Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 20 decembrie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.194/30-12-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 20-12-2010 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 20 decembrie 2010

2. Prezentarea moțiunii de cenzură "Legea salarizării guvernului iresponsabil", inițiate de 204 deputați și senatori.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................

Intrăm în citirea moțiunii, punctul 1 de pe ordinea de zi. Am să-i dau cuvântul doamnei deputat Carmen Moldovan pentru a citi moțiunea de cenzură.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Mulțumesc, doamna președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Moțiunea de cenzură pe care o voi citi astăzi se intitulează: "Legea salarizării guvernului iresponsabil."

Așadar, Legea salarizării pe care își angajează răspunderea Guvernul Boc și anume Proiectul Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice este, prin efectele pe care le produce, antisocială și antieconomică.

- antisocială, pentru că reduce drastic veniturile salariaților plătiți din fonduri publice și puterea de cumpărare a acestora.

- antieconomică, pentru că reducerea veniturilor a 1,29 milioane de salariați din sectorul public conduce la reducerea consumului, reducerea producției de bunuri și servicii și în final la adâncirea crizei economice din România și la accentuarea descreșterii economice în anul 2011 și anii următori. Veniturile viitoare la bugetul public consolidat vor scădea dramatic și vor pune în dificultate majoră statul, respectiv, cheltuielile sale.

Obiectivul real al proiectului de lege, pentru care își angajează Guvernul Boc răspunderea, este reducerea cheltuielilor cu salariile pentru personalul plătit din fonduri publice. Va scădea ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor de la 9,4% în 2009, respectiv la 8,7% în 2010, la 7,97% în anul 2011, la 7,3% în anul 2012, la 6,7% în anul 2013, la 6,3% în anul 2014, la 6% în 2015 și în următorii ani. Acesta este singurul și adevăratul scop al legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Reducerile programate sunt în urma angajamentului României prin Memorandumul cu Fondul Monetar Internațional, care prevede că "noua lege a salarizării va asigura respectarea țintelor stabilite cu salariile în sectorul public, iar propunerea respectivă va fi bazată pe o analiză integrală a costurilor".

Efectele negative, economice și sociale reale pe care le produc legea și pentru care partidele de Opoziție: PSD, PNL și PC se pronunță împotrivă, sunt:

1. Noua angajare a răspunderii Guvernului pe noua lege- cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice este cea de a doua în ultimul an. Practic, prin această nouă asumare a răspunderii, Guvernul Boc își condamnă și își reneagă propria angajare a răspunderii din noiembrie 2009, pe o lege cu același obiect de reglementare, Legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

O lege de o asemenea importanță, care ierarhizează societatea românească, nu poate să nu fie supusă dezbaterii parlamentare, acolo unde și opoziția se poate exprima.

Asumarea răspunderii Guvernului cu privire la această lege reprezintă o procedură constituțională fără îndoială, dar, dată fiind importanța legii, asumarea în cauză devine nu numai imorală, însă conferă proiectului în sine și legii ca atare, ilegitimitate, ea putând fi oricând contestată.

Oricum, maniera de abordare nu este normală, același procedeu l-a folosit Guvernul anul trecut cu aceeași lege care, astăzi, este abrogată Alte legi, la fel de importante pentru societatea românească: legea educației, codurile de procedură penală și civilă, legile reducerii drastice a salariilor și altor drepturi sociale au fost asumate de Guvern în disprețul Parlamentului, a dezbaterii democratice și a respectului datorat electoratului român, ceea ce demonstrează dispreț pentru democrație, derapaje de la ceea ce înseamnă stat de drept și lipsa valorilor care stau la baza oricărei construcții sociale.

2. Se recunoaște, după un an, că prima angajare a răspunderii Guvernului Boc în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice este un grav eșec al Guvernului și e nevoie urgentă de a se schimba radical cadrul legislativ.

Considerăm că legea, sub forma actuală, va fi un nou eșec în domeniul salarizării bugetarilor.

Abrogarea după numai un an de zile a vechii legi a salarizării unitare - asumată în aceleași condiții tot de Guvernul Boc, supusă unor critici acerbe de aproape toate segmentele și categoriile sociale și profesionale - demonstrează faptul că o lege care ierarhizează societatea românească și distribuie resursele societății după criterii nediscutate și mai ales neagreate în Parlamentul țării, nu are cum să fie legitimă, nu are cum să reziste, ea este și va rămâne un "hibrid", o improvizație a unor experți ai Băncii Mondiale și poate și a unor români desprinși de realitățile sociale, de nevoile, de prioritățile și de direcțiile de dezvoltare ale societății.

3. Prin noua lege se reduc definitiv salariile de bază cu 25%, așa cum au fost stabilite prin Legea nr.118/2010, din iulie 2010. Reducerea salariilor de bază cu 25% începând cu iulie 2010 era o măsură temporară până la finele anului 2010, în baza art. 53 din Constituția României. Curtea Constituțională a României a considerat că măsura temporară de reducere a salariilor bugetarilor este constituțională.

Prin faptul că se încearcă, prin proiectul Legii-cadru privind salarizarea unitară, să se reducă definitiv salariile în sectorul public, considerăm că legea pe care Guvernul Boc își asumă răspunderea este neconstituțională și trebuie atacată la Curtea Constituțională.

4. Propaganda guvernamentală a puterii afirmă că salariile vor crește în 2011, cu 15%.

În realitate se va recupera din reducerea de 25% a salariilor decisă de Guvern în baza Legii nr.118/2010, doar 1,4% din salariul pierdut în anul 2010. Calculul corect trebuie să țină cont că în 2011 Guvernul nu va mai acorda primele de vacanță, nu va mai acorda al 13-lea salariu și de inflația pentru semestrul II 2010 și pentru anul 2011.

5. Proiectul Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu are acordul sindicatelor și al Consiliului Economic și Social, care nu s-a putut întruni din lipsă de cvorum.

Având în vedere importanța socială majoră a legii este de neacceptat angajarea răspunderii Guvernului Boc în condițiile lipsei acordului tuturor sindicatelor reprezentative din România. Lipsa acordului tuturor confederațiilor sindicale poate duce la creșterea tensiunii sociale la cote alarmante pentru pacea socială din România.

6. Aplicarea noului cadru legislativ va conduce pentru a doua oară într-un an la reîncadrarea personalului din sectorul public în noile grile de salarizare.

Reîncadrarea în noile grile de salarizare pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade se va face în raport cu funcția și vechimea, și nu în concordanță cu competențele profesionale reale ale salariaților, cum ar fi normal.

7. Legea pentru care Guvernul Boc își angajează răspunderea nu stimulează munca, pentru că se plătește prezența la programul de lucru; nu stimulează performanța, pentru că se plătește vechimea în muncă; nu stimulează eficiența muncii prestate, pentru că se plătește nivelul ierarhic al funcției.

Toate aceste limite grave ale Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice transformă legea în factor nestimulativ, care va reduce performanța viitoare a sistemului public din România, va reduce capacitatea administrativă a instituțiilor românești și va scădea calitatea serviciilor oferite populației.

O lege a salarizării poate - în condițiile în care ea corespunde valorilor și priorităților unei societăți - "să împingă" societatea înainte, spre dezvoltare și progres. O lege de o asemenea importanță, prost croită, nediscutată și necunoscută populației, neasimilată, lege însușită doar din necesitatea încadrării în niște parametri cantitativi străini de ceea ce societatea dorește, o lege în care prioritățile nu sunt clar exprimate, iar valorile promovate sunt îndoielnice, este, cu siguranță, mai degrabă o "frână" în calea dezvoltării noastre.

8. Nu se asigură prin această lege de salarizare un proces de ierarhizare obiectivă a salariilor pe cele 7 familii ocupaționale din sistemul bugetar (administrație, sănătate, învățământ culte, justiție, cultură, diplomație, apărare, ordine publică și securitate națională) și în interiorul familiilor ocupaționale.

Procesul de stabilire a ierarhizărilor este rezultatul unui proces subiectiv, de exercițiu de forță politică în interiorul Guvernului, proces care a întârziat enorm de mult definitivarea legii și a întârziat fundamentarea bugetului de stat, cu repercusiuni grave asupra stării economice și sociale a României.

România este într-o etapă de dezvoltare a societății în care este nevoie acută de o calitate mult mai bună a muncii în educație, în învățământ, în sănătate, în asistență socială, în pregătirea forței de muncă pe parcursul întregii vieți active, fără a subestima o calitate mai bună a actului de justiție, a mediului, a siguranței cetățeanului.

Din acest punct de vedere este cel puțin curios cum tocmai calitatea muncii depuse nu se regăsește printre criteriile care ierarhizează societatea și membrii ei, este cel puțin curios cum calitatea muncii nu contează în legea salarizării.

Este cel puțin curios cum activitățile considerate de noi de o importanță socială deosebită într-o societate a cunoașterii și dezvoltării - educație, cercetare științifică, sănătate, pregătirea continuă a forței de muncă - nu figurează între prioritățile acestei legi, astfel că ea adâncește hiatusurile între cum ar trebui modelată realitatea țării și ideile puterii despre mersul societății.

9. Stabilirea valorii de referință a coeficientului de ierarhizare aferent clasei de salarizare 1, în anul 2011 la 600 de lei, s-a realizat subiectiv, fără nicio fundamentare obiectivă, în corelație cu indicatorii de salarizare și/sau performanță economică ai României.

Prin Legea nr.330/2009, valoarea de referință a fost de 705 lei în 2009 și era prevăzut să crească la 765 lei în 2011 (față de 600 lei, cât se prevede prin noul cadru legislativ).

S-a stabilit arbitrar acest indicator fundamental al sistemului de salarizare propus de Guvern. Singura rațiune a nivelului de 600 lei este aceea de încadrare în cheltuielile cu salariile în sectorul public la 39 miliarde lei în anul 2011 și de reducere, în continuare, în anii următori.

În aceste condiții, orice discuție devine inutilă, cu atât mai mult una despre valori, principiile democrației, stat de drept, dezvoltare, priorități, calitate a muncii, echitate, calitate a vieții, demnitate.

10. Sistemul de salarizare propus presupune reducerea în continuare a personalului din sectorul public. În anul 2011, numărul de salariați va continua să se reducă la 1.290.000 persoane. Reducerea de personal din sectorul public, conform datelor statistice reale, va fi de aproximativ 70.000 de persoane.

Procesul de reducere a personalului nu are la bază o analiză obiectivă și se va realiza pe criterii subiective, ceea ce va conduce la scăderea capacității administrative și a calității serviciilor publice oferite de instituțiile din România.

11. Prin noul cadru legislativ va crește raportul dintre salariul de bază minim și cel maxim în sectorul bugetar de la 1 la 12, la 1 la 15, contrar celor afirmate public, și în defavoarea bugetarilor cu venituri mici. Creșterea raportului dintre salariul minim și cel maxim în sectorul public de la 12 la 1 la 15 la 1 este de neacceptat în condițiile crizei economice și financiare actuale. Este un act de nedreptate socială și de sfidare a bugetarilor cu salarii mici.

12. Se încalcă, de asemenea, grav Codul muncii și legislația muncii, prin faptul că:

- se elimină plata muncii suplimentare efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal și sărbători legale;

- nu se mai acordă premii și prime de vacanță;

- se limitează negocierea de salarii și alte drepturi de natură salarială prin contractele și acordurile colective și individuale de muncă;

- se elimină cel de al 13-lea salariu.

Democrația pe piața muncii nu permite o astfel de încălcare gravă a legislației muncii. încălcările grave ale democrației și legislației muncii sunt specifice regimurilor autoritare, dictatoriale și nedemocratice.

13. Legea nu corespunde din punct de vedere al tehnicii legislative, pentru că nu cuprinde un capitol absolut necesar, de definire a termenilor și noțiunilor utilizate. Se creează astfel, confuzii, neclarități și contradicții în aplicarea viitoare a legii.

14. Legea salarizării nu a fost dezbătută cu partidele politice din opoziție, motiv pentru care punctele de vedere constructive și obiective ale opoziției nu au putut fi exprimate și susținute pentru îmbunătățirea cadrului legislativ. Lipsa de transparență publică a Guvernului Boc este fără măsură.

Spre exemplu, deși Guvernul a anunțat public că va depune Legea-cadru joi, 25 noiembrie a.c., la Camera Deputaților, practic conținutul legii a fost prezentat public doar în ziua de 30 noiembrie a.c. Probabil că s-a lucrat la definitivarea legii în această perioadă.

În concluzie, având în vedere deficiențele grave ale proiectului de Lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, efectele economice și sociale grave pe care le generează o eventuală aplicare a ei, considerăm că:

- legea prezentată de Guvern nu îndeplinește criteriile de tehnică legislativă;

- punctele slabe enumerate reprezintă grave erori din punct de vedere legislativ și sunt de neacceptat;

- nu asigură cadrul obiectiv de salarizare a personalului bugetar;

- nu asigură un sistem modern de salarizare, stimulativ pentru personalul plătit din fonduri publice;

-există suficiente motive de neconstituționalitate, prin extinderea și definitivarea reducerii salariilor de bază și după 01 ianuarie 2011.

În aceste condiții, considerăm că sunt întrunite elementele constituționale legale, economice și sociale, pentru care partidele de opoziție - PSD, PNL și PC - să depună prezenta moțiune de cenzură, în urma angajării răspunderii Guvernului României pe proiectul Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Facem apel la toți parlamentarii să voteze pentru stoparea acestui demers, de legiferare a Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Stimați colegi,

considerăm că prin votul dumneavoastră împotriva acestei legi veți da dovadă de respect față de cetățenii români care, prin votul lor, ne-au trimis în Parlamentul României să le reprezentăm și să le votăm corect interesele.

Numai votând împotriva legii salarizării vom putea stopa abuzul de putere, manifestările nedemocratice, antisociale și antieconomice ale Guvernului Boc.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD+PC și ale PNL.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi mulțumim doamnei deputat pentru această lectură.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Birourile permanente, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au decis ca dezbaterea moțiunii de cenzură prezentată în această ședință comună, să aibă loc în ziua de joi 23 decembrie 2010 ora 9, conform art.113 alin.(3) din Constituție și art.78 din Regulamentul ședințelor comune, în ședința comună au decis acest lucru, de luni, 20 decembrie.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 7 aprilie 2020, 21:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro