu, nu este nimic personal, să știți.

Domnii chestori au verificat deja primirea bilelor, pentru a putea să fim siguri că nu există niciun fel de îndoială cu privire la maniera de vot. E în regulă, da?

Lista senatorilor. Domnule senator Gheorghe David, secretar al Senatului, vă rog să procedați la lectura alfabetică a senatorilor.

Domnul Gheorghe David:

- Albert Amos- prezent, nu votează
- Andrei Florin-Mircea - prezent, nu votează
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antonescu George Crin Laurențiu- prezent
- Arcaș Viorel- prezent
- Ariton Ion - prezent, nu votează
- Badea Viorel-Riceard - prezent, nu votează
- Banias Mircea Marius - absent
- Bara Ion - prezent, nu votează
- Bașa Petru - prezent, nu votează
- Bădescu Iulian - prezent
- Bălan Gheorghe Pavel - prezent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - prezent, nu votează
- Berceanu Radu-Mircea - prezent, nu votează
- Bîgiu Marian-Cristinel- prezent
- Blaga Vasile - prezent, nu votează
- Bîrlea Gheorghe - absent
- Boagiu Anca-Daniela - prezentă, nu votează
- Boitan Minerva - absentă
- Bokor Tiberiu - prezent, nu votează
- Borza Dorel Constantin- Vasile - prezent, nu votează
- Bota Marius-Sorin-Ovidiu - absent
- Calcan Valentin-Gigel - prezent, nu votează
- Câmpanu Liviu - absent
- Chelaru Ioan - prezent
- Chirvăsuță Laurențiu- absent
- Chivu Sorin Serioja - prezent, nu votează
- Cibu Constantin Sever - prezent, nu votează
- Cinteză Mircea - prezent, nu votează
- Coca Laurențiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - prezent
- Constantinescu Viorel - prezent, nu votează
- Cordoș Alexandru - prezent
- Corlățean Titus - prezent
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila - prezent, nu votează
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - prezent, nu votează
- Diaconescu Cristian - absent
- Diaconu Mircea - prezent
- Dobra Nicolae - prezent, nu votează
- Dumitru Constantin - prezent, nu votează
- Fekete-Szabó András-Levente- prezent, nu votează
- Feldman Radu-Alexandru - absent
- Filip Petru - prezent, nu votează
- Fodoreanu Sorin - prezent, nu votează
- Frâncu Emilian-Valentin - prezent
- Frunda György - prezent, nu votează
- Găină Mihăiță - absent
- Geoană Mircea-Dan - prezent
- Ghișe Ioan - prezent
- Greblă Toni - prezent
- Grosu Cornelui - prezent, nu votează
- Günthner Tiberiu - prezent, nu votează
- Gyerkó László - prezent, nu votează
- Hașotti Puiu - prezent
- Hărdău Mihail - prezent, nu votează
- Humelnicu Augustin-Daniel - prezent, nu votează
- Ichim Paul - prezent
- Igaș Traian-Constantin - prezent, nu votează
- Ion Vasile - absent
- Iordănescu Anghel - absent
- Jurcan Dorel - absent
- Lazăr Sorin-Constantin - prezent
- Luca Raymond - prezent
- Mang Ioan - prezent
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardare Radu-Cătălin - prezent
- Marian Ovidiu - prezent, nu votează
- Marian Valer - prezent
- Markó Béla - absent, Guvern
- Mazăre Alexandru - prezent
- Măgureanu Cezar-Mircea - prezent, nu votează
- Mărcuțianu Ovidius - prezent, nu votează
- Meleșcanu Teodor-Viorel - prezent
- Mihăilescu Petru-Șerban - prezent, nu votează
- Mitrea Elena - prezentă
- Mitrea Miron-Tudor - prezent
- Mîrza Gavril - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent, nu votează
- Mocanu Toader - prezent, nu votează
- Moga Nicolae - prezent
- Mustățea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - prezent
- Necula Marius-Gerard - prezent, nu votează
- Nedelcu Vasile - prezent, nu votează
- Nicoară Marius-Petre - prezent
- Nicoară Romeo-Florin - prezent
- Nicolaescu Sergiu-Florin - prezent
- Nicula Vasile-Cosmin - prezent
- Nistor Vasile - absent
- Niță Mihai - prezent, nu votează
- Onofrei Orest - prezent, nu votează
- Oprea Dumitru - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Panțuru Tudor - absent
- Pașca Liviu-Titus - prezent
- Păran Dorin - prezent, nu votează
- Pereș Alexandru - prezent, nu votează
- Pintilie Vasile - prezent, nu votează
- Plăcintă Sorina-Luninița - prezentă, nu votează
- Pop Gheorghe - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - prezentă, nu votează
- Prodan Tiberiu-Aurelian - absent
- Prună Nicolae-Dănuț - prezent
- Rasaliu Marian-Iulian - prezent, nu votează
- Rădulescu Cristian - prezent, nu votează
- Rădulescu Șerban - prezent, nu votează
- Robu Nicolae - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Rușanu Dan-Radu - prezent
- Rușeț Ion - absent
- Saghian Gheorghe - prezent
- Savu Daniel - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Sbîrciu Ioan - prezent, nu votează
- Secășan Iosif - prezent, nu votează
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru-Florin - prezent, nu votează
- Stănișoară Mihai - absent
- Șova Dan-Coman - prezent
- Tămagă Constantin - prezent
- Toma Ion - prezent
- Țopescu Cristian-George - absent
- Țuțuianu Adrian - prezent
- Udriștoiu Tudor - prezent, nu votează
- Urban Iulian - prezent, nu votează
- Valeca Șerban Constantin - prezent
- Vasilescu Lia-Olguța - prezentă
- Verestóy Attila - prezent, nu votează
- Voicu Cătălin - absent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - prezent

Au răspuns prezent 110.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnule senator.

Secretarul Camerei, domnul deputat Mihai Voicu va proceda la lectura listei alfabetice a deputaților.

Rog chestorii Camerei Deputaților să își ocupe locurile.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Domnul Niță Constantin și domnul Gabor Gheorghe, cu ceva probleme, să voteze înainte; sunt prezenți și votează amândoi.

- Adomniței Cristian Mihai - absent
- Albu Gheorghe - prezent, nu votează
- Alecu Valeriu - prezent, nu votează
- Almăjanu Marin - prezent
- Amet Aledin - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andon Sergiu - prezent
- Andronache Gabriel - prezent
- Anghel Florin Serghei - prezent
- Antal István - prezent
- Antochi Gheorghe - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă
- Arion Viorel - prezent
- Atanasiu Teodor - prezent
- Avram Marian - prezent
- Axenie Carmen - prezentă
- Balan Ioan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Banu Mihai - prezent
- Barbu Sulfina - prezentă
- Barna Maria Eugenia - absentă
- Bădălan Eugen - prezent
- Bădulescu Adrian

Domnul Mircea-Dan Geoană:

O secundă; să menționați dacă își exprimă votul sau nu colegii care sunt, da?

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

N-am de unde să știu eu. E dreptul lor dacă se duc se duc să voteze sau nu. Eu n-am de unde să știu, că mie nu-mi spun dacă votează sau. Îmi fac doar semn că sunt prezenți.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Da. Bine.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

O să comunic câți sunt prezenți și trebuie să fie bile cel mult cât cei prezenți.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

OK!

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

- Bădulescu Adrian - absent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbulescu Daniel-Ionuț - prezent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Berci Vasile - prezent
- Béres Ștefan Vasile - prezent
- Blaga Iosif Veniamin - prezent
- Bleotu Vasile - absent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Bobeș Marin - prezent
- Bode Lucian Nicolae - prezent
- Boghicevici Claudia - prezentă
- Boiangiu Victor - prezent
- Boldea Mihail - prezent
- Borbély László - absent
- Bordeianu Dan - prezent
- Bostan Emil - prezent
- Bot Octavian - prezent
- Botiș Ioan-Nelu - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brătianu Matei Radu - prezent
- Brînză William Gabriel - prezent
- Buciuta Ștefan - absent
- Bud Nicolae - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Viorel-Vasile - prezent
- Budurescu Daniel-Stamate - prezent
- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buican Cristian - prezent
- Burcău Doina - prezentă
- Burlacu Cristian-Ion - prezent
- Burnei Ion - absent
- Buta Sorin Gheorghe - prezent
- Calimente Mihăiță - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Mircea Vasile - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Cărare Viorel - prezent
- Cherecheș Cătălin - prezent
- Chircu Doinița-Mariana - prezentă
- Chirilă Constantin - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Chisăliță Ioan Narcis - absent
- Chițoiu Daniel - prezent
- Chiuariu Tudor-Alexandru - prezent
- Cindrea Ioan - absent
- Ciobanu Gheorghe - prezent
- Ciocan Gheorghe - prezent
- Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
- Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
- Ciuhodaru Tudor - absent
- Coclici Radu Eugeniu - prezent
- Coroamă Gheorghe - prezent
- Covaci Dorel - prezent
- Cristea Victor - prezent
- Cristian Horia - prezent
- Croitoru Cătălin - prezent
- Damian Ioan - prezent
- Dascălu Constantin - prezent
- Derzsi Ákos - prezent
- Dobre Ciprian Minodor - prezent
- Dobre Cristina Elena - absentă
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dolineaschi Andrei - prezent
- Donțu Mihai-Aurel - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
- Drăghici Sonia-Maria - prezentă
- Drăgulescu Iosif Ștefan - absent
- Dugulescu Marius Cristinel - prezent
- Dumitrache Ileana Cristina - absentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - absent
- Dumitrescu Liana - absentă
- Dumitrică George Ionuț - prezent
- Dumitru Georgică - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Dușa Mircea - prezent
- Edler András György - prezent
- Erdei Dolóczki István - prezent
- Farago Petru - prezent
- Farkas Anna-Lili - prezentă
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Damian - prezent
- Florescu Adrian - prezent
- Frunzulică Doru-Claudian - prezent
- Fuia Stelian - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganț Ovidiu Victor - absent
- Gavrilescu Grațiela Leocadia - prezentă
- Geantă Florian Daniel - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Tinel - prezent
- Gherasim Vasile - prezent
- Ghiță Cornel - prezent
- Ghiță-Eftemie Stelian - prezent
- Ghiveciu Marian - prezent
- Giurgiu Mircia - absent
- Gliga Vasile Ghiorghe - absent
- Göndör Marius-Sorin - absent
- Gorghiu Alina-Ștefania - prezentă
- Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
- Grama Horia - prezent
- Grosaru Mircea - absent
- Gurzău Adrian - absent
- Gust Băloșin Florentin - prezent
- Hogea Gheorghe - prezent
- Holban Titi - prezent
- Holdiș Ioan - absent
- Horj Pavel - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă
- Iacob Strugaru Stelică - prezent
- Ialomițianu Gheorghe - prezent
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - absent
- Iftime Dragoș-Adrian - prezent
- Ignat Miron - absent
- Ionescu George - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Luminița - absentă
- Iorguș Zanfir - prezent
- Irimescu Mircea - prezent
- Itu Cornel - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Jolța Nicolae - prezent
- Kelemen Atilla-Béla-László - absent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Korodi Attila - prezent
- Kötö Iosif - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Leșe Doru Brașoan - prezent
- Liga Dănuț - absent
- Longher Ghervazen - absent
- Lubanovici Mircea - prezent
- Luca Ciprian-Florin - prezent
- Lup Mircea Silvestru - prezent
- Lupu Mihai - absent
- Macaleți Costică - prezent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - absentă
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marin Mircea - prezent
- Marinescu Antonella - prezentă
- Martin Eduard-Stelian - absent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Mazilu Constantin - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - absent
- Militaru Constantin Severus - prezent
- Mircovici Niculae - absent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mocanu Adrian - absent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Morega Dan Ilie - absent
- Motreanu Dan-Ștefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Mustea-Șerban Răzvan - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - prezent
- Neacșu Marian - prezent
- Nechifor Cătălin-Ioan - absent
- Neculai Marius - prezent
- Negoiță Robert Sorin - prezent
- Negruț Clement - absent
- Nica Dan - absent
- Nica Nicolae-Ciprian - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - absentă
- Nistor Laurențiu - prezent
- Niță Constantin - prezent
- Nițu Adrian Henorel - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Novac Cornelia Brîndușa - prezentă
- Oajdea Vasile Daniel - prezent
- Olar Corneliu - prezent
- Olosz Gergely - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Oprea Gabriel - absent
- Oprișcan Mihai Doru - absent
- Orban Ludovic - prezent
- Pál Árpád - prezent
- Palașcă Viorel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Paleologu Theodor - prezent
- Pálfi Mózes Zoltán - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pandele Sorin Andi - prezent
- Panțîru Tudor - absent
- Pardău Dumitru - prezent
- Păduraru Nicușor - prezent
- Păsat Dan - prezent
- Păun Nicolae - absent
- Pâslaru Florin-Costin - prezent
- Petö Csilla-Mária - prezentă
- Petrescu Cristian - prezent
- Petrescu Petre - prezent
- Pieptea Cornel - prezent
- Pirpiliu Ștefan Daniel - prezent
- Plăiașu Gabriel - prezent
- Pocora Cristina-Ancuța - prezentă
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Georgian - prezent
- Pop Virgil - prezent
- Popa Florian - absent
- Popa Octavian-Marius - prezent
- Popeangă Vasile - prezent
- Popescu Adrian - prezent
- Popescu Cosmin Mihai - prezent
- Popescu Dan-Mircea - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
- Popov Dușan - absent
- Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent
- Postolachi Florin - prezent
- Potor Călin - prezent
- Preda Cezar-Florin - prezent
- Prigoană Vasile-Silviu - prezent
- Radan Mihai - absent
- Rățoi Neculai - prezent
- Rebenciuc Neculai - prezent
- Resmeriță Cornel-Cristian - prezent
- Riviș-Tipei Lucian - prezent
- Rizea Cristian - absent
- Rogin Marius - prezent
- Roman Gheorghe - prezent
- Roman Ioan Sorin - prezent
- Roșca Lucreția - prezentă
- Rusu Valentin - prezent
- Sava Andrei-Valentin - prezent
- Săftoiu Ana Adriana - prezentă
- Săniuță Marian-Florian - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Seremi Ștefan - prezent
- Seres Denes - absent
- Socaciu Victor - prezent
- Solomon Adrian - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Spînu Teodor-Marius - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stan Nicolae - prezent
- Stanciu Anghel - absent
- Stavrositu Maria - prezentă
- Steriu Valeriu-Andrei - prezent
- Stoica Mihaela - absentă
- Stragea Sorin Constantin - absent
- Stroe Ionuț-Marian - prezent
- Stroe Mihai - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Stroian Toader - prezent
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - absent
- Surpățeanu Mihai - prezent
- Surupăceanu Mugurel - absent
- Șandru Mihaela Ioana - prezentă
- Ștefan Viorel - absent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Știrbu Gigel-Sorinel - prezent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tabugan Ion - prezent
- Taloș-Gheorghe-Mirel - prezent
- Tărâță Culiță - prezent
- Teodorescu Horia - absent
- Tița-Nicolescu Gabriel - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toader Mircea-Nicu - absent
- Trandafir Teodora Virginia - prezentă
- Trășculescu Alin Silviu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezentă
- Tușa Adriana Diana - prezentă
- Țaga Claudiu - prezent
- Țintean Ioan - prezent
- Țîmpău Radu Bogdan - prezent
- Țurcanu Florin - absent
- Țurea Răzvan - prezent
- Udrea Elena Gabriela - prezentă
- Uioreanu Horea-Dorin - absent
- Uricec Eugen Constantin - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Varga Lucia-Ana - absentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilică Radu Costin - absent
- Vișan Gelu - prezent
- Vîlcu Samoil - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Mădălin-Ștefan - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Voinescu-Cotoi Sever - prezent
- Vreme Valerian - absent
- Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent
- Zătreanu Dan-Radu - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent
- Zisopol Dragoș Gabriel - absent
- Zoicaș Gheorghe - prezent

O să mai strig absenții, că am multe cereri.

- Adomniței Cristian Mihai - prezent
- Amet Aledin - absent
- Barna Maria Eugenia - prezentă
- Bădulescu Adrian - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Borbély László - absent
- Buciuta Ștefan - absent
- Burnei Ion - prezent
- Chisăliță Ioan Narcis - prezent
- Ciuhodaru Tudor - absent
- Dobre Cristina Elena - absentă
- Drăgulescu Iosif Ștefan - absent
- Dumitrache Ileana Cristina - absentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Firczak Gheorghe - absent
- Ganț Ovidiu Victor - absent
- Giurgiu Mircia - absent
- Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
- Göndör Marius-Sorin - prezent
- Grosaru Mircea - absent
- Gurzău Adrian - prezent
- Holdiș Ioan - absent
- Ibram Iusein - absent
- Ignat Miron - absent
- Kelemen Attila Béla-Laszló - absent
- Liga Dănuț - prezent
- Longher Ghervazen - absent
- Lupu Mihai - absent
- Manolescu Oana - absentă
- Martin Eduard-Stelian - absent
- Merka Adrian-Miroslav - absent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mocanu Adrian - absent
- Mocanu Vasile - prezent
- Morega Dan Ilie - prezent
- Nechifor Cătălin-Ioan - prezent
- Negruț Clement - absent
- Nica Dan - absent
- Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - prezentă
- Oprea Gabriel - absent
- Pambuccian Varujan - absent
- Panțîru Tudor - absent
- Păun Nicolae - absent
- Popa Florian - prezent
- Popov Dușan - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Rizea Cristian - absent
- Sârbu Marian - absent
- Seres Denes - prezent
- Stoica Mihaela - prezent
- Stragea Sorin Constantin - absent
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - absent
- Surupăceanu Mugurel - absent
- Teodorescu Horia - absent
- Toader Mircea-Nicu - prezent
- Țurcanu Florin - absent
- Uioreanu Horea-Dorin - prezent
- Varga Lucia-Ana - prezentă
- Vasilică Radu Costin - prezent
- Vreme Valerian - absent
- Zisopol Dragoș Gabriel - prezent

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Am și eu o rugăminte, un chestor de la Senat să poată... să vină către masa de distribuire a bilelor de vot. Pentru că avem 4 colegi senatori care sunt prezenți în plen și nu au putut să voteze în momentul lecturării listei senatorilor; un chestor de la Senat, vă rog. Trebuie să se închidă procesul-verbal de la fiecare dintre cele două liste.

Votează și domnul deputat Voicu.

Domnii senatori: Vosganian, Șova, Cordoș și Moga, sunt patru colegi senatori cărora aș dori să reușim să le permitem să voteze.

Domnule Albu, când aveți o listă a celor care au luat bile și au votat, ca să putem să avem o cheie de verificare în finalul votului.

Mulțumim foarte mult.

Domnul senator Gheorghe David? Reluăm votul pentru cei patru colegi senatori care sunt prezenți în plen.

Domnul Gheorghe David:

Da, este vorba de domnul senator Șova Dan-Coman, Moga Nicolae, Cordoș Alexandru, Vosganian Varujan, toți patru votează și încă doi colegi care nu votează dar au venit între timp. Ovidiu Marian și Verestoy Attila. Au votat 61 de colegi din cei 118 prezenți.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc.

Și la Cameră, aveți o cifră, domnule Albu? Domnule chestor? Nu, la Cameră.

Domnule Voicu, vă rog să verificați și cu domnul chestor, ca să putem să avem o cifră agregată.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Au răspuns prezent 293 de deputați din totalul de 333, restul sunt absenți. Câți au votat...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, foarte mult.

Dați-mi voie să semnalez și faptul că 3 dintre colegii noștri sărbătoresc astăzi ziua de naștere, să le spunem La mulți ani! Domnul senator Alexandru Pereș, domnul deputat Claudiu Manda și domnul deputat Jolța Nicolae, La mulți ani din partea mea și din partea noastră! Sărbători fericite și să fiți sănătoși și să aveți putere de muncă! (Aplauze.)

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 5 june 2020, 4:57
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro