Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 28 octombrie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.160/02-11-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 28-10-2010 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 28 octombrie 2010

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 11.15.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și de domnul senator Teodor-Viorel Meleșcanu, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnul deputat Dumitru Pardău, secretar al Camerei Deputaților, și de domnul senator Adrian Țuțuianu, secretar al Senatului.

 

Domnul Ioan Oltean:

Rog secretariatul tehnic să-mi prezinte prezența.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori.

Dați-mi voie să deschid ședința comună de astăzi a Camerei Deputaților și Senatului. Vă anunț că din totalul de 470 de deputați și senatori și-au înregistrat prezența 338 de deputați și senatori, iar 132 de deputați și senatori sunt absenți. Cvorumul legal este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere, în ședințele din data de 18 octombrie 2010 și din data de 28 octombrie 2010, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au adoptat proiectul ordinii de zi care cuprinde angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii educației naționale.

Aveți observații față de proiectul ordinii de zi?

Îi ofer cuvântul domnului deputat Cristian Dumitrescu, din partea Grupurilor parlamentare ale Alianței Politice PSD+PC. Vă rog, stimate coleg.

 
 

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnilor președinți de ședință,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În condițiile actuale, din punct de vedere legal, din punct de vedere al legalității și al constituționalității, ne aflăm într-o situație cu totul și cu totul specială. Procedura de asumare a răspunderii asupra Proiectului Legii educației naționale, pe care a inițiat-o Guvernul României, constituie obiectul unei sesizări adresate Curții Constituționale pentru conflict între puterile statului.

Această sesizare a fost făcută de președintele Senatului României, în baza Regulamentului Camerei Deputaților, a Regulamentului Senatului și a Legii privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Care este obiectul acestei solicitări? Solicitarea privește situația potrivit căreia se consideră că este inadmisibilă asumarea răspunderii de către Guvern, în condițiile în care o lege se află în proces legislativ. Mai mult decât atât, această lege a fost adoptată într-una din Camerele Parlamentului, adică în Camera Deputaților.

Mai mult decât atât, în jurisprudența Curții Constituționale și în viața politică din România există un moment similar, adică cel care s-a petrecut în urmă cu un an de zile, când aceeași Lege a educației naționale a fost adoptată prin procedura asumării răspunderii de către Guvern - tot de către Guvernul Boc. Procedura respectivă a fost declarată neconstituțională din mai multe motive, printre care și importanța unei astfel de legi, care se adoptă și trebuie adoptată. Ținând cont de faptul că aceasta privește educația națională, un sector extrem de important al vieții sociale, politice din țara noastră, trebuie să fie dezbătută în Parlament.

Această procedură a fost îndeplinită, a trecut printr-una din Camere, iar acum se invocă motivul de urgentare, atenție, motiv de urgentare, fiind vorba de Camera decizională, unde, în termeni constituționali, nu există termen prestabilit potrivit căruia un proiect de lege să fie adoptat într-o anumită perioadă de timp.

Lucrul care este însă important, semnificativ și esențial, care face, în opinia noastră, să nu fie posibilă asumarea în condiții de legalitate, de constituționalitate și de democrație politică, este faptul că, în acest moment, Curtea Constituțională sesizată, care a luat în dezbatere această situație, nu s-a pronunțat, amânând pronunțarea.

În orice sistem democratic, în orice sistem de drept, în orice sistem constituțional există, în acest moment, o derogare de la procedura pe care noi o putem desfășura în Parlamentul României, aceea de asumare a răspunderii Guvernului în condiții - încă o dată repet - de legalitate, de constituționalitate și de democrație.

Vreau să vă întreb pe dumneavoastră cum putem să ne asumăm răspunderea? Gândiți-vă dumneavoastră, ca legiuitori, ca oameni care faceți legi, ca oameni care impuneți acestei societăți legalitatea prin legile pe care le faceți, ce s-ar întâmpla dacă, astăzi, prin voința unei majorități, totuși trecem la asumarea răspunderii de către Guvern asupra acestui proiect de lege?

În câteva zile, adică miercuri, 3 noiembrie 2010, nu peste o perioadă foarte îndelungată de timp, deci este un timp extrem de limitat, Curtea Constituțională se va pronunța, așa cum s-a mai pronunțat. Avem încă un argument în plus, argumentul că s-a pronunțat în aceeași speță: Legea educației naționale - procedura asumării răspunderii. Curtea Constituțională va considera această procedură neconstituțională, iar până atunci, acest proiect de lege s-ar putea să fie adoptat de Parlament.

Ne vom găsi într-una din acele situații de conflict între puterile statului, din care-i va fi foarte dificil parlamentarismului românesc să iasă, nu pentru generația actuală sau pentru dumneavoastră, ci pentru istorie.

Deci din considerente care țin de esența activității noastre, de respectul pe care-l avem pentru ceea ce facem, pentru legalitate și pentru constituționalitate, chiar dacă există numai o anumită suspiciune că această decizie ar fi în defavoarea procesului de asumare, există nenumărate elemente clare de drept și jurisprudență. Aceeași lege, în același sistem de adoptare - asumarea răspunderii - a fost respinsă de Curtea Constituțională.

Vă rog să vă gândiți foarte bine. Nici nu vrem să împiedicăm procedura asumării a răspunderii. Guvernul are dreptul să facă acest lucru, în măsura în care nu există un conflict între puterile statului, care să întrerupă procesul legislativ.

Are Guvernul posibilitatea să modifice un text care a trecut printr-una din Camerele Parlamentului și pe care și l-a însușit, iar, după aceea, să vină cu un alt text? Este o întrebare la care nu răspundem noi, ci Curtea Constituțională.

Dacă avem conștiință, respect de sine, respect față de democrație, față de legalitate și față de propria noastră conștiință, pentru câteva zile nu vom accepta ca, și așa destul de hulitul nostru Parlament în materia respectării legalității, constituționalității și a Regulamentului, să producă - de data aceasta, aș putea spune - un dezastru procedural.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Nu am înțeles. Ați propus ceva sau doar ați argumentat, fără o propunere concretă?

 
 

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Vă rog să fiți foarte atent și să urmăriți vorbitorul, nu pentru că ați avea de învățat ceva de la mine, ci pentru că sunt convins că știți lucrurile acestea la fel de bine ca și mine, dar, probabil că aveți o altă poziție. Am spus foarte clar că Guvernul nu-și poate asuma răspunderea în aceste condiții. Dacă ne vom asuma această răspundere, ca urmare a unui vot dat de către o majoritate, am cădea în situația pe care v-am explicat-o în termeni foarte eleganți, ca să spun, din punct de vedere juridic și politic, nu ca să înțelegeți dumneavoastră, dar mai ales pentru stenogramă.

Sunt convins că ați înțeles.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc pentru eleganța dumneavoastră, domnule deputat.

Îi ofer cuvântul domnului deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.

Domnule coleg, vă rog să vă exprimați de la microfonul central.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat Ioan Oltean, președinte de ședință,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Încep prin a face o afirmație foarte clară. Nu putem nega dreptul Guvernului de a invoca procedura constituțională de angajare a răspunderii Guvernului, numai că acest lucru trebuie făcut în condiții de constituționalitate.

În acest moment, Guvernul este în afara procedurilor constituționale, în sensul în care avem deja o sesizare la Curtea Constituțională și nu avem răspunsul Curții Constituționale. Până nu avem un răspuns de la Curtea Constituțională, cred că intenția Guvernului de angajare a răspunderii asupra Proiectului Legii educației naționale este în afara Constituției.

A veni astăzi și a vă propune dumneavoastră să fim de acord cu angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii educației naționale, înseamnă ca noi, Parlamentul, să încălcăm Constituția.

În consecință, propunerea este foarte clară, domnule președinte de ședință, și anume nu putem să votăm ordinea de zi prin care Guvernul să-și angajeze răspunderea asupra Proiectului Legii educației naționale, astăzi, ci, atunci, când vom avea o decizie a Curții Constituționale.

Sunt convins că, în conformitate cu deciziile precedente, Curtea Constituțională va spune că această angajare este neconstituțională și, în consecință, Parlamentul va cădea în derizoriu, și nu ne putem permite acest lucru.

Al doilea argument pe care vreau să vi-l dau. Guvernul a încercat să invoce prin mai multe canale că va utiliza la această angajare forma Proiectului Legii educației naționale adoptată în Camera Deputaților. Poate că ar fi fost un lucru bun, numai că și forma care a plecat din Camera Deputaților este o formă care are multe deficiențe. S-a văzut s-a întâmplat până acum în procesul legislativ la Senat. O parte dintre ele au fost corectate în sensul că vom avea, probabil, o lege mai bună, dacă se va respecta toată procedura legislativă din Senat.

Ultima variantă care se propune Parlamentului pentru angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii educației naționale, pe care am văzut-o, sigur, pe fugă, pentru că azi dimineață am primit CD-ul, este o catastrofă.

Vă rog să aveți răbdarea să citiți această variantă. Are elemente de neconstituționalitate, are elemente de încălcare a dreptului de proprietate privată, are elemente de încălcare a autonomiei universitare, are elemente în care nu se respectă simetria juridică. Culmea, se dă autonomie mare învățământului preuniversitar și se încalcă autonomia învățământului universitar și multe alte asemenea lucruri pe care, dacă veți avea răbdarea să le citiți, le veți găsi dumneavoastră în acest proiect de lege. Este o nenorocire pentru învățământul românesc.

În consecință, mulți dintre dumneavoastră, din partea majorității, veți opta astăzi, probabil, pentru această variantă.

Aveți răbdare măcar o săptămână până când Curtea Constituțională ne va spune cum este mai bine. Până atunci veți citi și proiectul de lege și sigur, veți avea multe de comentat.

Domnule președinte de ședință, reiau propunerea de a se scoate din ordinea de zi angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii educației naționale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să fiți de acord să-i ofer cuvântul domnului Emil Boc, prim-ministrul României. (Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Vă rog, nu pe fond, domnilor colegi, ci pentru a răspunde la două, trei observații, care au fost făcute de colegii mei.

 
   

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din sală):

Întâi terminați cu intervențiile pe procedură.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă rog să ocupați locul în sala de ședință.

Pentru a evita anumite reproșuri inutile, se impune intervenția domnului prim-ministru. (Vociferări în sală)

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Emil Boc - prim-ministrul României:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Intervenția mea va fi strict de procedură, pentru că a fost invocat dreptul Guvernului de a-și asuma răspunderea în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege. (Vociferări în sală)

Din acest punct de vedere, vreau să precizez foarte clar: Guvernul, în temeiul art. 114 din Constituție are dreptul să-și angajeze răspunderea asupra unui proiect de lege, declarat de politică generală. Acest drept nu poate fi respins Guvernului.

Pretextul că există un conflict juridic de natură constituțională, sesizat ca atare de către președintele Senatului, nu împiedică Guvernul în procedura de asumare a răspunderii. Dacă există vreun text de lege care spune că, în condițiile în care a fost sesizată Curtea Constituțională, se amână angajarea răspunderii Guvernului, vă rog să-l evocați.

În acest context, procedura de asumare este legală, constituțională, iar Guvernul, practic, își pune la dispoziție mandatul în vederea angajării răspunderii asupra acestui proiect de lege.

Opoziția are la dispoziție soluția moțiunii de cenzură în condițiile angajării răspunderii sau ale sesizării Curții Constituționale, dacă apreciază că unele elemente din text sunt neconstituționale.

Vă mulțumesc. (Grupurile parlamentare ale Alianței Politice PSD+PC și Grupurile parlamentare ale PNL părăsesc sala de ședință.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule prim-ministru.

Îi ofer cuvântul domnului deputat Mircea Dușa, liderul Grupului parlamentar al Alianței Politice PSD+PC din Camera Deputaților și reprezentantul Grupurilor parlamentare ale Alianței Politice PSD+PC. Domnule coleg, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Dușa:

Domnilor președinți de ședință,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Domnule prim-ministru, cerusem cuvântul înaintea dumneavoastră, pe procedură. Dumneavoastră ați intervenit pe procedură, dar vă amintesc faptul că nu sunteți membru al Parlamentului României și nu puteți interveni pe procedură.

Colegii mei din Grupurile parlamentare ale Alianței Politice PSD+PC și din Grupurile parlamentare ale PNL au făcut câteva precizări aici în legătură cu felul în care dumneavoastră încercați să vă asumați răspunderea asupra Proiectului Legii educației naționale, deși există decizii ale Curții Constituționale pronunțate pe această lege și există și acea sesizare pe care urmează să se pronunțe Curtea Constituțională pe data de 3 noiembrie 2010.

Dumneavoastră încercați, ca de fiecare dată, să călcați Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului în picioare, folosind abuziv forța majorității, introducând tot felul de teme pe agenda Parlamentului, care nu-și au locul în momentul de față, aici. Această Lege a educației naționale nu este o lege foarte urgentă, deoarece nu se aplică de astăzi, ci se aplică începând cu următorul an de învățământ.

Pentru aceste considerente, sigur că noi nu vom participa la ședințele acestea forțate ale dumneavoastră. Sunt convins că domnul deputat Oltean, care este un președinte de ședință foarte riguros și respectă întotdeauna Regulamentul Camerei Deputaților, nu va călca în picioare Regulamentul ședințelor comune ale celor două Camere.

De aceea, domnule președinte, având în vedere că au părăsit sala colegii mei și colegii din Grupurile parlamentare ale PNL, vă solicit apel nominal, pentru că, în conformitate cu Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, ordinea de zi se aprobă cu cvorum.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi ofer cuvântul domnului senator Frunda György, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR. Domnule senator, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți de ședință,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați invitați,

Vreau să încerc să lămuresc problema de drept constituțional, problema raportului dintre puterile statului, a ceea ce în Constituția României este definit ca „check and balance of the power of the state", „echilibrarea și controlul reciproc al puterilor".

Doi dintre colegii mei care au luat cuvântul au dreptate atunci când spun că a existat o decizie a Curții Constituționale pe un alt proiect de lege a învățământului, nu pe acest proiect de lege. Motivul pentru care s-a admis excepția de neconstituționalitate a fost nedezbaterea publică, temeinică, într-un termen rezonabil a acelui proiect de lege.

Situația este total diferită astăzi. Avem un proiect de lege pe care Guvernul dorește și are dreptul să-și asume răspunderea, care a fost în dezbatere publică peste un an de zile, care a fost pe site-ul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, pe site-ul Guvernului României, a fost supus dezbaterii publice la nivelul universităților, la nivelul liceelor, la nivelul școlilor generale, la nivelul tuturor cetățenilor acestei țări. După ce această dezbatere a avut loc, o perioadă legea a intrat în circuitul normal și a fost dezbătută într-o variantă de Camera Deputaților, variantă pe care, în principal, Guvernul dorește să-și asume răspunderea.

Proiectul de lege a fost transmis Senatului și a avut loc o dezbatere în comisia de specialitate a Senatului, unde s-au încălcat, în mod repetat, termenele de depunere a raportului pe lege.

În această situație, Guvernul a decis să-și asume răspunderea asupra Proiectului Legii educației naționale, moment în care președintele Senatului a atacat această decizie la Curtea Constituțională.

Întrebarea este - și încerc să mă adresez în special celor care lucrează în domeniul dreptului sau măcar au experiență - poate oare o sesizare la Curtea Constituțională să suspende un parcurs legislativ normal?

Răspunsul este inechivoc: nu.

Dacă aș accepta ideea posibilității suspendării dezbaterii legislative pentru o sesizare la Curtea Constituțională, înseamnă că nu numai președintele Senatului, dar oricare deputat sau senator ar avea dreptul ca, având un număr de semnături, să se adreseze Curții Constituționale și să blocheze un proces legislativ.

Este acesta principiul legalității și echilibrului dintre puterile de stat sau acesta este un abuz din partea unora, atunci când vor să blocheze o inițiativă legislativă sau o decizie politică?

Răspunsul este clar: este un abuz de drept.

Nu am, domnilor colegi, de ce să aștept răspunsul Curții Constituționale. Cei care știți drept, știți că, în situația în care Curtea Constituțională ar aduce o decizie nefavorabilă posibilității adoptării legii prin asumarea răspunderii Guvernului, toată asumarea ar cădea, și am reintra în circuitul normal.

Aceasta este relația normală dintre Legislativ și juridic: nu suspendarea dezbaterilor, ci respectarea deciziilor Curții Constituționale.

De altfel, doresc să amintesc celor care, din păcate, nu sunt în sală, dar sper să audă pledoaria mea, faptul că, nu de mult, Parlamentul României a adoptat o lege care exact pe aceeași direcție, dar în sens invers, a interzis suspendarea cauzelor în instanțele de drept comun, a cauzelor în care o anumită prevedere legală este atacată la Curtea Constituțională.

Doamnelor și domnilor senatori,

În decursul ultimilor 10, 12 ani am avut „X" cazuri în instanțele din România, în care oameni cu avocați buni au atacat anumite articole ale legii la Curtea Constituțională. Care a fost rezultatul imediat și direct? Suspendarea cauzei la instanțele respective.

Care a fost efectul pentru părțile interesate? Unii inculpați au scăpat de răspundere penală prin prescripție, unele firme au intrat în faliment, pentru că datornicilor nu li s-a părut prea scump să meargă la Curtea Constituțională, să atace lucrarea respectivă și să piardă. Chiar și noi, cei care formăm România, cetățenii acestei țări, am pierdut, ca stat român, la Strasbourg.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg ne-a cerut, printre multe altele, să nu se suspende cursul normal al procedurii, pentru că aceasta contravine principiului celerității și obiectivității justiției.

Scuzați-mă, domnilor colegi, nu pot măsura cu două unități de măsură. Atunci când decid pentru cetățean, pentru el nu suspend procesul juridic normal, dar suspend procesul legislativ normal și un drept constituțional al Guvernului, care este asumarea răspunderii.

De aceea, fără a intra în detaliile ridicate de distinsul meu coleg deputat - care reprezintă o altă treabă -, cred că cererea opoziției de a scoate din ordinea de zi asumarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii educației naționale este nefondată și netemeinică din punct de vedere constituțional.

Din punct de vedere politic, retragerea din sala de ședință este o mare greșeală. Este o greșeală în analiza mea, pentru că, atunci când ai o conducere de ședință care-ți convine și votul nu poate fi decis decât de plen, interesul tău este să rămâi în sală, să convingi să se voteze ca atare.

Cred că totuși trebuie să mergem mai departe. Cred că singura șansă și singura obligație a noastră este să supunem votului ordinea de zi.

Domnul deputat Dușa a avut dreptate. Cvorumul trebuie verificat, pentru că trebuie să respectăm legea și propriile noastre reguli, dar, dacă există cvorum, cred că opoziția a făcut un singur lucru astăzi, a marcat un autogol.

Vă mulțumesc pentru faptul că m-ați ascultat. (Aplauze)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului deputat Mircea Toader, din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Sigur, argumentele domnului senator Frunda sunt imbatabile din punct de vedere constituțional și cred că nu mai este nevoie de alt argument în plus. Aș vrea să mai adaug un singur lucru, apropo de ce spunea colegul meu, domnul deputat Dușa, despre majoritate și impunerea majorității. Noi am propus săptămâna trecută, când s-au discutat asumarea răspunderii Guvernului și moțiunea de cenzură, să avem întâi asumarea răspunderii Guvernului. Sigur că majoritatea din Birourile permanente reunite a hotărât să se dezbată întâi moțiunea de cenzură. Deci acolo se poate majoritate, în plen nu se poate majoritate. Care este mai credibilă și mai normală, majoritatea din Birourile permanente reunite sau majoritatea din plen?

Pe de o parte, a fost o dezbatere și în Birourile permanente reunite cu aceeași temă. Se solicita, în mod expres, scoaterea angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii educației naționale din ordinea de zi. Cred că un argument în plus, pe care vreau să-l adaug, este programul de lucru pentru săptămâna viitoare. Îl știți - deplasarea la Iași -, deci nu mai avem plen și nu mai avem activitate în Parlament. Pe de altă parte, nu știm dacă miercuri, 3 noiembrie 2010, Curtea Constituțională se va pronunța, într-adevăr. Nu există niciun fel de interdicție ca această Curte Constituțională să amâne și ne întrebăm: până când?

Cred că argumentele domnului senator Frunda și ceea ce v-am spus eu impun ca această dezbatere să aibă loc astăzi, iar modul în care au procedat colegii noștri din Grupurile parlamentare ale Alianței Politice PSD+PC și din Grupurile parlamentare ale PNL - nu este vorba numai de cum se discută în Parlament, ci de felul în care văd cetățenii din România cum se lucrează în Parlament - de a părăsi, de a pleca, de a nu participa la dezbateri cred că ne descalifică pe toți.

Din acest motiv, nu suntem de acord cu scoaterea din ordinea de zi a asumării răspunderii Guvernului.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Domnule deputat Eugen Nicolăescu, aveți cuvântul. Urmează domnul deputat Nicolicea. Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte de ședință Ioan Oltean,

Stimați colegi,

Două chestiuni. Una care se referă la fondul discuției noastre și a doua, care este strict de procedură, și cu ea voi începe.

O să-l rog pe domnul deputat Oltean să ne spună unde scrie în Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului că un neparlamentar poate lua cuvântul în timpul dezbaterilor pe procedură. Dacă ne dă acest articol, atunci vom fi de acord cu Domnia Sa. Dacă nu, trebuie să suporte consecințele abuzului de Regulament și abuzului de majoritate. (Rumoare în sală)

Vă place sau nu vă place, aceasta este realitatea politică în care ne aflăm și pe care dumneavoastră o batjocoriți.

În consecință, gestul colegilor noștri de a părăsi sala este un protest față de modul în care se terfelește Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Am crezut că numai doamna deputat Roberta Anastase fură în Parlament. (Vociferări în sală din partea reprezentanților puterii.)

Am crezut, dar se pare că sunt mult mai mulți și de aceea, Parlamentul este o instituție necredibilă în ochii cetățenilor, pentru că așa dați dumneavoastră tonul. Și culmea este că și președintele dumneavoastră de partid face același lucru, vine și încalcă Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, luând cuvântul de la această tribună, fără să aibă dreptul. (Rumoare în sală)

O să mă întorc la prima parte, și anume la partea de fond. Mă uitam după domnul senator Frunda, distins și reputat jurist, căruia-i datorez foarte mult respect și prețuire, pe care-l cunosc de foarte mulți ani, dar, astăzi, cred că este prima oară, domnule senator, când mă despart de raționamentul dumneavoastră juridic, care a fost pus exclusiv în slujba politicului și nu a juridicului. Probabil că o să aveți un răspuns din punct de vedere juridic din partea colegului meu, domnul deputat Dobre Ciprian, care este jurist ca și dumneavoastră.

Două lucruri sunt de spus din punctul meu de vedere: dacă dumneavoastră, majoritatea aceasta mică, care vă aflați acum în sală - pentru că mi-a spus un secretar de ședință că sunteți 150 de deputați și senatori prezenți, și o să vă numărăm - credeți că puteți să îngrădiți Legislativul să-și exercite dreptul de a legifera, înseamnă că dumneavoastră vă propuneți să încălcați Constituția, să încălcați separația puterilor în stat. Știți că există un act normativ, un proiect de lege pe traseul legislativ din Senat și totuși, dumneavoastră, vreți să permiteți Guvernului să blocheze acel act normativ și să vină cu un altul pe care să-și angajeze răspunderea.

Asumați-vă acest risc de încălcare a Constituției și asumați-vă, de asemenea, riscul că blocați activitatea Parlamentului!

Dacă asta doriți, prin abuz de majoritate, asta faceți, dar nu ne reproșați nouă că părăsim sala în semn de protest, ca să nu fim părtași la acest abuz. Și nu o să fim părtași la acest abuz, în ciuda criticilor, în ciuda modului în care ne tratați spunându-ne în fel și chip. Nu cred că asta este important. Important este să transmitem populației că noi vrem să apărăm democrația în această țară, chiar dacă dumneavoastră luptați împotriva democrației. Dar asumați-vă acest risc până la capăt și spuneți-le oamenilor, când vă duceți în colegiile dumneavoastră, că nu ați fost de acord să avem o lege bună a educației, ca ea să se adopte în Senat, și că ați vrut o lege proastă, prin angajarea răspunderii Guvernului, pentru că așa vrea domnul Boc. Treaba dumneavoastră dacă asta considerați, dar asumați-vă acest risc.

Domnule președinte de ședință, aveți două lucruri pe care trebuie să le luați în considerare. Primul lucru este protestul nostru prin părăsirea sălii - și să fie consemnat public corect - și al doilea lucru - vă solicit și eu în numele Grupului parlamentar al PNL, așa cum a făcut colegul Dușa -, apel nominal ca să vedem că sunt în sală numai 150 de deputați și senatori de la putere și, ca atare, nu este cvorumul întrunit pentru a se desfășura această ședință comună. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Eugen Nicolicea.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Întrucât domnul deputat Nicolăescu nu știa la ce articol este prevăzut dreptul ministrului de a lua cuvântul - și-i reamintesc domnului deputat Nicolăescu că prim-ministrul este ministru -, este vorba de art. 24 din Regulamentul ședințelor comune: „Miniștrilor prezenți în ședința comună li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterii și ori de câte ori îl solicită." (Aplauze)

 
   

Domnul Ciprian Minodor Dobre (din sală):

Dezbatere, nu procedură.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Am înțeles, dezbaterea pe procedură nu este dezbatere.

Sigur, așa cum faceți dumneavoastră dezbaterea pe procedură, este circ, nu este dezbatere. (Aplauze)

În ceea ce privește suspendarea lucrărilor Camerelor reunite până la decizia Curții Constituționale, aceasta nu este prevăzută nici în Constituție, nici în regulamente. Reamintesc că și regulamentele care puteau fi atacate la Curtea Constituțională nu erau suspendate până se pronunța Curtea Constituțională, că până mai acum câteva zile procesele civile, penale erau suspendate în cazul unor excepții de neconstituționalitate, dar nu și actele Parlamentului. De acum câteva săptămâni, după modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, nici măcar procesele penale și civile nu mai sunt suspendate, cu atât mai puțin lucrările Camerei, care nu au fost niciodată suspendate prin niciun fel de lege sau regulament. Deci nu avem niciun motiv, regulamentar sau constituțional, de a suspenda o procedură inițiată.

În ceea ce privește solicitarea grupurilor parlamentare de a modifica ordinea de zi, aceasta este corectă și trebuia suspusă la vot, dacă și-o mențineau.

Cu privire la solicitarea celor doi lideri de grup parlamentar de a verifica cvorumul, acest lucru este apreciat de către președintele de ședință, conform art. 22 din Regulamentul ședințelor comune: „Președintele ședinței comune va decide dacă acest lucru este necesar."

Domnule președinte,

Vă învederez că acest lucru nu este necesar, având în vedere art. 67 din Constituție, „Actele juridice și cvorumul legal", și art. 39 din Regulamentul ședințelor comune, care precizează c㠄în toate cazurile în care Camera Deputaților și Senatul, în ședințe comune, adoptă legi, hotărâri sau moțiuni, trebuie să fie prezenți cel puțin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului".

Reamintesc că în această fază, în care Guvernul își angajează răspunderea, astăzi nu adoptăm lege, nu adoptăm hotărâre, nu adoptăm moțiune. Deci neîncadrându-ne în art. 39, care obligă, care cere imperativ ca numai în aceste cazuri să avem prezența jumătate plus unu, vă rog să luați act că nu este nevoie să solicitați verificarea cvorumului.

Prin urmare, vă rog să continuăm cu procedura, ca să nu mai întârzie domnul premier să citească angajarea răspunderii, iar cei nemulțumiți au posibilitatea - o posibilitate foarte clară, prevăzută și în Constituție - de depunere a unei moțiuni de cenzură, pe care se pare că nu prea au chef să o introducă.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mă văd obligat să vă atenționez și pe dumneavoastră, și pe oricine altcineva că doar președintele de ședință are calitatea de a constata și de a aprecia dacă este nevoie sau nu de cvorum. Nici măcar să-mi sugerați Regulamentul nu vă dă acest drept. V-aș ruga ca altă dată să vă abțineți să încălcați Regulamentul. (Rumoare în sală, aplauze)

În al doilea rând, voi da citire și eu, pentru a se reține foarte exact argumentul care a justificat acordarea cuvântului domnului prim-ministru, articolului 24 din Regulamentul ședințelor comune: „Deputații și senatorii iau cuvântul în ordinea înscrierii pe listă, cu încuviințarea președintelui. Miniștrilor prezenți în ședința comună li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterii și ori de câte ori îl solicită."

Aș vrea, mai ales presa, să rețină acest cuvânt, ca să nu-l interpreteze greșit în toate emisiunile de astăzi și de mâine. (Râsete în sală, aplauze)

În al treilea rând, art. 21 din Regulamentul ședințelor comune: „Deputații și senatorii sunt obligați să fie prezenți la lucrările ședinței comune și să se înscrie pe lista de prezență, ținută de secretari. Deputatul sau senatorul care nu poate lua parte la ședință, din motive independente de voința sa, va trebui să anunțe din timp Biroul permanent respectiv, menționând cauzele care îl împiedică să participe. Deputatului sau senatorului care nu își poate motiva absența i se reține din indemnizația lunară o sumă de bani corespunzătoare unei zile de lucru în plen." Ultima precizare, este foarte importantă și aceasta: „Președintele care conduce ședința comună este obligat să precizeze dacă este întrunit cvorumul legal și să anunțe ordinea de zi."

Vă reamintesc, stimați colegi, că am început ședința cu următoarele cuvinte: „Declar deschisă ședința comună de astăzi a Camerei Deputaților și Senatului și vă anunț că din totalul celor 470 de deputați și senatori și-au înregistrat prezența 338, 132 de deputați și senatori fiind absenți. Cvorumul este legal îndeplinit." Cu acestea cred că lucrurile sunt foarte clare. (Domnul deputat Ciprian Minodor Dobre solicită cuvântul.)

Voi supune votului dumneavoastră... (Domnul deputat Gheorghe-Eugen Nicolăescu solicită cuvântul.)

Domnul deputat Dobre a cerut cuvântul înainte, vă cer scuze. Domnul deputat Dobre a cerut cuvântul înainte de a face eu aceste precizări.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ciprian Minodor Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimate colege și stimați colegi,

Îmi pare rău că distinsul coleg, domnul senator György Frunda, nu va mai auzi ceea ce voi spune.

A, sunteți aici.

Înainte de a încerca să-i dau o replică ce ține de părerea mea ca jurist în materie de asumare a răspunderii, am să-i spun domnului deputat Nicolicea că diferența dintre procedură și dezbatere este diferența dintre drept material și drept de procedură.

Trecând însă la argumentul legat de asumarea răspunderii, vă citez din Decizia nr. 1557 din 18 noiembrie 2009 a Curții Constituționale; și este de fapt concluzia acestei hotărâri. Aceasta spune în felul următor: „În concluzie, pentru a nu fi catalogată drept o procedură de nesocotire a rațiunilor ce au stat la baza edictării dispozițiilor art. 114 din Constituție, angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum și în orice condiții, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepție."

Așadar avem de-a face cu o înfrângere a procedurii de drept comun, de legiferare de către statul român, prin opțiunea Guvernului de a-și angaja răspunderea, însă o astfel de posibilitate este o excepție, și nu o discreție, adică nu la discreția Guvernului.

Acum voi veni și voi spune de ce cred eu - aici vreau să fac o subliniere, ca să fie foarte clar - că nu vorbim despre o suspendare a dezbaterilor ca urmare a sesizării Curții Constituționale. Acest lucru nu știu cine l-a spus, nu-mi aparține, ci vorbesc despre o chestiune ce ține de excepție. Cine se manifestă în excepție urmează cursul excepției. Pe cale de consecință, dacă Guvernul alege excepția, trebuie să-i suporte și rigorile.

Din acest punct de vedere, voi veni și voi spune că suspendarea unui proces aflat în procedură jurisdicțională nu are nicio legătură cu sesizarea făcută la Curtea Constituțională, în legătură cu crearea unui dezechilibru între puterile statului. Și aici voi face o paranteză: de aceea cred că privind atribuțiile de control al constituționalității, mai repede sau mai târziu, va trebui să convenim - și spun să convenim, și nu să impunem unul altuia, ca forță politică - acordarea către Curtea Constituțională a soluționării conflictelor dintre puteri și o casație de constituționalitate pe care să o dăm, într-adevăr, instanței de judecată, puterii judecătorești.

Voi veni și voi spune că nu este vorba despre o suspendare, ci este vorba despre o oportunitate. Când vorbim de excepție, domnule prim-ministru, și anume de angajarea răspunderii Guvernului pe o lege a educației ce urmează să intre în vigoare abia la 15 septembrie 2011, când începe un nou an școlar - dacă nu va începe ca anul acesta, pe data de 13 septembrie -, nu există rațiunea constituțională de a înfrânge etapele procesului legislativ. Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a României.

Evident, îl observ și pe distinsul domn senator Verestóy Attila, care vorbește despre buget. Într-adevăr, dacă discutăm pe alte rațiuni decât constituționalitatea, domnule senator, pot accepta că veniți cu asumarea răspunderii ca urmare a unui târg făcut între PDL și UDMR. Adică faptul că ieri v-ați pus centura de siguranță, ați rămas în fotoliile de parlamentar și nu v-ați apropiat de urne, pe târgul că astăzi se asumă răspunderea Guvernului pe Legea educației naționale, îl pot accepta. Însă a veni cu argumente de constituționalitate, asta nu pot să accept.

Vă voi spune și de ce, tot din aceeași decizie: „La această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obișnuită sau în procedură de urgență nu mai este posibilă" - ceea ce nu este cazul nostru - „ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgență. În speță însă nu se pune aceeași problemă" - și este vorba de asumarea de anul trecut, din 15 noiembrie, a Legii educației naționale -, nu se pune această problemă, întrucât există o majoritate parlamentară. Pe cale de consecință, a asuma răspunderea pe Legea educației naționale înseamnă a accepta că nu există o majoritate parlamentară, așa cum s-a văzut și ieri la moțiunea de cenzură.

Deci nu este o rațiune de constituționalitate, ci ceea ce astăzi se pare că se va întâmpla este o rațiune politică. Dacă nu este așa, vă rog să mi-o spuneți.

Vă mulțumesc pentru răbdare.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 
 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Ar fi trebuit să-i dau un drept la replică domnului deputat Nicolicea, dar trădătorilor nu le dau drept la replică. Poate că dumneavoastră vă place să faceți majoritate cu ei, să întăriți corupția politică. Este dreptul dumneavoastră.

Domnule președinte de ședință,

Dacă cineva v-ar asculta, ar înțelege că dumneavoastră considerați Parlamentul drept Marea Adunare Națională și că aveți impresia că puteți să impuneți ce doriți aici, încălcând Regulamentul.

Asupra unui singur lucru vreau să vă atrag atenția înainte de a părăsi și eu sala. Dumneavoastră vorbiți de Regulament și invocați faptul că înainte de începerea ședinței un număr de deputați și senatori au semnat prezența și, ca atare, s-a constatat că există cvorum de ședință. Până aici, judecată impecabilă, dar mai departe uitați să spuneți că ați fost informat de două grupuri parlamentare că au părăsit sala. Nu este normal să verificați ce se întâmplă în sală după ce aceste două grupuri au plecat? Mai aveți sau nu mai aveți cvorum?

Nu numai că trebuie să evaluați dumneavoastră, sunteți obligat să faceți acest lucru, domnule președinte, dacă vreți ca ședința să fie regulamentară. Dacă vreți să încălcați Regulamentul, puteți să nu o faceți. Vă asumați acest risc încă o dată, pe lângă multe altele pe care vi le-ați asumat astăzi.

Ultimul lucru pe care vreau să vi-l spun: deja la nivelul Grupului parlamentar al PNL s-a inițiat elaborarea și strângerea de semnături pentru moțiunea de cenzură la adresa Guvernului pe această lege, pentru că sunt convins că astăzi veți încălca legea, veți încălca Regulamentul și veți face tot ce veți dori dumneavoastră.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Domnul deputat Mircea Dușa, liderul Grupului parlamentar al Alianței Politice PSD+PC.

 
 

Domnul Mircea Dușa:

Eu nu supăr niciodată pe nimeni. Întotdeauna mă adresez cu respectul cuvenit tuturor colegilor.

Domnule președinte de ședință,

Domnule prim-ministru,

Sigur, este un coleg pe aici - nu-i rostesc numele - care tot plimbă Regulamentul și pe la televizor, și prin Cameră și văd că v-a insuflat și dumneavoastră acest obicei de a citi Regulamentul. Să știți că toți știm să citim Regulamentul și poate cu o intonație mai bună decât alții. Regulamentul acesta trebuie respectat, nu citit.

A menționat și colegul meu că acum două ore, la ora 10.00, aveați cvorum, conform semnăturilor. Suntem la ora 12.00 și secretarii de ședință, cel al opoziției - pentru că ați invocat acum două săptămâni că secretarul opoziției nu a numărat bine - îmi confirmă că în sală sunt aproximativ 150-160 de deputați și senatori prezenți.

Eu v-am solicitat să faceți apel nominal, pentru că sunt convins că domnul prim-ministru nu va fi de acord să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului constituit neregulamentar. Nu dezbatem legi, nu adoptăm legi, noi suntem în faza aprobării ordinii de zi și pentru a aproba ordinea de zi aveți nevoie de cvorum. De aceea, încă o dată vă solicit să faceți apel nominal.

Eu v-am mai lăudat și altă dată și vă laud și acum, sunteți un președinte de ședință care respectă Regulamentul și veți da curs acestei solicitări a grupurilor parlamentare.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul senator Frunda.

 
 

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc.

Au dreptate colegii mei că trebuie să vorbesc foarte scurt, pentru că dezbaterea juridică nu este foarte eficientă acum, dar vreau să-i răspund domnului deputat Dobre - venim amândoi din Târgu-Mureș - și vreau să-i mulțumesc.

Domnule deputat, pledoaria a fost în favoarea noastră, nu în defavoarea noastră, pentru că ați punctat un element foarte important. Asumarea răspunderii este o decizie politică. Nu oricât, nu oriunde, nu în orice împrejurări, dar este asumarea răspunderii politice.

De ce? Legea educației naționale înseamnă buget, care trebuie adoptat în octombrie, înseamnă număr de școlarizare, care trebuie adoptat în februarie. Acestea sunt elementele care impun urgența.

A avut loc o dezbatere de un an de zile, tergiversarea din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului, unde, de peste o jumătate de an, este blocată activitatea de dezbatere a acestei legi. De aceea, cred că sunt întrunite toate condițiile pentru ca Guvernul să-și asume răspunderea. Celelalte sunt de domeniul moțiunii de cenzură.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc.

Țineți neapărat să...

Vă rog.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Am solicitat intervenția ca drept la replică.

Îl învederez pe domnul deputat Dobre că dezbaterea nu este aceea pe care o știe dânsul din procese. Să citească, de exemplu, art. 28 din Regulamentul ședințelor comune: „Președintele sau un grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuție." Deci are alt sens decât cel pe care îl invocați dumneavoastră.

Am înțeles că ați vrut să ne arătați aici, în Parlament, că sunteți bun avocat, dar vă sfătuiesc ca în instanță să nu încercați să arătați că sunteți bun deputat, că pierdeți procesele. (Aplauze)

Mi-a plăcut, în schimb, sofismul pe care l-ați făcut. Ați ajuns la concluzia că o angajare a răspunderii se face doar când Guvernul este minoritar, că, dacă nu știa cum să cadă, își iniția singur o moțiune de cenzură ca să aibă cum să cadă. Foarte interesantă interpretarea dumneavoastră.

Cât privește pe domnul deputat Nicolăescu, trebuia să-mi mulțumească că i-am arătat articolul pe care nu-l știa, dar, atunci când ești slab pregătit, recurgi la insulte.

Reamintesc că în Biroul permanent 12 persoane spuneau că nu au auzit asemenea prostii spuse ca cele ale domnului Nicolăescu, iar dumnealui râdea încântat.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dreptul la replică pentru domnul deputat Dobre. (Discuții în sală)

Domnilor colegi, vă rog să nu mai vociferați.

 
 

Domnul Ciprian Minodor Dobre:

Mulțumesc pentru răbdare, domnule președinte.

Promit solemn de la această tribună că nu voi mai da nicio replică domnului deputat Nicolicea atâta vreme cât voi fi deputat.

Vreau să-i răspund domnului senator Frunda. Eu, practic, am dat citire concluziei Deciziei Curții Constituționale. Dacă această lege ar intra în vigoare în anul școlar 2010 - 2011, ar fi o altă chestiune. Dacă dumneavoastră aduceți discuția despre buget și despre o astfel de chestiune la Legea educației naționale, da, atunci din nou nu mai există rațiuni de ordin constituțional.

Și vreau doar să vă spun ce zice această decizie, de anul trecut, tot pe Legea educației naționale: „Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmărește ca acesta să fie adoptat în condiții de maximă celeritate, conținutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanță, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată. Astfel, nu se justifică recurgerea de către Guvern la procedura angajării răspunderii asupra proiectului de lege", adică Legea educației naționale.

Pe cale de consecință, câtă vreme avem de-a face cu un proiect de lege care intră în vigoare peste 10 sau peste 11 luni - și aici deschid paranteza -, iar pe rolul Curții Constituționale există o sesizare în legătură cu tulburarea echilibrului dintre puterile statului, care mai este acest imperativ care mână Guvernul spre a se manifesta în excepție?

Chestiunea statalității corespunde tocmai menținerii unui echilibru, chiar și în cazul Guvernului. Și Guvernul este dator să mențină echilibrul între puterile statului, nu numai Parlamentul, nu numai puterea judecătorească și, în cazul nostru, Curtea Constituțională.

Din acest punct de vedere, vin și voi spune: dacă nu va fi din nou eternul 5 la 4 în Curtea Constituțională, potrivit votului multiplu din noaptea de 14 spre 15 iunie anul acesta…

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să vă apropiați de sfârșitul intervenției.

 
 

Domnul Ciprian Minodor Dobre:

... când am votat judecătorul Curții Constituționale, care mai este rațiunea? Aici este vorba de rațiune legislativă, în momentul în care alegi să te manifești în excepție. La acest lucru nu mi-ați răspuns, domnule senator Frunda, și sunt ferm convins că nici nu-mi veți răspunde, pentru că nu aveți niciun interes.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

Apreciez că discuțiile…

Domnului secretar i-am promis cuvântul și este ultimul vorbitor. (Discuții aprinse în sală)

Domnilor colegi, dați-mi voie să conduc ședința.

Vă rog, domnule secretar, aveți cuvântul. (Domnul senator Adrian Țuțuianu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

 
 

Domnul Adrian Țuțuianu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Solicit, în calitate de secretar al ședinței, să se constate că nu avem cvorum. Veți observa că din 470 de membri ai celor două Camere trebuiau să fie prezenți 236. Am numărat împreună cu domnul senator Meleșcanu de patru-cinci ori, prezența s-a situat cel mai mult la 183 de deputați și senatori.

Ca atare, după părerea mea, indiferent ce discuții facem aici pe Regulament, dacă suntem atenți la dispozițiile ultimului alineat al art. 38, la dispozițiile art. 39, dacă coroborăm textele cu art. 8, este evident că pentru aprobarea ordinii de zi trebuie să avem prezenți în sală jumătate plus unu din numărul senatorilor și deputaților. Această jumătate plus unu înseamnă 236 și, față de această situație, art. 22 alin. (2) din Regulamentul ședințelor comune spune foarte clar că, „în cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, președintele suspendă ședința și arată ziua și ora de reluare a lucrărilor".

Ca atare, eu solicit consemnarea punctului meu de vedere, pe care îl consider întemeiat pe dispozițiile Regulamentului ședințelor comune.

Vă mulțumesc. (Domnul senator Adrian Țuțuianu, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule secretar.

Țin să vă precizez - și aș vrea să vă documentați - că, în conformitate cu Regulamentul ședințelor comune ale celor două Camere, doar președinții grupurilor parlamentare - este o prevedere expresă și limitativă - pot cere președintelui de ședință să verifice cvorumul. Dumneavoastră nu aveți această calitate. În consecință, vă rog ca altă dată să nu încălcați Regulamentul ședințelor comune, nici măcar să mă atenționați.

În al doilea rând, a cerut acest lucru domnul lider al Grupului parlamentar al Alianței Politice PSD+PC, domnul deputat Mircea Dușa, absolut regulamentar. Tot regulamentar am să-i spun și eu că, în conformitate cu ultima parte a primului alineat al art. 22, „președintele ședinței comune va decide dacă acest lucru este necesar". Apreciez că în acest moment acest lucru nu este necesar. (Aplauze)

Domnilor colegi,

Cu aceasta, dați-mi voie să supun votului…

 
 

Domnul Mircea Dușa:

Cred că vă place să numere cvorumul presa și de aceea insistați să nu faceți apelul nominal.

Cu asta, vă mulțumim. (Rumoare în sală)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi,

Îl rog pe domnul deputat Dușa să rămână.

Ca să fie lucrurile foarte, foarte clare și pentru opoziție, art. 8 din Regulamentul ședințelor comune ale Senatului și Camerei Deputaților:

"Proiectul ordinii de zi este supus aprobării Parlamentului în ziua stabilită pentru ședința comună." Până aici e clar. Mai departe.

"Ordinea de zi se adoptă cu votul deschis a cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților și senatorilor prezenți."

Cred că, din acest punctul de vedere, lucrurile sunt acum pe deplin lămurite și opoziția poate fi satisfăcută.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Eugen Nicolăescu - chiar dacă Domnia Sa a plecat, eu i-am reținut propunerea - de a se elimina de pe ordinea de zi singurul punct, angajarea răspunderii de către Guvernul României.

Cine este pentru această propunere? (Rumoare, discuții)

Un vot pentru această propunere.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc, domnilor colegi.

Cu o largă majoritate am constatat că propunerea domnului deputat Eugen Nicolăescu a fost respinsă.

(Discuții, rumoare, aplauze, râsete)

Supun votului dumneavoastră propunerea de înscriere pe ordinea de zi a acestui singur punct: Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii educației naționale.

Cine este pentru pentru?

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu o largă majoritate a fost aprobată ordinea de zi în forma pe care Birourile permanente, în ședință comună, au propus-o plenului reunit al celor două Camere.

Domnilor colegi,

Vă propun ca programul de lucru să dureze până la epuizarea dezbaterii acestui punct de pe ordinea de zi.

Sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această propunere. Repet, ca să votați în deplină cunoștință de cauză, propunerea: program de lucru până la epuizarea punctului înscris pe ordinea de zi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate programul de lucru a fost aprobat.

 
Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii educației naționale.

Domnilor colegi,

Pe ordinea de zi pentru această ședință, conform votului dumneavoastră, avem Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii educației naționale.

Reamintesc faptul că acest proiect de lege a fost depus la Parlament la data de 18 octombrie 2010. Birourile permanent ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, în ședința din 18 octombrie 2010, în conformitate cu prevederile art. 114 alin. (3) din Constituția României, au stabilit ca termen de depunere a amendamentelor data de 25 octombrie 2010 și transmiterea acestora la Guvern, urmând ca Guvernul să hotărască asupra amendamentelor și să prezinte, în ședința comună de astăzi a Parlamentului, proiectul de lege asupra căruia își angajează răspunderea.

Cu aceste precizări, dați-mi voie să dau cuvântul domnului prim-ministru Emil Boc pentru prezentarea proiectului de lege. Domnule prim-ministru, aveți cuvântul. (Aplauze)

 

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Aș mai face o singură precizare cu privire la procedură, pentru că în cadrul acestei dezbateri s-a ridicat problema deciziei Guvernului de a-și asuma răspunderea pe acest proiect al Legii educației naționale, extrem de important.

1. Nu există nici în Constituție, nici în Regulamentul Camerei Deputaților sau al Senatului sau în Regulamentul ședințelor comune vreo prevedere prin care sesizarea Curții Constituționale pe un conflict juridic de natură constituțională să suspende decizia de angajare a răspunderii Guvernului.

2. Într-adevăr, asumarea răspunderii este o procedură diferită față de procedura obișnuită, dar și consecințele procedurii sunt diferite și tăioase. Adică, în urma angajării răspunderii, Guvernul își pune mandatul pe masă, existând posibilitatea demiterii Guvernului. Pe de altă parte, există posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură care, repet, nu se calculează în numărul de moțiuni pe care le poate depune opoziția în cadrul unei sesiuni parlamentare. Deci, din acest punct de vedere, există o dublă posibilitate de acțiune a celor care nu sunt de acord cu angajarea răspunderii: pe de o parte, inițierea moțiunii de cenzură, încă una față de cea obișnuită, și, pe de altă parte, posibilitatea de sesizare a Curții Constituționale.

Din acest punct de vedere, consider că sesizarea Guvernului cu privire la angajarea răspunderii este constituțională și legală și putem proceda mai departe.

În privința legii vreau să subliniez un lucru foarte clar: această lege schimbă din temelii educația românească. Această lege reprezintă o mutație radicală, de concepție cu privire la modul în care este văzută, pentru viitor, educația din România. Această lege are mutații profunde atât în învățământul preuniversitar, cât și în învățământul universitar și vreau să vă precizez doar câteva din argumentele care stau la baza afirmației mele.

În primul rând, cu privire la conținutul actului educațional, mutarea substanțială pe care o aduce această lege este transferul de la un învățământ centrat și fundamentat pe informații la un învățământ centrat și fundamentat pe competență. Asta înseamnă că, în educația copiilor noștri, accentul, după adoptarea acestei legi, nu se va mai pune pe reproducerea și asimilarea informațiilor, ci pe formarea de competențe în concordanță cu exigențele Uniunii Europene.

La baza acestei legi stau cele opt competențe-cheie recunoscute în Uniunea Europeană, competențe pe care îmi permit, foarte pe scurt, să le precizez:

A. Competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților naționale;

B. Competențe de comunicare în limbi străine;

C. Competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;

D. Competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere;

E. Competențe sociale și civice;

F. Competențe antreprenoriale;

G. Competențe de sensibilizare și de expresie culturală;

H. Competența de a învăța să înveți, competență pe care eu o consider a fi poate cea mai importantă și care sintetizează mutația radicală pe care o realizează această lege în privința cunoștințelor pe care le vor dobândi copiii noștri în actul educațional.

Repet, nu mai punem accent pe asimilare și reproducere de informații, ci punem accent pe formare de competențe care să ajute copiii în viață ca adulți, să-i ajute să se descurce în viața de zi cu zi prin situațiile concrete pe care școala le pune la dispoziție ca exemple pentru decizii ce urmează să fie luate în viață mai târziu.

Subliniez, de asemenea, faptul că educația fizică și sportul în învățământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învățământul. Menționez încă o dată importanța pe care sportul trebuie să o aibă pentru o minte sănătoasă, în ceea ce privește viața de zi cu zi în școală a copiilor noștri.

De asemenea, tehnologia informației, adică abilitățile de a lucra cu calculatorul, constituie o disciplină opțională pentru elevii din clasele I-IV, dar este obligatorie în învățământul gimnazial și liceal, pentru simplul motiv că nu mai putem concepe în acest secol un învățământ în care computerul să nu fie un instrument la fel cum este, practic, stiloul, astăzi, în actul educațional.

Această lege aduce o mutație radicală în ceea ce privește descentralizarea programei de învățământ și descentralizarea, practic, a actului educațional până la nivelul școlii.

O parte importantă a ceea ce învață elevii la școală va fi stabilită de către consiliul de administrație al școlii. Ce înseamnă acest lucru? 20% în învățământul gimnazial și 30% în învățământul liceal din ceea ce învață elevii se stabilește la nivelul școlii, prin consiliul de administrație. Consiliul de administrație este reprezentat și format din cadre didactice, părinți și reprezentanți ai autorității locale. Împreună cu comunitatea de afaceri decid ce discipline - în proporția 20% la gimnaziu și 30% la liceu - se învață în județul sau localitatea respectivă. Prin aceasta, aducem învățământul aproape de nevoile societății și societatea o aducem la nevoile învățământului. Adică copiii, după ce ies din școală, să știe lucruri care au legătură cu realitatea lor imediată și să poată mai ușor să-și găsească un loc de muncă în viața de zi cu zi. Educația este mult mai aproape de elev, mult mai aproape de interesul societății și, astfel, câștigă atât părintele, cât și elevul, și societatea în ansamblu.

Pe de altă parte, se realizează o mai bună elaborare a programei de învățământ care, astăzi, știți, ca părinți, că este extrem de încărcată. Programele de învățământ nu vor mai fi încărcate, astfel încât să pună o povară foarte mare pe umerii elevilor. În ce sens? 25% din programa școlară și din timpul alocat unei discipline va fi lăsat la dispoziția profesorului pentru a-și adapta stilul de predare în funcție de nevoile fiecărui elev din clasă: cu cei mai buni va lucra într-un anumit mod, cu cei mai slabi va desfășura acțiuni de recuperare și își va doza efortul în funcție de particularitățile clasei. De aceea, legea lasă la dispoziție 25% din timp pentru adaptarea la condițiile respective.

Nu în ultimul rând, vreau să precizez faptul că și evaluarea pe care o facem elevilor este total diferită față de procedura actuală, adică evaluarea ține să pună accent pe verificarea competențelor și mai puțin pe verificarea capacității de a memora și reproduce informații.

În privința descentralizării, consiliul de administrație al școlii devine suveran în ceea ce privește administrarea școlii și angajarea cadrelor didactice, inclusiv angajarea directorului școlii. Acest consiliul de administrație al școlii devine un pilon extrem de important în descentralizare și în viitorul școlii, iar prin realizarea participării în consiliul de administrație al școlii a părinților, a cadrelor didactice și autorităților locale cred că punem la aceeași masă pe toți cei care au interes major în viitorul educației copiilor noștri.

În privința numărului de ore, vestea bună este aceea că numărul de ore se diminuează, dar se asigură continuitatea la școală a elevilor. Numărul maxim de ore va fi 20 în învățământul primar, 25 în învățământul gimnazial, 30 în învățământul liceal. Repet, numărul maximal. În cadrul acestor ore, evident că există și posibilitatea de a se elabora temele în clasă cu elevii în cadrul numărul maxim de ore stabilit. Veți întreba ce se va întâmpla în cazul în care, diminuându-se numărul de ore, elevii vor pleca mai repede în stradă și vor face activități care nu au legătură cu actul educațional.

Legea vine în completare și stabilește un lucru foarte precis: pune la cale mecanismul "Școală după școală" prin care elevii, după terminarea orelor de curs, rămân la școală și, în cadrul acestui program numit "Școală după școală", își fac temele, pot desfășura activități extracurriculare, iar când ajung acasă, după-amiază, au temele făcute și au timp și pentru familie, au timp pe care să-l petreacă alături de cei din familie sau să desfășoare alte activități, pe care le consideră necesare, pe care părinții le consideră ca fiind necesare pentru dezvoltarea copilului.

Deci copilul nu pleacă pe stradă, rămâne în actul educațional punându-i la dispoziție acest mecanism extrem de important, numit "Școală după școală".

De asemenea, prin faptul că se instituie "Biblioteca virtuală", elevii vor avea acces la cele mai bune lecții predate de profesori, la toate disciplinele. Au acces de asemenea la o bază de date informatizată cu privire la bibliografia necesară în actul educațional, astfel încât, elevii, pe de o parte, să poată compara diversele lecții susținute de profesori pentru a putea ridica standardele nivelului educațional și, în același timp, să aibă acces gratuit la bibliografia necesară desfășurării actului educațional.

Sunt doar câteva din elementele importante pe care le-am avut în vedere în modificarea învățământului preuniversitar.

În ceea ce privește învățământul universitar, accentul fundamental este și se pune pe calitate. Când mă refer la calitate vorbesc de două lucruri aici: în primul rând, despre clasificarea universităților - repet, clasificarea universităților - și ierarhizarea programelor de studii, lucruri pe care le așteaptă învățământul superior românesc, lucruri pe care le așteaptă studenții, lucruri pe care le așteaptă societatea și mediul de afaceri. Adică se dorește a se ști odată, în România, care sunt universitățile în ordine, ierarhia lor pe baza clasificării în urma criteriilor stabilite de lege, și care au performanță în România, iar în funcție de diploma pe care o obții de la o universitate sau alta să-ți poți ocupa, mai ușor sau mai greu, un loc de muncă pe piața muncii. Pentru că, atunci când te vei duce la o firmă să-ți depui CV-ul, firma se va uita de unde este această diplomă. De la universitatea X, care este cotată pe palierul superior sau pe unul modest, și atunci, în raport cu performanța universității, îți va fi răsplătită munca. Astăzi, din nefericire, din moment ce ai o diplomă ea are valoare egală, ceea ce nu este corect, fiindcă universitățile au competențe și valori diferite și din perspectiva cadrelor didactice, și din perspectiva bazei de cercetare, și din perspectiva resurselor umane care predau acolo. Acest lucru trebuie să se regăsească în ceea ce înseamnă calitatea diplomei pe care o primește un student la finalizarea studiilor.

La fel, ierarhizarea programelor de studii. Avem universitățile clasificate, pe de o parte, dar avem și ierarhizarea programelor de studii. Vrem să știm unde este cel mai bun masterat în comunicare, în tehnologie sau în altă disciplină? Avem o ierarhizare în România și ne alegem universitatea și locul unde mergem să susținem o asemenea specializare, pentru că ministerul, prin procedurile legale pe care le are la dispoziție, ne pune la dispoziție o asemenea clasificare a programelor de studiu.

Al doilea element pentru ceea ce înseamnă calitate, este că am eliminat orice criteriu de vechime în învățământul superior. Nu vechimea va fi condiția de bază pentru ocuparea unui post didactic în învățământul superior, ci performanța academică, indiferent de vârstă, care reprezintă o mutație radicală în raport cu ce avem în momentul de față. Astăzi, știm că vechimea este criteriul aproape principal în promovare, dacă nu ai un anumit număr de ani, nu poți trece de la un post la altul. Acest criteriu este eliminat și rămâne doar competența academică, lucrările de cercetare, lucrările științifice recunoscute în plan național și internațional, pentru promovarea în funcția didactică.

Se întărește răspunderea publică a universităților, mutație radicală și extrem de importantă. Adică autonomia universitară este extinsă, este garantată, dar și răspunderea publică a universităților este întărită, mergând până la demiterea rectorului și desființarea universității, dar aceste lucruri nu în manieră abuzivă. Demiterea rectorului nu se poate face abuziv, ci se face doar pe baza propunerii unui consiliu de management și etică universitară, care propune ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului și, pe baza unei asemenea decizii, se poate merge mai departe.

La fel cu desființarea universității - dacă nu sunt respectate criteriile academice de performanță, aceasta se face prin lege, la propunerea Guvernului. Adică există, pe de o parte, autonomie garantată - dar nu nelimitată și în afara legii - prin întărirea responsabilității publice a universităților.

În privința învățământului pentru persoanele aparținând minorităților naționale, se spune foarte clar în lege că "Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar, în condițiile legii.

În funcție de necesitățile locale se organizează - la cererea părinților sau a tutorilor legali și în condițiile legii - grupe, clase sau unități de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale.

La toate formele de învățământ în limba română, în limbile minoritățile naționale sau în limbi de circulație internațională se poate înscrie și pregăti orice cetățean român sau cetățean din țările Uniunii Europene și Confederația Elvețiană, indiferent de limba sa maternă și de limba în care a studiat anterior.

De asemenea, minoritățile naționale au dreptul la reprezentare proporțională cu numărul de clase prin organele de conducere ale unităților de învățământ, ale inspectoratelor școlare sau ale instituțiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competență profesională potrivit legii."

La fel, asemenea reglementări cu privire la posibilitatea de a studia în limba minorității naționale respective există și pentru învățământul superior. Deci de la grădiniță la universitate.

Acestea ar fi, foarte pe scurt, câteva detalii cu privire la Legea educației naționale.

Mai spun încă un lucru: studenții au 25% reprezentare în Senatele universităților, tocmai pentru a asigura vocea autorizată a acestora în cadrul structurilor de conducere a universităților, ca un element important în păstrarea echilibrului universitar și ca interesele universităților să cuprindă reprezentarea tuturor acelora implicați în actul educațional.

Având în vedere cele menționate, doamnelor și domnilor senatori și deputați, în temeiul art. 114 din Constituția României, Guvernul își angajează răspunderea pe Legea educației naționale.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați - să nu se supere Camera inferioară a Parlamentului - vă reamintesc faptul că, urmare prezentării Proiectului Legii educației naționale, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, poate fi depusă moțiune de cenzură în termen de 3 zile de la prezentare, potrivit art. 114 alin. (2) din Constituția României.

Cu acestea, ordinea de zi fiind epuizată, declar încheiată ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, vă urez să aveți un sfârșit de săptămână plăcut!

Rog membrii Camerei Deputaților să rămână în sală pentru o scurtă informare. Vă rog, deputații să rămână în sală.

Domnilor senatori, să ne auzim și să ne vedem cu bine.

Vă mulțumesc.

 
   

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 12.40.

 
  Informarea deputaților cu privire la proiectul programului de lucru pentru săptămâna următoare. (La încheierea ședinței comune.)

(La încheierea ședinței comune, domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, face apel la domnii deputați să rămână în sală pentru a le prezenta unele informări privind proiectul programului de lucru pentru perioada 1-6 noiembrie 2010.)

 

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor și domnilor colegi,

Supun atenției dumneavoastră următoarea problemă: conform unei hotărâri pe care am luat-o săptămâna trecută în plenul Camerei Deputaților, programul pe săptămâna viitoare ar fi trebuit să se desfășoare la Iași, cu ocazia a 150 de ani de la înființarea Universității "Alexandru Ioan Cuza", într-o ședință solemnă.

Avem în acest moment suficiente argumente care pun în imposibilitate deplasarea noastră la Iași. Nu mă refer numai la cheltuielile care sunt de luat în seamă, dar există și alte elemente care justifică o asemenea atitudine, inclusiv posibilitatea convocării unei ședințe comune săptămâna viitoare, dată fiind posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură de către opoziție.

Într-o asemenea situație, aș sugera să fiți de acord ca săptămâna viitoare să rămânem pentru ședințele normale la sediul Palatului Camerei Deputaților.

Aș sugera și aș recomanda, în același timp, membrilor Comisiei pentru învățământ să stabilească o delegație care să participe la această manifestare extraordinar de importantă la Iași și în același timp, eventual, liderii grupurilor parlamentare să desemneze unul, doi membri care să participe la dezbaterile ce vor avea loc acolo, salutând sau transmițând salutul Parlamentului cu această ocazie.

Prin atitudinea dumneavoastră aveți... Înțeleg că o asemenea propunere nu este contestată... Numai puțin, domnule deputat!

În mare, programul pentru săptămâna viitoare se conturează în felul următor, rămânând ca în ședința de Birou permanent care va avea loc imediat după această ședință, să conturăm următorul program: luni - activitate în teritoriu; marți, începând cu ora 10,00 ședință în plenul Camerei Deputaților, toată ziua. Orele le vom stabili, v-am spus, în ședința Biroului permanent. Miercuri și joi activități în cadrul comisiilor permanente. Acesta este programul sau proiectul de program care se va contura, care va trebui să fie supus spre aprobare Comitetului liderilor și Biroului permanent.

V-am dat aceste date ca să puteți să vă conturați și dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare și să faceți în așa fel încât să putem să fim prezenți marți aici pentru dezbaterea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi, iar miercuri și joi în cadrul comisiilor, unde sunt foarte multe proiecte care sunt în mare întârziere.

Sigur, o parte din colegi, marți vor fi prezenți la Iași, pentru a participa la solemnitatea ce va avea loc acolo.

Domnul deputat Spînu, vă rog să interveniți.

 
 

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau doar să fac o propunere. Și anume, data planificată de 2 noiembrie a fost aleasă astfel încât, conform planificării și a discuțiilor pe care le-am avut cu liderii tuturor partidelor și care au acceptat inițial - nu vreau să mai comentez ce s-a întâmplat pe parcurs - ca ziua de 2 noiembrie să fie ziua în care Camera Deputaților vine la Iași. Săptămâna de evenimente aceasta este plină, nu are sens să meargă o echipă la Iași, din Biroul permanent sau din Comisia pentru educație pe 2 noiembrie, pentru că nu va fi un eveniment deosebit. Atunci evenimentul central în universitate era ședința solemnă a Camerei Deputaților.

Senatul a fost în această săptămână, pe 26, chiar ziua de constituire, de semnare a actului și constituire a primei universități moderne din România, dar săptămâna viitoare, a merge pe 2 noiembrie o delegație nu are nici un rost, nu va fi nici o vizibilitate. Nu cred!

Și atunci, dacă din varii motive s-a anulat acest eveniment, din păcate, repet încă o dată, la 150 de ani nu am reușit să mergem, Parlamentul României, la Iași, așa cum am mers în perioada comunistă la 100 de ani, așa cum am mers înaintea războiului, la 50 de ani. Noi n-am reușit în epoca modernă, acum, când avem atâta istorie în spate. Dar nu-i nimic!

Deci, eu, domnule președinte, propun, Birourilor permanente reunite, Comisiei pentru educație, dacă o să hotărască, dar nu cred că este oportun să mai trimitem o delegație în afara săptămânii principale la Iași, pentru că nu ar aduce niciun câștig nici universității, nici învățământului superior, nici nouă, ca Parlament. Una era ședința solemnă a plenului Camerei Deputaților într-o zi dedicată doar acestui lucru, și alta este să încercăm să facem, să mimăm un respect.

Nu se poate, opoziția, PNL-ul, PSD-ul, care au semnat toți și au dat aici, am strâns 172 de semnături, inclusiv de la liderii de grup, de la colegii de la Iași...

Am auzit invocându-se tot felul de populisme ieftine, cât ar costa și așa mai departe... Dacă acum Parlamentul României, vorbesc de Camera Deputaților în întregul ei... Ăsta este respectul pe care îl arată, cu băncile astea goale și cu neprezentarea la ședința solemnă de la Iași, eu propun să anulăm întru totul.

Am fost reprezentați de șapte senatori care s-au dus la aceste ceremonii și să ne vedem de treabă în continuare, așa cum vedem că facem în ultimul timp.

Îmi pare foarte rău că am ajuns să politizăm, domnule președinte, o zi sfântă în memoria Iașiului și a României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Eu vreau să apreciez înțelegerea pe care o manifestă absolut toți parlamentarii județului Iași pentru această situație care a apărut. Sper din suflet că peste 50 de ani, adică când se vor împlini 200 de ani, clasa politică va fi suficient de matură ca să participe la o ședință solemnă la Iași. Probabil unii dintre dumneavoastră veți fi acolo.

Date fiind informațiile pe care domnul deputat Spînu ni le-a dat, înseamnă că nu se mai impune prezența parlamentarilor la manifestările care vor avea loc acolo, pentru că era doar prevăzută o manifestare solemnă a Parlamentului, a Camerei Deputaților, într-o ședință solemnă. Atunci programul rămâne cel anunțat pentru toți cei 333 de deputați.

Am rugămintea către liderii grupurilor parlamentare și către secretarul general să anunțe liderii de grupuri parlamentare despre modificarea acestui program și despre proiectul de program pe care astăzi l-am amintit aici, pentru a putea fi reținut și pus în aplicare.

Domnul Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal. Aveți cuvântul, domnule coleg.

 
 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte de ședință, fiindcă totuși este o hotărâre, v-aș propune să supuneți la vot anularea hotărârii respective, că altfel rămâne agățată ca o hotărâre pe care nu am respectat-o. Și atunci, vă rog să supuneți la vot.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi, am rugămintea să-i informați dumneavoastră pe toți colegii despre ceea ce ați fost dumneavoastră, la rândul dumneavoastră, informați.

Rog membrii Biroului permanent să ne întâlnim peste un sfert de oră în sala de ședință.

Tuturor, un sfârșit plăcut de săptămână, ne vedem cu bine săptămâna viitoare.

Doamne ajută!

 
 

Informarea și discuțiile pe baza acesteia s-au încheiat la ora 12.57.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 16 octombrie 2019, 20:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro