Plen
Ședința Camerei Deputaților din 28 iunie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.110/08-07-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 28-06-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 iunie 2010

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 17,17.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, și de domnul Mircea Dușa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Sever Voinescu-Cotoi și Mihai Alexandru Voicu, secretari.

*

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 334 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 173. Sunt absenți 161, din care 150 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința în plen pentru ziua de luni, 28 iunie; programul de lucru pentru perioada 28-30 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 21-28 iunie; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Cameră și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții; precum și sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României.

 
Intervenție cu ocazia comemorării a 70 de ani de când Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost ocupate de armatele sovietice.  

Înainte de a intra în ordinea de zi, dați-mi voie să-i dau cuvântul domnului deputat Marian Săniuță.

   

Domnul Marian-Florian Săniuță:

Vă mulțumesc.

Am să vă rog să-mi permiteți ca, într-un minut, să vă anunț, stimați colegi, că astăzi comemorăm 70 de ani de când Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost ocupate de armatele sovietice, urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov și a ultimatumurilor înaintate Guvernului Regal Român de către URSS în 26 și 27 iunie 1940.

Practic, începând cu data de 28 iunie 1940, ora 11,00, 3.776.000 de români și 50.762 de kmp de teritoriu intrau sub dominație sovietică.

După ce Franța capitulase, pe 22 iunie 1940, după ce trupele britanice se retrăseseră de pe continent, România, rămasă singură în fața agresiunii comuniste, a trebuit să accepte condițiile retragerii impuse de URSS. Ce a urmat, știm cu toții: un adevărat Katyn românesc.

Grigore Vieru a spus că "Basarabia este un copil înfășurat în sârmă ghimpată, un copil furat de istorie."

Cu această ocazie, salut desființarea acestei cortine de fier după 65 de ani, victoria Moldovei postcomuniste și a României europene. Salut, la 70 de ani de când jurnalele bucureștene aveau chenar negru pe prima pagină, parcursul proeuropean al românilor de dincolo și dincoace de Prut.

Și, pentru a respecta acest moment, dar și frământările prin care trecem, dați-mi voie, stimată doamnă președinte, stimați colegi, să vă citesc câteva strofe din creația unui poet român, născut în Basarabia, Adrian Păunescu.

Fragmentele sunt din poezia "De-ale noastre" și am să vă rog să-mi dați voie, în felul acesta, să marchez acest moment, ținând cont, încă o dată repet acest lucru, și de frământările prin care trecem în această perioadă.

"Mai este țară în țara noastră, mai este cer, mai sunt români,/ Mai este dulce glasul mamei, mai este apă în fântâni./ În roșu, galben și albastru, nu viețuiesc doar trei culori,/Ci blânda rază a speranței, mai e nevoie de valori./Nu Tricolorul face singur lucrarea țării de sub el,/Să facem bine și dreptate, să fie pace sub drapel./Să scoatem țara din necazuri, să scoatem omul din nevoi,/Să așezăm pe vatra țării toate grădinile din noi./Mai este țară în țara noastră, mai suntem și vom fi stăpâni,/Cât mai rămâne cer în ceruri și apa murmură-n fântâni."

Vă mulțumesc și pentru cei care mi-ați acordat atenție și pentru cei care astăzi, la 70 de ani după Katynul românesc ați avut altceva de făcut.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi mulțumesc și eu domnului deputat Marian Săniuță.

Vreau să vă spun că, având aceeași tematică, domnul deputat Tudor Panțîru, care reprezintă diaspora din zona care include și Moldova, mi-a solicitat și am să o fac, de la Tribuna Parlamentului, să ținem un moment de reculegere în memoria victimelor.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

 
Aprobarea modificării ordinii de zi.  

Intrăm în ordinea de zi. Procedură, domnul Mircea Toader și după aceea domnul Daniel Oajdea.

   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Suntem, într-adevăr, la sfârșitul sesiunii, dar avem câteva proiecte finalizate și foarte importante, la nivelul Comisiei pentru industrii, mă refer la Legea pentru aprobarea Ordonanței nr.34 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri și persoane. Știți cu ce impact a fost.

Și, de asemenea, un PL-x 109/2010 privind măsuri prealabile pentru lucrările de construcție de rețele de transport și distribuție energie electrică referitoare la exproprierea terenurilor necesare pentru realizarea distribuției și alimentării cu energie electrică.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Daniel Oajdea. O să vă rog să și pregătiți cartelele pentru a vota propunerea de modificare a ordinii de zi, făcută de domnul Mircea Toader.

Domnul Oajdea.

 
   

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Domnilor colegi,

Aș vrea să sesizez un aspect destul de grav, în opinia mea, de disfuncționalitate și, cu acest prilej, rog Biroul permanent să își schimbe atitudinea. În ce sens? Noi dezbatem de pildă astăzi ordinea de zi care a fost aprobată în urmă cu două ore. Sigur că toate proiectele de lege au fost probabil dezbătute în comisii, dar nu toți parlamentarii fac parte din toate comisiile și nici nu au cum să știe ce urmează pe ordinea de zi.

Acest aspect, după părerea mea, trebuie să fie excepție, adică pot fi introduse, în aceeași zi, pe ordinea de zi anumite proiecte de lege, dar nu trebuie să fie regulă.

Prin urmare, dacă vrem să nu introducem în derizoriu viața de parlamentar, ar trebui ordinea de zi s-o avem comunicată cel puțin cu trei zile înainte sau ea să fie prezentă pe site, astfel încât toți parlamentarii să poată să analizeze ceea ce urmează să se voteze și votul să nu fie o simplă formalitate.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD+PC și PNL.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Vă informez că, în fiecare săptămână, miercurea, este afișată ordinea de zi pe site-ul Camerei Deputaților. În mod excepțional, această ordine de zi este completată cu rapoartele venite lunea. Aceasta este procedura pe care, mă rog, speram ca și domnul deputat s-o fi observat până în acest moment.

În orice caz, acum fiind, practic, la finalul sesiunii parlamentare, într-adevăr a fost o aglomerare de proiecte pentru a putea fi aprobate.

Domnul Eugen Nicolăescu, viceliderul Grupului parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Din păcate, a devenit o obișnuință schimbarea ordinii de zi în cadrul plenului. Sigur, probabil că astăzi suntem la ultima ședință de plen din această sesiune și, din acest motiv, se dorește să se cuprindă pe ordinea de zi ceea ce poate că devine interesant și important pentru Grupul PDL.

Bună ziua, domnule Stanciu, acum v-am văzut, îmi cer scuze.

De asemenea, aș vrea să vă mai spun că, ceea ce spunea colegul Oajdea, este corect, și anume că de mai multă vreme ne trezim în plen că modificăm ordinea de zi și cea mai mare parte a deputaților nu știu despre ce este vorba, pentru că n-au venit cu acele proiecte de lege în sală, pe baza cărora să aibă un punct de vedere și, bineînțeles, să voteze în cunoștință de cauză.

L-aș ruga, ca un gest de bunăvoință și de prietenie pentru toate grupurile parlamentare, pe domnul Toader să-și retragă propunerea și să intrăm în ordinea de zi normală pe care o avem, astfel încât să terminăm o sesiune de plen în condiții civilizate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Toader înțeleg că-și menține propunerea. Prin urmare, o să vă rog să aveți cartelele. Bun! N-am început sesiunea de vot.

Votul este deschis, vă rog să votați.

 
     

88 de voturi pentru. 69 împotrivă și patru abțineri.

Intrăm în primul punct al ordinii de zi, cu precizarea că dezbaterea moțiunii simple inițiate de 54 de deputați va începe la ora 18,30.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (rămas pentru votul final);  

Intrăm în primul proiect: modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaților.

Articolul unic vizează pe doamna deputat Cristina Dobre, aparținând Grupului parlamentar al PDL, care trece de la Comisia pentru muncă la Comisia pentru sănătate și familie; doamna deputat Mihaela Stoica trece de la Comisia pentru politică economică la Comisia pentru muncă și protecție socială; doamna deputat Mihaela Ioana Șandru, aparținând Grupului PDL, trece de la Comisia pentru sănătate și familie la Comisia pentru politică economică și domnul deputat Ioan Sorin Roman, membru al Grupului parlamentar al PSD+PC, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați în locul domnului Mugurel Surupăceanu.

Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Rămâne pentru sesiunea de vot final.

Sesiunea de vot final va avea loc începând cu ora 20,30.

Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind completarea articolului 59 din Regulamentul Camerei Deputaților (rămas pentru votul final);  

La punctul 4, Proiectul de Hotărâre privind completarea articolului 59 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Proiectul de hotărâre vizează înființarea Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Dacă sunt observații? Doamna Aura Vasile. Este un proiect semnat de membri ai Grupurilor parlamentare ale PDL, PSD+PC, independenți și PNL.

   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamna președinte.

Chiar dacă și colegi de-ai mei au semnat această inițiativă, trebuie să informez plenul Camerei, înainte de a începe dezbaterea, că nu putem, în această sesiune, să discutăm această solicitare, pentru că, în conformitate cu art.227 al Regulamentului Camerei Deputaților, care pentru dispoziții finale mă trimite la art.86-153, iar la art.132, Regulamentul prevede: "Proiectele de lege și propunerile legislative respinse de Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională nu pot fi readuse în discuția acesteia în cursul aceleiași sesiuni, cu excepția cazurilor prevăzute la art.104." La art.104 nu este prevăzut acest lucru. Cum această solicitare a fost respinsă în această sesiune, nu o putem lua în discuție decât din sesiunea din toamnă, doamna președinte.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aura Vasile, vă reamintesc că pe ordinea de zi mai avem un proiect de hotărâre care vizează înființarea Comisiei de anchetă pe 3.2.2., care vizează același obiect pe care l-am votat săptămâna trecută. Acesta este, în schimb, un al proiect de hotărâre, susținut, de data aceasta, de un număr mult mai mare de deputați.

Vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna președinte,

Chiar dacă, știu eu, este reluat cu un număr mai mare de deputați, el este identic. Faptul că în expunerea de motive am mai adăugat, știu eu, un exemplu, două și au mai trecut două exemplificări, pe susținerea proiectului este același lucru. Ce va urma la următorul proiect vom vedea. Deocamdată, discutăm punctul 4 al ordinii de zi, această solicitare de a fi aprobată această hotărâre.

Deci, eu vă spun că nu poate fi adoptată sau luată în discuție decât în sesiunea din toamnă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun! Am să supun la vot această propunere. Am s-o rețin și pentru Comisia de anchetă pentru a scoate, a respinge ca nefiind întemeiată propunerea. Până una-alta, supun la vot scoaterea de pe ordinea de zi a comisiei ca nefiind regulamentară.

Pe procedură, domnul Calimente. Domnul Mihai Voicu, vă rog să-mi atrageți atenția, că nu l-am văzut pe domnul Calimente. Scuze, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, avem de-a face cu două lucruri diferite, pentru că la acest punct se vorbește despre un proiect de lege, iar dincolo, cu comisia, este hotărâre a Camerei Deputaților. Or, interdicția de a introduce în aceeași sesiune se referă la proiectele de lege, și nu la hotărâri, iar ceea ce supuneți dumneavoastră la vot este un lucru pe care-l faceți de foarte multă vreme. Lucruri care sunt înscrise în regulamente nu mai pot fi supuse la vot, pentru că dacă dumneavoastră aveți trei sau patru voturi în plus, asta nu vă dă dreptul să folosiți această procedură, când un lucru este stabilit de un regulament sau de o lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu. Înțeleg că susțineți punctul de vedere al doamnei Aura Vasile.

Supun la vot propunerea făcută de doamna Aura Vasile, de scoatere de pe ordinea de zi a plenului a acestui proiect de hotărâre, susținut de membri ai tuturor grupurilor parlamentare.

Votul este deschis, vă rog să votați.

 
     

75 de voturi pentru, 93 împotrivă și patru abțineri.

Propunerea a fost respinsă.

Dacă la proiectul de hotărâre sunt observații? Nu sunt.

Rămâne pentru sesiunea de vot final.

 
Proiectul de Hotărâre pentru verificarea modalităților de atribuire și clarificare a proiectelor pentru acordarea fondurilor europene pe măsura 3.2.2 în perioada 2009-2010 (aprobarea scoaterii de pe ordinea de zi</a>).  

Punctul 5, Proiectul de Hotărâre pentru verificarea modalităților de atribuire și clarificare a proiectelor pentru acordarea fondurilor europene pe măsura 3.2.2 în perioada 2009-2010.

Este, dacă vreți, în aceeași situație, în sensul în care a fost reintrodus un proiect de hotărâre similar pentru care plenul s-a pronunțat săptămâna trecută și l-a respins.

Înțeleg că domnul Toader propune același lucru ca și doamna Aura Vasile la proiectul anterior, nu?

   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

Având în vedere dezbaterile pe acest proiect de hotărâre și mai ales că nu s-au finalizat încă rezultatele pentru fondurile respective, măsura 3.2.2., vă propun s-o amânăm la toamnă. Atunci avem toate datele, avem și raportul și observațiile Comisiei Europene și dezbatem pe ceea ce avem cu adevărat, nu pe o teorie și pe un punct de vedere.

Și vă rog să supuneți la vot amânarea la toamnă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnule Toader, amânarea sau respingerea ca nefiind întemeiată această solicitare, că n-am...

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Eu v-am spus că dacă mergeți pe punctul de vedere inițial și mergem pe respingere, dacă nu mergeți pe amânare, dacă mergeți pe respingere, că v-am propus inițial, mergem pe respingere. Respingem acum sau la votul final.

Voci din sală:

N-am înțeles nimic!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aura Vasile, vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă președinte,

Colegul meu iar reușește să mă uluiască. O dată e pe sus și o dată e pe jos. O dată este cineva deasupra, pe urmă e altul deasupra. (Râsete.) Nu înțeleg deloc, dar chiar nu înțeleg deloc! Poate mă lămurește Toader. De ce proiectul de hotărâre dinainte a fost corect și acum nu este corect? Îl rog să vină și să ne povestească. Cred că amândouă proiectele, prin hotărârea pe care plenul Camerei a dat-o, împărtășesc exact același lucru, motiv pentru care, dacă supuneți la vot, puteți să supuneți nu scoaterea de pe ordinea de zi, ci poate amânarea pentru sesiunea din toamnă, în condițiile în care să respectăm întru totul Regulamentul.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aura Vasile, avem de-a face, din acest punct de vedere, cu altă situație. Noi, săptămâna trecută, ca plen, am respins această inițiativă. Ați revenit cu ea. Întrebarea este: veți reveni în fiecare săptămână? Asta ar fi singurul lucru.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci doamna, ca să clarificăm și aluziile doamnei Aura Vasile, eu vă spun că solicit în mod clar scoaterea de pe ordinea de zi, ca să nu mai avem alte înțelegeri deosebite.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aura Vasile.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Toader, ți-aș face o declarație, dar mă aude nevastă-ta și atunci n-am să-ți spun.

Am să spun încă o dată plenului Camerei că, încă o dată, constatăm că Legea fundamentală - Constituția, Regulamentul Camerei, care are putere de lege, sunt interpretate după bunul plac al celor care astăzi guvernează înșelând rezultatul electoral din 2008!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

E-n regulă! Cred că toți parlamentarii și liderii de grup sunt egal îndreptățiți să facă propuneri.

Dumneavoastră, la punctul trecut, ați făcut propunerea de respingere și scoatere, în consecință, de pe ordinea de zi; domnul Toader, la acest punct, face aceeași propunere.

Prin urmare, votul este deschis, vă rog să votați.

98 de voturi pentru, 71 împotrivă, trei abțineri.

S-a scos de pe ordinea de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind parteneriatele încheiate între sectoarele public și privat.  

Punctul 6. Proiectul de Lege privind parteneriatele încheiate între sectoarele public și privat.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Doamna senator Anca Boagiu.

   

Doamna Anca Daniela Boagiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

În primul rând, aș vrea să le mulțumesc tuturor colegilor senatori și deputați sau deputați, de data aceasta, că senatorii lipsesc, din toate partidele politice care s-au implicat în realizarea, chiar amendarea acestei legi.

Trebuie să recunosc că a fost un efort conjugat, un efort depus de-a lungul mai multor luni de zile și pentru acest lucru le mulțumesc tuturor colegilor care s-au implicat în realizarea acestui proiect de lege.

Pe fond discutăm despre o formă de colaborare între sectorul public și cel privat, în cadrul căreia sectorul privat participă în diverse etape de realizare a proiectului. Discutăm despre o partajare, dacă vreți, a riscurilor și a responsabilităților în cadrul acestui tip de colaborare. O partajare a riscurilor care aduce și beneficii, pentru că în cadrul parteneriatului este clar că se face transferul de experiență managerială către autoritatea publică locală, dar și o preluare majoră a riscurilor în ceea ce privește finanțarea proiectelor.

Doresc să fac o mențiune pentru a elimina unele comentarii care au existat la un moment dat. Există state membre care utilizează în mod frecvent parteneriatul public-privat. Printre acestea putem menționa: Marea Britanie, Germania, Irlanda, Italia, Spania, Portugalia. În aceste țări, în majoritatea acestor țări sunt organizate unități specializate pentru parteneriatul public-privat.

Ce aduce acest parteneriat în plus? Aduce un sprijin pentru dezvoltarea infrastructurilor, aduce mobilizare de capital, aduce, așa cum spuneam mai devreme, experiență managerială și, nu în ultimul rând, aduce responsabilitate pentru autoritatea publică în interesul public și calitatea serviciilor.

N-am să continui cu prezentarea legii, pentru că știu că sunt foarte mulți dintre colegii deputați care au participat la dezbaterea ei.

Vă mulțumesc încă o dată tuturor pentru efortul pe care l-ați depus și, bineînțeles, pentru faptul că reușim în această sesiune să votăm această lege.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Comisia? Raportul Comisiei juridice? Este pe fond cu Comisia pentru industrii. Domnule președinte Iancu.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Cele două comisii au fost sesizate pentru dezbaterea în fond cu propunerea legislativă menționată. Aș vrea să subliniez că Senatul a adoptat propunerea legislativă, iar în cadrul Camerei, comisiile de specialitate au avizat favorabil.

De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Consiliul Economic și Social a avizat favorabil propunerea legislativă, care are ca obiect de reglementare analiza formelor de parteneriat public-privat pentru a stabili dacă și în ce măsură regulile privind achizițiile publice pot constitui un cadru juridic potrivit pentru asigurarea conformității cu regulile tratatului și fără a împiedica evoluția acestor forme de cooperare.

În cadrul dezbaterilor, în comisiile de specialitate, Guvernul a fost reprezentat prin reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, ai Ministerului Justiției, precum și ai Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, de monitorizare a achizițiilor publice. În esență, se distinge Ministerul Finanțelor Publice, care a făcut mai multe motivații privind implicațiile asupra bugetului de stat și asupra legislației în domeniul achizițiilor publice.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului adoptarea acestei propuneri cu amendamente admise.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului, domnule ministru.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Înainte de a mă exprima pe fondul acestei inițiative, aș dori să felicit echipa de inițiatori pentru perseverența și tenacitatea cu care au susținut necesitatea promovării acestui proiect de lege.

Inițial, Guvernul nu a fost de acord, a manifestat o oarecare rezervă, însă cred că argumentele extrem de puternice și mă bucur din toată inima că dincolo de inițiatori și membrii comisiei și reprezentanții tuturor partidelor au înțeles necesitatea acestui proiect de lege, din motive pe care chiar aș vrea să le justific, foarte puține dintre ele.

Parteneriatul public-privat constituie premisa asigurării coerenței aplicării unor programe și a transparenței realizării lor.

În același timp, parteneriatul contribuie implicit la întărirea sistemului de guvernare și la dezvoltarea locală.

De asemenea, parteneriatul public-privat poate constitui în anumite momente economice critice, inclusiv în cel pe care-l depășește România, una dintre principalele surse de dezvoltare economică sau de menținere a unui grad de dezvoltare constant, de creare de locuri de muncă sau de menținere a unei rate scăzute a șomajului, de creare de resurse bugetare constante și sigure atât la bugetele locale, cât și la cel central.

Încă o dată, nu vreau să închei înainte de a mulțumi colegilor inițiatori pentru perseverență și pentru forța cu care și-au susținut punctul de vedere și nu în ultimul rând dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați, pentru modul în care, chiar în ciuda unui raport inițial, care era departe de ceea ce doreau inițiatorii, în final a reușit să fie, cred eu, un suport legal extrem de important pentru o zonă extrem de importantă.

Subliniez și eu același lucru pe care îl spunea doamna senator Anca Boagiu, că multe din statele europene care utilizează frecvent parteneriatul public-privat, atât la nivel central, cât și local și subliniez și eu exemple importante: Marea Britanie, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Spania, Portugalia, au unități specializate de coordonare a acestor parteneriate public-privat la nivel de instituții centrale și locale, asigurându-și pe domenii extrem de importante de activitate acest sistem care aduce multe beneficii. E vorba de infrastructură pentru drumuri publice și autostrăzi, pentru sănătate, pentru educație, pentru instituții de detenție, apă, energie, transporturi și telecomunicații.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Intervenții în cadrul dezbaterilor generale, dacă sunt? Nu.

Domnule Victor Surdu, vă rog, din partea Grupului parlamentar al PSD. După aceea domnul Vainer și domnul Fenechiu.

 
   

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Așa cum v-am mulțumit pentru Legea camerelor agricole, mă simt nevoit să fac același lucru și astăzi. Nu știam că de rândul acesta, cu parlamentarii Guvernul va fi atât de generos, prin cuvântul pe care l-a avut aici distinsul ministru al relației cu Parlamentul.

Mă număr printre inițiatori, iar Grupul parlamentar al PSD a susținut dintotdeauna ideea parteneriatului public-privat și cred că această lege, spre deosebire de unele din legile pe care noi le-am votat, am muncit aici uneori și până la 12 noapte, va fi promulgată cât se poate de repede și va produce efecte, pentru că această lege, ca și Legea camerelor agricole, este foarte așteptată de cei care ar putea împreună să creeze o nouă șansă, să urnească motoarele economiei.

Aștept un vot, dacă nu cu unanimitate, măcar sută la sută.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Vainer.

 
   

Domnul Aurel Vainer:

Doamnă președinte,

Stimate colege, stimați colegi,

Precizez de la început că vorbesc în nume personal, nu al grupului din care fac parte. Vorbesc, pentru că acest subiect îmi este drag de foarte mulți ani.

Pe vremuri, la Camera de Comerț și Industrie a României, funcționa un grup de reflecție care se numea "Economie de piață funcțională". Și unul din subiectele dezbătute adeseori a fost dezvoltarea parteneriatului public-privat. Nu este o invenție, în nici un caz românească, dar este un concept larg răspândit în economiile care au performanțe. Și eu cred că nu avem voie să lăsăm din mână o șansă. Parteneriatul public-privat, gândit și aplicat corect, nu numai prin prisma unor interese mărunte, poate fi un factor de progres extrem de important, și nu e vorba numai de infrastructură, nu există domeniu de activitate în care să nu se poată realiza parteneriat public-privat.

Eu gândesc că mai ales pentru economia locală, astăzi este o șansă, o șansă mare care trebuie pusă în valoare. Există în diferite zone și localități ale țării potențial natural și nu numai, și uman, și care nu se poate valorifica pentru că nu există resursele financiare. Haideți să deschidem poarta, dar așa cum se cuvine, nu, repet, cu interese mărunte, și veți vedea că este cu adevărat o șansă pentru România. Cu atât mai mult astăzi, când ne chinuim să inventăm, să creăm, să aducem programe și proiecte de relansare a economiei. Eu cred sincer că este una din căile de relansare a economiei românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vreau să știți că există și o limită de timp, drept care o să vă rog, intervențiile să fie concentrate.

Domnul Fenechiu.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal avea și anunțase propriul proiect pentru o lege a parteneriatului public-privat. Având în vedere însă importanța acestei legi pentru relansarea economică, mai ales în situația de criză de astăzi, am ales să amendăm cu completările noastre propunerea legislativă care din Senat a ieșit într-o formă, aș putea să spun eu, cel puțin acceptabilă.

Vreau să fac o precizare. Dacă am fi avut această lege de acum un an și am fi aplicat-o, sunt convins că astăzi nu ar mai fi fost nevoie nici să creștem TVA-ul, nu ar fi fost nevoie nici să scădem salariile oamenilor. Așa încât salut adoptarea acestei legi, sunt convins că în curând vom avea un guvern care s-o și pună în aplicare, dar vreau să spun trei lucruri pentru a rămâne în stenogramă care trebuiau să completeze această lege.

1. Creditul furnizor nu este prevăzut în România decât în limita veniturilor proprii la instituții. Creditul furnizor este un alt mijloc prin care se puteau atrage foarte mulți bani privați în România, iar el, după părerea mea, trebuia introdus în această lege.

2. De asemenea, această lege cred că mai are o lacună și să dea Dumnezeu să mă înșel, dar ea va face ca multe parteneriate public-privat să nu fie realizabile. Această lacună este legată de faptul că legea prevede ca, în final, investitorul să predea cu titlu gratuit autorității locale sau centrale obiectivul pe care îl realizează. Or, trebuia să existe și posibilitatea ca în timp, statul sau autoritatea locală să plătească o parte din această investiție.

Cred că cel puțin aceste două chestiuni vor trebui să însemne amendamente la prezenta lege pentru a putea fi într-adevăr funcțională.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Antal.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De data asta, eu am venit să susțin acest proiect în numele grupului, și nu în nume personal, pentru că după foarte multă bâlbâială din partea autorităților, în sfârșit, ne aflăm în fața faptului împlinit și avem o lege care sunt convins că va fi aprobată astăzi și, în sfârșit, această instituție a parteneriatului public-privat va funcționa, pentru că de câțiva ani buni, tot discutăm despre această posibilitate, dar, din motive neînțelese de mine și de noi, în general, n-a fost lansată această posibilitate și, de data asta, cele două comisii au aprobat proiectul de lege cu unele modificări.

Personal, sunt de acord cu lacuna privind lipsa instituției creditului furnizor, pentru că, într-adevăr, această instituție reprezenta o șansă bună, dar credem că la programul de relansare a economiei, grupul nostru să încerce să reia această discuție și să ajungem, până la urmă, într-o fază în acest an în care această instituție va fi agreată de toți cei care consideră că fără această instituție va fi greu să avem o relansare a dezvoltării investițiilor în infrastructură.

Permiteți-mi să mai exprim totuși un punct de vedere vizavi de această bâlbâială a Ministerului Public, Ministerului de Finanțe care pentru noi a fost o surprindere. Ne-a surprins, la începutul dezbaterilor din comisie, printr-o intervenție care era neavenită, dar îl felicit de data asta pe domnul secretar de stat că Guvernul, în sfârșit, susține această inițiativă, pentru că este o șansă reală pentru autoritățile publice locale și centrale, ca prin atragerea capitalului din mediul privat, într-adevăr, să realizeze foarte multe investiții prevăzute în strategiile lor, care, în această criză, altfel nu au nicio șansă de realizare și felicit inițiatorii acestui proiect.

Grupul nostru va susține adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Am încheiat sesiunea de dezbateri generale.

Intrăm în amendamente.

Titlul: "Legea parteneriatului public-privat". Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 2 la punctul 4. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 5 la punctul 14. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 14 la punctul 29. Nu sunt observații. Adoptate.

De la punctul 30 la punctul 47. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 48 la punctul 70. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 71. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 72. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Amendamentele respinse. Dacă le susține cineva? Nu.

Urmează votul final.

Trecem la următorul proiect de lege.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicată (rămas pentru votul final);  

Punctul 7. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect.

Este procedură de urgență, dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei. Raportul comisiei?

Doamna Sulfina Barbu.

   

Doamna Sulfina Barbu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Precizez că proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.184 din 2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicată, astfel încât să se asigure transpunerea conformă a Directivei 2005/36 privind recunoașterea calificărilor profesionale.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise, astfel cum sunt redate în anexa de la prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. A fost dezbătut și avizat în fond în ședința comisiei din data de 28 iunie 2010.

La lucrările comisiei au fost prezenți 32 de deputați din totalul de 33 de membri.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 23 iunie 2010, iar Camera Deputaților este Cameră decizională. În consecință, vă propunem adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Nu sunt intervenții.

Guvernul susține...

Intervenție, domnule Oajdea?

 
   

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Voiam să vă spun, doamna președinte, că nici la acest moment de pe site-ul Camerei Deputaților, conținutul acestui proiect de lege pe care îl votăm nu poate fi citit.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. (Câteva aplauze.)

Intrăm în dezbaterea pe amendamente.

La punctul 1, titlul legii: "Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect".

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctele 3, 4, 5 și 6. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 7. Observații? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 8 la punctul 15. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 16. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 17. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 18. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 19. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

Punctul 8. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.85/2004 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță privind serviciile financiare.

Din partea inițiatorului.

Vă rog.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

În vederea înlăturării obstacolelor în calea liberei circulații a bunurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalului a fost elaborată la nivelul Uniunii Europene Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr.2007/64 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne și de modificare a unor directive care funcționau la acea dată.

Prezentul proiect de lege vine să modifice actul normativ în vigoare care implementa vechea directivă, respectiv nr.2002/65 și prin proiectul de lege sunt implementate prevederile noii Directive 2007/64.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Acest proiect și următorul îl amânăm până vin rapoartele. Încă se lucrează în comisii.

La punctul 10. Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii camerelor de comerț din România nr.335/2007 și a Legii nr.26/1990 privind Registrul comerțului, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale, nr.1636/2009, publicată în Monitorul Oficial.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Nu.

Raportul comisiei? Înțeleg că nu au reușit să termine încă raportul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2010 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri și persoane (rămas pentru votul final);  

Da, pentru că, de asemenea, nu sunt rapoartele, înaintăm la Raportul asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2010 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri și de persoane.

Dacă sunt intervenienți din partea inițiatorilor? Nu.

Raportul comisiei?

   

Domnul Mircea Marin:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2010 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri și de persoane.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 25 mai 2010.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative din domeniul transporturilor în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri și de persoane.

În acest sens, s-a modificat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2005 privind transporturile rutiere, Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și regim de închiriere și Legea serviciilor de transport public local nr.92 din 2007.

Modificările efectuate au ca scop: întărirea și perfecționarea instrumentelor legale de combatere a fraudei fiscale și a altor activități ilicite în domeniile vizate, inclusiv prin stabilirea unor sancțiuni contravenționale de natură a face intervenția imediată a organelor abilitate mai eficientă, creșterea siguranței cetățenilor și a calității serviciilor de transport oferite acestora, garantarea unui mediu de afaceri concurențial în domeniul transporturilor de persoane și de mărfuri, completarea cadrului legal ce reglementează desfășurarea activității școlilor de conducători auto și instructorilor autorizați.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședințele din 23 și 24 iunie 2010. Au participat la lucrările ședinței reprezentanți ai Ministerului Administrației și Internelor și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2010 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri și de persoane, cu amendamentele admise, prevăzute în anexă.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă în cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenții, intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2010 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri și de persoane.

Observații? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 3 la punctul 10. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 16? Nu sunt observații. Adoptate.

De la punctul 17 la punctul 22. Nu sunt observații. Adoptate.

Punctul 23. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 24. Nu sunt observații. Adoptat.

De la punctul 25 la punctul 30. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Punctul 31. Observații? Nu sunt. Adoptat.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de rețele de transport și distribuție energie electrică (retrimisă comisiei);  

Propunerea legislativă privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de rețele de transport și distribuție energie electrică.

Din partea inițiatorilor nu dorește să ia cuvântul.

Domnul deputat Leșe? Nu, nu doriți. Mă scuzați.

Raportul comisiei?

Domnul Leșe, cine prezintă raportul comisiei?

   

Domnul Doru Brașoan Leșe:

Mulțumesc, doamna președinte.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, comisia a fost sesizată pentru dezbatere și avizare pe fond a prezentului proiect de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și ai Comisiei pentru industrii și servicii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților admiterea cu modificări a propunerii legislative privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de rețele de transport și distribuție.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt... nu, eu am întrebat, nu era nimeni în sală.

Domnul președinte Iancu.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamna președinte și domnule președinte.

Doamnă președinte,

În numele Grupului parlamentar al PSD+PC, eu aș propune retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege și îmi argumentez.

În primul rând că noi nu am avut raportul proiectului de lege, deci, raportul comisiei.

A doua problemă, acest proiect de lege cred că trebuie bine pieptănat, ca să nu fiu foarte academică, deoarece în acest moment cunoaștem, știu eu ce s-a întâmplat la Cogealac cu cele 400 de mii de euro și alte situații care pot să se întâmple, în condițiile în care acest proiect de lege vine să se suprapună peste altele care stabilesc cum se pot face aceste probleme cu pământurile.

Eu vă propun retrimiterea la comisie, de altfel, cred că este și punctul de vedere al parlamentarilor PSD din comisia respectivă pentru ceea ce eu v-am relatat.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule președinte Iancu.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să mă adresez în primul rând colegului nostru, domnul Leșe, care este inițiatorul acestei propuneri legislative și dumneavoastră tuturor. Noi vorbim aici de expropriere, expropriere și nu vorbim ca în cazul autostrăzilor, unde este delimitat clar culoarul pe care are loc, urmează să fie construită autostrada. Nu, vorbim în termeni generali despre expropriere, atunci când vorbim de transportul energiei electrice și distribuția energiei electrice.

Or, am constatat cu toții că după dezbaterile în comisie, comisiei, inițiatorului, membrilor comisiei le-a scăpat un... ne-au scăpat un element extraordinar de important, respectiv această avalanșă a investitorilor în zona energiilor regenerabile, care investitori, din punct de vedere tehnic, pentru fermele eoliene, în conectarea din câmp a instalațiilor și turbinelor eoliene către sistemul național de transport energie electrică, se poate realiza un abuz, ca urmare a aplicării acestei legi.

Constatând acest lucru în urma discuțiilor purtate în zona Dobrogea punctual, în localitatea Taliverde, unde s-a constatat un conflict care a ajuns până la nivelul premierului, la nivelul președintelui României, s-a constatat că există o situație conflictuală ajunsă în instanță, respectiv, s-a constatat că s-au dat șpăgi de sute de mii de euro, și că titlul de proprietate în fals, în baza acestor titluri de proprietate s-au amplasat stații de transformare și transport al energiei electrice.

Comisia a solicitat Biroului permanent, în dorința de a veni în întâmpinarea colegului nostru, returnarea proiectului la comisie pentru a analiza punctual inclusiv aceste aspecte.

Suntem la această etapă, deci analiză la nivelul comisiei. Menționez: Guvernul României a dat aviz negativ, repet, Guvernul României a dat aviz negativ acestei propuneri. Cu toate acestea, comisia a menținut dezbaterea la nivelul propunerii legislative în încercarea de a găsi o soluție totuși pentru transportul energiei electrice.

Cu toate acestea, văd acum, printr-o modalitate deloc elegantă, deși eu eram aici, îmi lăsasem cartela chiar în aparat, văd că inițiatorul vine, susține raportul ca și cum n-ar fi nici o discuție de acest gen în cadrul comisiei, de parcă acest tip de decizie, respectiv de expropriere, nu ar avea implicații sociale extraordinar de grave.

De aceea, eu îmi mențin punctul de vedere și reiterez ce spunea colega mea, doamna Aura Vasile, și mă adresez și inițiatorului, că într-o situație de acest gen unde se vorbește despre expropriere și atingem dreptul suveran al cetățeanului, respectiv cel garantat de Constituția României asupra proprietății și implicațiile imprevizibile astăzi, să fie returnat la comisie, să fie dezbătut punctual pentru ceea ce reprezintă interes național.

Aceasta era dorința și acest lucru îl solicităm în continuare.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dreptul la replică îl puteți face, dar haideți să supunem la vot... noi suntem contra cronometru.

 
   

Domnul Doru Brașoan Leșe:

Mulțumesc, doamna președinte.

Pe lângă dreptul la replică, nu pot să mă abțin să spun că de fapt domnul Iancu vorbea despre altă lege, nu știu unde. Argumentele invocate de domnia sa aici nu sunt incidente în cazul acestei legi. Această lege se referă la exproprierea pentru utilitate publică a rețelei de transport și distribuție energie electrică, și nu cazul de la Cogealac unde, într-adevăr, fac stație de 400 pe taxă de racordare. Am explicat miercuri în comisie acest lucru, dar domnul președinte nu dorește să înțeleagă... În regulamentul de racordare, pentru a primi avizul de racordare, odată cu înaintarea cererii, se înaintează dreptul de folosință al terenului pentru care se construiește sau se produce. Este foarte definită în lege, deci această lege nu este incidentă în speța pe care o povestește domnul președinte.

După ce a fost dezbătut în Comisia pentru industrii, a fost la Senat, a fost în celelalte comisii, s-a făcut raportul de adoptare comun cu Comisia juridică, domnul președinte, cu o simplă adresă la Biroul permanent, cu o poveste, zic eu, că sunt cazuri de natură penală, nu știu în ce caz, speța care o povestește dânsul nu este incidentă în cazul acestei legi, a retras-o de pe ordinea de zi.

Ca inițiator, am solicitat repunerea pe ordinea de zi. Este cu raport, a fost dezbătut, este cu punct de vedere de la toate ministerele, iar domnia sa nu vrea... Eu nu pot să duc o muncă de lămurire cu un domn președinte care nu vrea să înțeleagă legile din România. Am invocat articole de lege, Legea nr.500, principiile pe care se fac documentațiile tehnico-economice pe aceste legi, și a indus unor colegi din comisie ideea că se creează abuzuri, că vin distribuitorii și transformatorii și pun stâlp în mijlocul curții. Or, am explicat și în cadrul comisiei, conform Normativului 003 și 004 de proiectare a instalațiilor energetice, se respectă niște principii: pe domeniul public, pe marginea canalelor și a drumurilor, nu prin mijlocul curților.

Acest lucru unii nu l-au înțeles. Și atunci s-a încercat în ultimul moment, dar am să vă spun de la acest microfon substratul real al retragerii acestei inițiative legislative. În zona Constanța, unde sunt producătorii de energie regenerabilă, un distins coleg de-al domnului președinte, pentru a elibera PUZ-urile pentru producătorii de energie electrică, până la urmă sigur pretinde anumite lucruri. Speriindu-se de această inițiativă când a apărut acum două săptămâni pe site-ul Camerei Deputaților, mi-a spus: "Retrageți-o, că mă încurcă!".

Domnule politician de la Constanța, nu vă încurcă această inițiativă legislativă. Această inițiativă legislativă, în momentul în care apare, va debloca șapte lucrări de investiții ale "Transelectrica", companie națională, care în acest moment sunt blocate.

Vă dau un exemplu. Inițiativa m-am ocupat de ea, a început de la linia de 400 kilovolți Oradea-Bekescsaba, cu implicații asupra statului român care trebuia să plătească un milion de euro despăgubiri statului maghiar dacă nu realizează investiția. S-au plantat 300 de stâlpi, dar 13 stâlpi sunt în procedură de expropriere, conform Legii nr.33, de cinci ani. Această lege doar creează preluarea, simplifică procedura de expropriere și preluarea cu celeritate a terenului. Altceva nimic. A fost făcută după modelul autostrăzilor și carierelor de lignit care, la fel, au trecut prin comisia de industrii fără nici o problemă. Doar s-a spus că sunt rețele de transport și distribuție.

Rugămintea mea este să o votăm, dăm un vot favorabil sau nefavorabil, chiar nu mă mai interesează, dar nu se poate să blocăm o inițiativă legislativă pentru că cineva nu înțelege scopul de legiferare și crede că această lege îl încurcă undeva în anumite afaceri. Nu-l încurcă nicăieri, este o lege onestă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu.

Domnul Cezar Preda.

Și după aceea, drept la replică.

 
   

Domnul Cezar-Florin Preda:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Eu admir foarte mult patosul colegului meu, dar din câte cunosc eu, din practica parlamentară, blocarea unei inițiative este atunci când o respingi, atunci o blochez, când o retrimiți la comisie chiar îți valorifici absolut toate resursele pentru a da un act legislativ bun. Eu vă propun, pentru că eu n-aș fi atât de radical ca și colegul nostru, dacă am o inițiativă legislativă mă bat cu ea, n-o las s-o pice cineva sau s-o analizeze altfel.

Eu vă propun s-o retrimitem la comisie și să ne aplecăm asupra ei, să înțelegem exact ce a vrut inițiatorul și s-o reluăm în dezbatere într-o sesiune viitoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vă supun la vot această propunere susținută de Grupul parlamentar al PSD și cel al PDL.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

92 de voturi pentru, 44 împotrivă și 5 abțineri.

Se retrimite la comisie. Ne revedem cu acest proiect în toamnă.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2010 privind transmiterea unui imobil aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Mediului și Pădurilor - Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării în administrarea Ministerului Apărării Naționale (rămas pentru votul final);  

Punctul 16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2010 privind transmiterea unui imobil aflat în domeniul public al statului în administrarea Ministerului Mediului și Pădurilor - Administrația Rezervei Biosferei Delta Dunării, în administrarea Ministerului Apărării.

Procedură de urgență.

Raportul.

   

Doamna Sulfina Barbu:

În conformitate cu prevederile Regulamentului, Comisia pentru administrație și Comisia pentru apărare au fost sesizate cu această inițiativă legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței nr.31/2010 privind transmiterea unui imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Mediului și Pădurilor în administrarea Ministerului Apărării Naționale, prin schimbarea titularului dreptului de administrare, pentru o suprafață de 31 de hectare, în vederea amplasării echipamentelor tehnice ale radarului care face parte din programul SCOMAR derulat de Ministerul apărării Naționale, prin statul major al forțelor navale.

Din numărul total de membri ai Comisiei pentru apărare de 25 de deputați, au participat la ședință 20.

La Comisia pentru administrație, din 33 de membri au participat 32.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Nu sunt solicitări de intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Punctul 17. Intrăm în dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/2010 privind completarea titlului XI "Renta viageră agricolă" din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Procedură de urgență.

Raportul comisiei este un raport comun al Comisiei juridice și Comisiei pentru agricultură. Raportul?

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (rămas pentru votul final);  

Până identificăm cine ar trebui să susțină acest raport, trecem la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr.95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Procedură de urgență.

Raportul comisiei. Doamna președinte.

   

Doamna Rodica Nassar:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a fost adoptat de către Senat în ședința din 19 octombrie 2009, în calitate de primă Cameră sesizată, și trimis comisiei pentru examinare în fond, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii cadrului legislativ privind standardizarea procedurilor terapeutice, ceea ce va determina o mai eficientă utilizare a fondurilor publice, introducerea unor specialități adecvate patologiei actuale în medicina dentară și formarea medicilor specialiști în domeniul medicinei dentare.

La întocmirea raportului, Comisia pentru sănătate și familie a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

În raport de obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și a art.92 alin.(9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Având în vedere cele prezentate mai sus, Comisia pentru sănătate și familie propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Nu sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Domnule Eugen Nicolăescu, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Este clar că acest proiect de ordonanță de urgență vine după un an de zile de când a fost emis în Parlament și pentru că vine după un an de zile, putem să ne uităm și dacă s-a întâmplat ceva din ce scrie în acest proiect de lege.

O dorință a inițiatorului a fost ca să se poată prin ordin al ministrului să se aprobe ghiduri și protocoale de practică medicală. Asta însemna că se poate standardiza tratamentul medical, ceea ce se încearcă de multă vreme și se reușește foarte puțin. Dacă tot a trecut un an de zile de când ordonanța operează, aș întreba Ministerul Sănătății, care este aici reprezentat de domnul secretar de stat Irimie, dacă într-adevăr s-au făcut măcar o parte din ghidurile și protocoalele necesare astfel încât standardizarea să înceapă să se aplice în sectorul sanitar românesc, făcând o mențiune: atunci când am predat mandatul, am lăsat protocoale și ghiduri făcute pentru cinci specialități medicale și, bineînțeles, un pachet de servicii medicale propus spre dezbatere publică de care n-am auzit nimic până în ziua de astăzi. Poate aflăm astăzi câte ceva. Și vom vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al Guvernului, dar o să vă rog să fiți concis.

 
   

Domnul Cristian-Anton Irimie (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Mulțumesc, doamna președinte.

Domnule ministru,

Sunt 21 de ghiduri făcute și eliberate prin ordin de ministru. Sunt publicate și pe site-ul Ministerului Sănătății. Parte din ele au fost și tipărite cu ajutorul UFBA.

Vă mulțumesc. Și continuăm.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Nu sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale.

Intrăm în dezbaterea amendamentelor.

Titlul legii: "Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății".

Observații? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 2 la punctul 6, dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptate.

Punctul 7. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9. Observații? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 10 la punctul 12. Dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptate.

Punctul 13. La fel, nu sunt observații. Adoptat.

Rămâne la votul final.

 
Aprobarea modificării ordinii de zi.  

Dragi colegi,

Acum vă propun să intrăm, este ora 18,30, în dezbaterea moțiunii și v-aș propune să revenim la ordinea de zi, după dezbaterea moțiunii. Și până terminăm ordinea de zi să facem la finalul ordinii de zi sesiunea de vot final

Dacă sunteți de acord cu acest punct de vedere.

Domnul Olosz Gergely, liderul Grupului parlamentar al UDMR.

   

Domnul Olosz Gergely:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Susțin cele spuse de dumneavoastră. Și atunci vă propun și eu ca, după ce vom dezbate moțiunea simplă, să revenim la ordinea de zi și să finalizăm ordinea de zi până când vom putea dezbate, da?

Mulțumesc mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vă supun la vot această propunere.

Dacă și ceilalți lideri de grup sunt de acord. Bun. Atunci, eu v-aș propune o pauză de cinci minute. Invit liderii de grup să vină la mine în birou pentru că atunci ne strângem la plen miercuri dacă nu e de optat între cele două variante.

Cinci minute pauză și decidem? Da.

 
  Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 54 deputați.  

- după pauză -

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă propun să reluăm ședința. Liderii de grup vă propun ca, după dezbaterea moțiunii, după prezentarea și dezbaterea moțiunii, să continuăm dezbaterea și aprobarea proiectelor de lege aflate la punctele 8, 9, 10, 11, 12, 13 și 20, de pe ordinea de zi, și după aceea să avem sesiunea de vot final.

În acest context, intrăm în dezbaterea moțiunii simple inițiate de 54 de deputați.

Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun ca moțiunea simplă să fie prezentată de unul dintre semnatari. Guvernului i se alocă 40 de minute pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor. Timpii alocați grupurilor parlamentare sunt distribuiți astfel: PDL, 19 minute; PSD+PC, 19 minute; PNL, 11 minute; UDMR, 4 minute; minorități, 3 minute; Grupul deputaților independenți, 3 minute și deputații independenți fără apartenență la grupuri, un minut.

Dacă sunt obiecții. Nu sunt.

Vă supun la vot această propunere. Votul este deschis.

Vă rog să votați. (Deputații întreabă ce să voteze.)

Ordinea de zi.

 
     

S-a încheiat votul. 104 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Conform procedurii parlamentare, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage semnătura. Nu.

Nu pot fi depuse amendamente.

O să-i rog pe liderii de grup să depună la secretariat solicitările pentru intervenții în cadrul dezbaterilor, și-i dau cuvântul reprezentantului grupului inițiatorilor pentru a da citire moțiunii.

Domnul deputat Fenechiu.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Aș vrea, înainte de a începe prezentarea moțiunii, să fiți de acord, având în vedere că ora e înaintată și moțiunea a fost transmisă în formă scrisă, să fac mai mult o prezentare a moțiunii, și nu o citire a ei ad litteram.

Dacă sunteți de acord. Vă mulțumesc.

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi deputați,

Subsemnații, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților, semnatari ai moțiunii, vă înaintăm prezenta moțiune simplă, urmare a prestației, pe care o numim noi dezastruoasă, a ministrului transporturilor și infrastructurii, Radu Berceanu, nu numai în perioada 2009-2010, ci și în mandatele anterioare.

De aceea, chiar dacă titlul este dur, am îndrăznit să numim această moțiune "Ministrul antitransporturi și profurt".

Veți vedea imediat și de ce. Încă din momentul învestirii sale în Parlament, Guvernul Boc și-a prezentat marile angajamente în domeniul transporturilor și infrastructurii. Aceste obiective, grupate în capitolul 13 "Infrastructura de transport" al Programului de guvernare, în baza căruia a fost învestit în funcție Guvernul Boc, cuprindeau realizări mărețe ce ar fi provocat invidia oricărei guvernări anterioare.

Nu le mai citesc pe toate, pentru că le știți și dumneavoastră, dar cert este că obiectivele pe care le-am menționat mai sus au fost dublate la ora aia și de direcții concrete de acțiune în domeniile de transport rutier, în domeniile drumurilor naționale, transport feroviar, naval, transport aerian.

Trecerea timpului, marcată de evenimente nefericite, deciziile executive ale ministrului Radu Berceanu, lipsa oricărui progres în privința transporturilor și infrastructurii, au demonstrat însă că aceste obiective sunt doar simple promisiuni și nu vor avea nicio șansă de a fi îndeplinite.

Din cauza administrării defectuoase a sistemului transporturilor și infrastructurii din România, domnul ministru Berceanu ne obligă să luăm atitudine împotriva lipsei sale de performanță și a greșelilor continue care nu contribuie decât la conservarea situației actuale, în cel mai fericit caz.

Dacă la începutul crizei, Guvernul susținea că domeniul infrastructurii va fi unul prioritar, că reprezintă soluția pentru ieșirea din criză, că numai antrenând investiții în această zonă se va putea salva economia prin crearea de mii de locuri de muncă pe orizontală, iată că, azi, acest domeniu cotat cu prima șansă de revenire se află în colaps.

Este mai mult decât evident că acțiunile iresponsabile ale ministrului Radu Berceanu și lipsa unei strategii unitare în gestionarea acestui domeniu vital au creat situația actuală și au dovedit incompetența Guvernului Boc de a gestiona procesul de dezvoltare a domeniilor transporturilor și infrastructurii.

La capitolul autostrăzi, ministrul Radu Berceanu se poate compara cu ceilalți colegi ai săi din fostele guvernări: domnul Băsescu, doamna Boagiu, domnul Dobre, cu toții caracterizați de o aversiune împotriva construcției autostrăzilor.

După finalizarea cu iz electoral a primilor 42 de km din Autostrada Transilvania în decembrie 2009, și, domnule ministru, vă amintesc că dacă dumneavoastră socotiți acei 42 de kilometri vă invit să socotiți și Fetești-Cernavodă, realizați de Guvernul Tăriceanu, că a fost tot la fel finalizarea unui proiect demarat anterior de alții... Deci, după finalizarea acestui proiect, dacă am mai fi avut ghinionul ca la conducerea Ministerului Transporturilor să fie în 2005-2006 să fie ministrul Dobre, atunci, cu siguranță, proiectul ar fi fost într-un mare impas.

Datorită faptului că nici până astăzi domnul Berceanu nu a plătit sumele corespunzătoare lucrărilor din 2009, firma care construiește Autostrada Transilvania a devenit, forțat, unul dintre cei mai mari disponibilizatori din România. Astfel, peste 700 de angajați ai Bechtel, majoritatea din județul Cluj, și-au pierdut locul de muncă și probabil mulți alți angajați ai subcontractorilor lor care contribuiau la construcția autostrăzii. Așadar, așa înțelege guvernul Boc să relanseze economia - prin stimularea concedierii a sute de angajați din sectorul construcției din infrastructură.

Am constatat însă că, dacă domnul Berceanu, în calitate de ministru, tot nu face drumuri, măcar încearcă să deturneze fonduri publice către clientela propriului partid. Curtea de Apel București a decis să anuleze contractul de consultanță pentru construcția autostrăzii Medgidia - Constanța, după ce domnul ministru Berceanu nu a atribuit contractul firmei de pe locul I (care a venit cu prețul de 7,2 milioane de lei), ci firmei de pe locul IV (pentru prețul de 11,9 milioane de lei).Astfel, construcția autostrăzii Medgidia - Constanța, care trebuia să se desfășoare în forță încă din anul 2009, a fost întârziată semnificativ.

Domnul ministru Berceanu a devenit un expert și în sistarea programelor guvernamentale inițiate de alții. După pierderea rușinoasă a finanțării de la Banca Mondială pentru construcția centurilor Bacău, Brașov, Reghin, Târgu-Mureș și Mediaș, domnul Berceanu a reușit performanța de a da cu piciorul proiectului de construcție al autostrăzii Comarnic - Brașov. După ce consorțiul Vinci - Aktor a renunțat la construcția acestei porțiuni din autostrada București - Brașov, situația a rămas suspendată și toate eforturile făcute până atunci au fost anulate. Așadar, Partidul Democrat reușește să îngroape pentru a doua oară acest proiect: prima oară în 2005, prin ministrul Dobre, iar a doua oară în 2010, prin ministrul Berceanu.

În ciuda acestor fapte, domnul ministrul Berceanu persistă în a ne minți că nu el este vinovat pentru aceste enorme și penibile eșecuri. Nu el, ci întotdeauna alții. Dar am dori să îl întrebăm: de câte ori a stat de vorbă cu reprezentanții Băncii Mondiale pentru a rezolva problemele legate de construcția centurilor menționate mai sus și pentru a impulsiona acest program? De câte ori s-a întâlnit cu cei de la Banca Europeană de Investiții pentru a discuta despre o eventuală contribuție a acestei instituții financiare la finanțarea proiectului, ținând cont de interesul arătat de BEI pentru acest proiect?

Despre alte lucrări de construcție de autostrăzi, nici nu are rost să amintim. Proiecte precum autostrăzile Târgu-Mureș - Iași, Sibiu - Pitești, centura București, rămân de domeniul science fiction, deși toate acestea puteau fi demarate urgent, prin concesiune, impunându-se doar un minim efort de la bugetul de stat.

Domnul Radu Berceanu s-a folosit de proiectele de infrastructură și în scop electoral.

În campania pentru alegerile europarlamentare, Radu Berceanu a anunțat lansarea procedurii de licitație pentru studiul de fezabilitate necesar construcției autostrăzii Târgu-Mureș - Iași.

După 6 luni, înaintea alegerilor prezidențiale l-a mai anunțat o dată. Mă întreb: ce va face acum, că au trecut încă 6 - 7 luni, îl mai anunță încă o dată?

Dacă există un campion la proasta absorbție a fondurilor europene, acesta este domnul ministru Radu Berceanu. Din cele câteva miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană ca finanțare nerambursabilă pentru construcția autostrăzilor Nădlac-Arad, Timișoara-Lugoj, Lugoj-Deva, Orăștie-Sibiu, precum și pentru reabilitarea altor câteva sute de kilometri de drum național aflat pe rețeaua transeuropeană de transport, domnul ministru Radu Berceanu nu a reușit performanța de a cheltui nici măcar un euro. Asta în ciuda faptului că în mai 2007, adică acum mai bine de 3 ani, a fost semnat contractul de pregătire a proiectelor tehnice pentru toate aceste autostrăzi.

În fine, se poate aprecia că trebuie, totuși, multă determinare pentru a reuși să blochezi într-o asemenea măsură construcția autostrăzilor cu fonduri europene. Numai cineva care detestă cu adevărat construcția de autostrăzi poate ajunge la această performanță, de a nu cheltui, în cel de-al patrulea an din perioada de programare 2007 - 2013 nici măcar un euro din fonduri europene.

O să ne spună, cu siguranță, domnul ministru Berceanu, că are pregătite foarte multe proiecte. Dar noi îl anunțăm că este deja la aproape doi ani de mandat și așteptam lucruri concrete, nu pregătiri de proiecte.

Domnul ministru Berceanu a avut de la cine învăța în privința blocării proiectelor de infrastructură rutieră: în 1997, Traian Băsescu - ministrul transporturilor din acea vreme - dicta oprirea tuturor lucrărilor la autostrada București-Constanța; în 2005, domnul ministru Dobre bloca lucrările la autostrada Brașov-Borș și anula contractul pentru construcția autostrăzii București-Brașov. Actualul ministru a reușit, chiar, să-și depășească mentorii. Îndată ce a ajuns la conducerea ministerului, a oprit orice progres în privința construcției unei rețele de aproximativ 1.000 de km de drumuri expres cu caracteristici de autostradă.

Și vă precizez, domnule ministru Berceanu, că aceste studii de fezabilitate care erau deja pregătite cu liste de cantități, erau pregătite pentru construcție în sistemul design-build, prin finanțare din mediul privat, pentru că știu că ați făcut afirmația că nu erau necesare și că nu erau fonduri pentru acestea.

Să nu-mi spuneți, totuși, că nu este nevoie de o legătură în profil de drum rapid între Arad și Oradea, că eu nu vă cred. Discutăm, dacă vreți, pe fiecare drum în parte, dar am promis că o să fiu cât mai scurt posibil.

Este necesar să menționăm că proiectul drumului expres Sibiu-Făgăraș este agreat de Comisia Europeană ca variantă provizorie pentru Coridorul Pan-European de Transport IV. De asemenea, construcția drumului expres Craiova-Slatina-Pitești a fost în mod repetat solicitată de către investitorii străini de pe această axă.

Și, domnule Berceanu, construcția drumului expres Petea-Satu Mare-Baia Mare reprezintă un angajament al Guvernului României, luat în cadrul ședințelor mixte de guvern româno-ungare. Și, nu știu dacă mă înșel, dar cred că ministrul transporturilor la acea vreme era ori dumneavoastră, ori un înalt oficial al Partidului Democrat de la acea vreme.

La fel, au fost blocate și proiectele de reabilitare a peste 1.000 km de drumuri naționale, pentru care, în anii 2007 - 2008, au fost realizate proiecte detaliate. Pentru majoritatea dintre următoarele proiecte de modernizare de drumuri naționale fusese deja selectat constructorul și lucrările trebuiau să înceapă încă din anul 2009. S-ar putea să spuneți că acei constructori erau clientela politică a PNL-ului, că am mai auzit textele astea. Alegeați dumneavoastră alții, dar să faceți ceva, nu să blocați absolut tot!

Să vă spun câteva chestii din domeniul căii ferate. Niciodată, în istoria căilor ferate, infrastructura feroviară nu a fost într-o stare atât de dezastruoasă. În total, lunile septembrie și octombrie 2009 au fost luni în care au avut loc cinci accidente feroviare grave, dintre care trei în mai puțin de 24 de ore.

Unul dintre adjuncții domnului Berceanu, fostul secretar de stat Constantin Axinia, spunea atunci că trenurile deraiază din cauza indisciplinei personalului feroviar. Însă, într-o notă privind starea infrastructurii feroviare, aparținând CNCF "CFR" SA și transmisă în atenția domnului Radu Berceanu de către conducerea AFER, au fost aduse la cunoștință problemele și starea de degradare accentuată a sistemului de transport feroviar românesc.

Sunt convins că toți oficialii ministerului, și domnul Radu Berceanu, au citit acel material, și cred că nu numai că trebuia să îi cutremure, dar aveau și obligația de a lua măsuri urgente, pentru că datele arată că există foarte mari restanțe la efectuarea lucrărilor de întreținere, la revizii, la reparații, la liniile de cale ferată și la multe alte lucrări de infrastructură.

Există mari restanțe, de asemenea, la reparațiile materialului rulant motor sau tractant. Sistemul de transport feroviar din România a cunoscut, în cursul anului 2009, o degradare accentuată și cu implicații foarte periculoase în siguranța și securitatea traficului.

Astfel, aceste probleme nu fac decât să contrazică declarația fostului secretar de stat, care spunea atunci că indisciplina personalului feroviar duce la accidentele produse.

Paradoxal, niciodată, în istoria României, CFR nu a dispus de atât de mulți bani pentru infrastructura feroviară. Prin programul operațional sectorial pentru transporturi, Uniunea Europeană a pus la dispoziția României 2,4 miliarde de euro pentru dezvoltarea căilor ferate.

Nici aici, domnule ministru Berceanu, nu ați reușit să folosiți nici măcar un eurocent până la această dată. Cu siguranță, veți avea explicații, dar asta este realitatea.

În anul 2006, domnul ministru Dobre promitea că în trei ani trenurile vor circula în România cu 200 km/oră pe tronsonul București - Constanța, printr-o serie de investiții evaluate la 700 milioane de euro. Au trecut trei ani.

Știu că la moțiunea de la Senat ați răspuns că peste vreo trei ani vor circula cu 200 km/oră, dar dați-mi voie să nu vă mai cred.

În ceea ce privește infrastructura aeroportuară, ca și în cazul celorlalte tipuri de infrastructură, adversitatea ministrului față de orice proiect de infrastructură aeroportuară este evidentă.

Nu înțeleg, domnule ministru, de ce vă opuneți construcției aeroportului internațional Brașov, cu toate că fezabilitatea acestui proiect a fost demonstrată prin studii de fezabilitate, iar finanțarea ar urma să fie efectuată din surse ale autorităților locale și din surse private. În loc să încurajați construcția unui aeroport care ar deservi o zonă foarte importantă a țării, cu obiective turistice importante, dumneavoastră blocați și acest proiect.

Având în vedere lipsa unor realizări notabile în ceea ce privește infrastructura transporturilor aerian din România, domnul ministru se ocupă, mai nou, cu forțarea comasării unor aeroporturi, pentru crearea unor megastructuri administrative fără noimă.

Domnul ministru a propus fuziunea aeroporturilor din Timișoara și Arad, fără a avea cunoștință despre datele privind dinamica transportului aerian civil pe cele două principale aeroporturi din Vestul României.

Se pare că datorită opoziției manifestate de autoritățile timișorene față de acest subiect, proiectul de fuziune a fost suspendat până în momentul în care Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va face un studiu de fezabilitate pe această temă.

De asemenea, domnul ministru Berceanu se arată interesat de fuziunea aeroporturilor din Otopeni și Băneasa, lucru care va duce la dispariția, bineînțeles, a celui de-al doilea.

În rest, aeroporturile se descurcă pe cont propriu. Clujul, Sibiul, Târgu-Mureșul demonstrează că se poate dezvolta un aeroport, chiar și în regim concurențial.

În ceea ce privește managementul Regiei Autonome "Administrația Fluvială a Dunării de Jos" din Galați, domnule ministru, știu că i-ați chemat, noaptea, pe oameni de acasă, să dea explicații de unde au ajuns aceste informații la mine, dar aceste informații există, le știe toată lumea. Nu are sens să-i mai luați la întrebări. Mai bine ați remedia situațiile, pentru că măsurile luate de directorul general Florin Uzumtoma, - este, din întâmplare, vicepreședinte al PDL -, arată adevărata competență a administrației Berceanu, în domeniul transportului naval.

În plină criză economică, Regia achiziționează, în decembrie 2009, un lot nou de autoturisme, cu cinci autoturisme off-road în valoare de 500.000 lei, două camioane de 200.000 lei și încă cinci autoturisme, în valoare de 300.000. Bineînțeles, toate aceste achiziții fac parte din planul Guvernului Boc de reducere a cheltuielilor bugetare.

O altă măsură luată de administrația competentă a Regiei Autonome "Administrația Fluvială a Dunării de Jos" o reprezintă decizia de a vinde un mare număr de nave din patrimoniul unității, unele din acestea aflându-se chiar sub contract - și sub contract profitabil! - cu solicitări de prelungire a contractelor. Marea majoritate a navelor scoase la vânzare au fost reparate capital în cursul anului 2009. Asta mie îmi sună cam ca "flota domnului Băsescu".

Toate navele trecute în 2009 prin procesul de reparație capitală, printr-un management corespunzător, puteau aduce venituri considerabile Regiei.

Acum, să vă spun de ce v-am numit - și îmi cer scuze! - ministru "pro-furt", pentru că, am aflat că prietenele de la Golden Blitz, decontaminează un hectar de teren pe amplasamentul Autostrăzii Brașov-Borș pentru 24 milioane de euro. Nu mai intru în amănunte, v-am mai spus, știți despre ce este vorba: o licitație adjudecată cu 16 milioane. Lucrarea trebuia finalizată într-o lună de zile, și după șase luni s-a mai mărit cu cei 50% normali pentru guvernarea PDL.

Dacă nu ar fi fost aplicate metode pentru a ajunge în buzunarele prietenilor de la PDL aceste fonduri, ar fi putut fi folosite - vă dau un exemplu comparativ - pentru reabilitarea, la câteva zeci de școli și licee, pentru construcția a 600 locuințe sociale, pentru modernizarea a 150 km de drumuri județene, și exemplele pot continua.

Oricum, ocolirea, chiar și un pod peste acea zonă, cred că ar fi fost mai ieftină decât cei 24 de milioane de euro plătiți pentru așa-zisa decontaminare.

Eu cred că și domnul Necolaiciuc ar fi invidiat performanța asta. Și dacă tot vorbim de corupție - vă amintim și de recentul incident de la Nădlac, când staff-ul de la AC/DC a fost nevoit să plătească o mită negociată la circa 2.500 euro, pentru a fi lăsat să plece din România. Și exemplele pot continua.

În ceea ce privește lipsa unei strategii în transporturi, vreau să vă spun că, credibilitatea statului român nu a fost niciodată mai scăzută în fața companiilor și a consorțiilor care se ocupă de proiectarea și construcția infrastructurii de transport.

Am ajuns la mijlocul anului 2010, iar consorțiul de firme Bechtel-ENKA, care se ocupă de autostrada Brașov-Borș, nu are nici cea mai vagă idee despre planurile Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru acest proiect, pentru anul 2010. Nimeni nu știe câte fonduri vor fi alocate proiectului, care sunt sectoarele pe care se vor efectua lucrări, măcar.

Zeci de alte firme, nici măcar nu știu dacă vor începe anul viitor lucrările pentru care au contracte semnate, unele din ele, încă din 2008, ca să nu mai spunem că alte firme mari din România, este adevărat, nu și-au încasat banii din 2009. Unele dintre ele au făcut credite ca să poată face lucrările - lucrări necesare, pentru că, de, eram în campanie electorală!

Nimeni nu știe și nu există nicio siguranță asupra a ceea ce se va întâmpla în viitorul apropiat și pe termen mediu, și asta pentru că domnul ministru Berceanu este mult prea ocupat cu alergatul între șantiere, pentru a mai avea timp să încropească o simplă strategie privind dezvoltarea infrastructurii în transport pentru anii 2010-2012.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca reacție pentru cele prezentate mai sus, și având în vedere efectele dezastruoase ale procesului de dezvoltare și modernizare a infrastructurii de transport a României, realizată sub administrarea domnului ministru Radu Berceanu, vă solicităm votul pentru următoarele:

- în primul rând, clarificarea rapidă de către domnul Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii, a tuturor aspectelor descrise în textul prezentei moțiuni simple, oferind răspunsuri clare și coerente asupra următoarelor chestiuni: care au fost motivele care au stat la baza atribuirii contractului de consultanță pentru construcția autostrăzii Medgidia-Constanța firmei de pe locul patru, cu 11,9 milioane de lei, atâta timp cât firma de pe poziția întâi a avut o ofertă de 7,2 milioane de lei? Și, repet, Curtea de Apel București a dat dreptate acestei firme.

Doi sau b), de ce ați anunțat cu atâta emfază, în campania din 2009, lansarea procedurii de licitație pentru studiul de fezabilitate necesar construcției autostrăzii Târgu-Mureș - Iași, pentru ca apoi să lăsați baltă acest demers? Și ați făcut-o, domnule Berceanu, de două ori.

c) din ce motive nu s-a încercat obținerea unor fonduri prin finanțarea europeană nerambursabilă sau atribuirea unor contracte prin concesiune, printr-un minim efort de la bugetul de stat, pentru a demara urgent proiecte esențiale de infrastructură, precum Târgu-Mureș-Iași, Sibiu-Pitești sau centura București?

d) de ce nu au fost utilizate fondurile alocate de UE, pentru ca finanțarea nerambursabilă pentru construcția autostrăzilor Nădlac-Arad, Timișoara-Lugoj, Lugoj-Deva, Orăștie-Sibiu, precum și pentru reabilitarea sutelor de kilometri de drum național aflate în rețeaua transeuropeană de transport, să se efectueze?

e) din ce motive au fost anulate lucrările demarate pentru construirea unei rețele de aproximativ 1.000 km de drumuri expres, cu caracteristici de autostradă, atâta timp cât existau realizate studii de fezabilitate, cu liste de cantități, și acestea puteau fi făcute pentru construcție prin sistemul design-build și prin finanțare din mediu privat?

f) care au fost argumentele care au stat la baza deciziei de a bloca procedurile de expropriere pentru tronsoanele de autostrăzi și drumuri expres menționate mai sus, deși statul român ar fi folosit foarte mulți bani în această perioadă în care prețurile terenurilor sunt reduse?

g) de ce au fost blocate proiectele de reabilitare a peste 1.000 km de drumuri naționale, pentru care în 2007-2008 au fost realizate proiecte detaliate?

h) de ce nu au fost începute lucrările la construcția centurilor Bacău, Brașov, Târgu-Mureș, Reghin, deși licitațiile pentru aceste proiecte au fost începute încă din martie 2008, și pentru aceste proiecte exista un împrumut de la Banca Mondială? Și, cum ați reușit să pierdeți acest împrumut?

i) ce soluții concrete propuneți pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă sistemul feroviar din România, în contextul accidentelor petrecute pe calea ferată, nemulțumirilor angajaților, subfinanțării domeniului etc.?

Cu voia dumneavoastră, j) - care sunt motivele pentru care vă împotriviți construcției aeroportului de la Brașov, locație necesară pentru a deservi traficul aerian din centrul țării?

Și, ultima de la punctul 1, k) - care sunt motivele pentru care Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ia în calcul fuziunea aeroporturilor din Timișoara și Arad, chiar dacă acest proiect a fost suspendat temporar.

Și, al doilea lucru pentru care vă cerem votul dumneavoastră, stimați colegi, este acela că, este evident că domnul ministru Berceanu nu poate oferi răspunsuri satisfăcătoare privind aceste chestiuni.

În consecință, ca urmare a performanței dezastruoase a dumnealui, în calitate de ministru al transporturilor și infrastructurii în perioada 2009-2010, și din cauza blocării - cu intenție - a proiectelor din acest domeniu, noi, semnatarii prezentei moțiuni simple, solicităm demisia domnului ministru Radu Berceanu din funcția de ministru al transporturilor și infrastructurii.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
     

(Textul integral al moțiunii intitulate "Ministrul antitransporturi și profurt")

"Ministrul antitransporturi și profurt"

Subsemnații, membri ai Grupului Parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților, vă înaintăm prezenta moțiune simplă, urmare a prestației dezastruoase a ministrului transporturilor și infrastructurii, Radu Berceanu, în perioada 2009 - 2010.

Încă din momentul învestirii sale în Parlament, Guvernul Boc și-a prezentat marile angajamente în domeniul transporturilor și infrastructurii. Aceste obiective, grupate în Capitolul 13, "Infrastructura de transport", al Programului de guvernare în baza căruia a fost învestit în funcție Guvernul Boc, cuprindeau realizări mărețe, ce ar fi provocat invidia oricărei guvernări anterioare. Printre aceste obiective se regăseau următoarele: interconectarea și interoperabilitatea rețelei de drumuri din România cu rețeaua de drumuri europeană; asigurarea coerenței și continuității lucrărilor de infrastructură pe termen lung, prin promovarea Pactului național "Autostrăzile României"; reducerea constantă a numărului de victime din accidentele de circulație; mărirea perioadei de garanție la lucrările realizate pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport; refacerea rețelei de drumuri naționale la un nivel calitativ european, până în anul 2012; dezvoltarea infrastructurii feroviare, coordonate cu cea rutieră, în conformitate cu cerințele europene; asigurarea legăturilor între marile orașe cu trenuri intercity; creșterea vitezei tehnice proiectate pe calea ferată, în medie cu 25%, și reducerea timpului de circulație cu 50% față de cel actual la trenurile de călători și marfă, precum și eliminarea staționării trenurilor în frontieră; înnoirea și modernizarea parcului existent de material rulant, modernizarea stațiilor de cale ferată, pentru creșterea gradului de confort oferit publicului călător; asigurarea transportului portauto pe calea ferată pentru distanțe lungi; crearea unei infrastructuri adecvate în porturile fluviale, pentru a face față cerințelor de exploatare la nivel european.

Obiectivele menționate mai sus au fost dublate de direcții concrete de acțiune în domeniile transport rutier, drumuri naționale, transport feroviar, transport naval și transport aerian. Trecerea timpului, marcată de evenimentele nefericite, deciziile executive ale ministrului Radu Berceanu, lipsa oricărui progres în privința transporturilor și infrastructurii, a demonstrat că obiectivele din Capitolul 13 al Programului de Guvernare, "Infrastructura de transport", asumat în fața Parlamentului României, au rămas doar simple promisiuni, fără nicio șansă de a fi îndeplinite.

Din cauza administrării defectuoase a sistemului transporturilor și infrastructurii din România, domnul ministru Berceanu ne obligă să luăm atitudine împotriva lipsei sale de performanță și a greșelilor continue care nu contribuie decât la conservarea situației actuale, în cel mai fericit caz.

Dacă la începutul crizei, Guvernul susținea că domeniul infrastructurii va fi unul prioritar, că reprezintă soluția pentru ieșirea din criză, că numai antrenând investiții în această zonă se va putea salva economia, prin crearea de mii de locuri de muncă pe orizontală punându-se în mișcare și alte industrii adiacente, iată că, astăzi, acest domeniu cotat cu prima șansă de revenire, se află în colaps. Proiectele importante de infrastructură întârzie să apară, din cele existente multe se suspendă, sute de firme de profil sunt nevoite să-și închidă porțile temporar, iar altele își declară falimentul. Nu mai pomenim de angajamentele din programul de guvernare, a căror îndeplinire este departe de a fi măcar închipuită. Este mai mult decât evident că acțiunile iresponsabile ale ministrului Radu Berceanu și lipsa unei strategii unitare în gestionarea acestui domeniu vital au creat situația actuală și au dovedit incompetența Guvernului Boc în a gestiona procesul de dezvoltare a domeniilor transporturilor și infrastructurii.

I. Ministrul antiautostrăzi

La capitolul autostrăzi, ministrul Radu Berceanu se poate compara cu ceilalți colegi ai săi, foști miniștri ai transporturilor: Băsescu, Boagiu și Dobre - cu toții caracterizați de o aversiune împotriva construcției autostrăzilor.

După finalizarea cu iz electoral a primilor 42 de km din Autostrada Transilvania în decembrie 2009 (care, în treacăt fie spus, ar fi fost finalizați încă din 2008 dacă România nu ar fi avut ghinionul de a-l avea la conducerea ministerului transporturilor în 2005 și 2006 pe ministrul Dobre), anul 2010 a adus acest proiect în impas.

Datorită faptului că nici până astăzi Berceanu nu a plătit sumele corespunzătoare lucrărilor din 2009, firma care construiește Autostrada Transilvania a devenit, forțat, unul dintre cei mai mari disponibilizatori din România. Astfel, peste 700 de angajați ai Bechtel, majoritatea din județul Cluj, și-au pierdut locul de muncă (și probabil mulți alți angajați ai subcontractorilor care contribuiau la construcția autostrăzii). Așadar, așa înțelege Guvernul Boc să relanseze economia - prin stimularea concedierii a sute de angajați din sectorul construcției din infrastructură.

Am constatat însă că, dacă domnul Berceanu, în calitate de ministru, tot nu face drumuri, măcar încearcă să deturneze fonduri publice către clientela propriului partid. Curtea de Apel București a decis să anuleze contractul de consultanță pentru construcția autostrăzii Medgidia - Constanța, după ce domnul ministru Berceanu nu a atribuit contractul firmei de pe locul I (care a venit cu prețul de 7,2 milioane de lei), ci firmei de pe locul IV (pentru prețul de 11,9 milioane de lei).Astfel, construcția autostrăzii Medgidia - Constanța, care trebuia să se desfășoare în forță încă din 2009, a fost întârziată semnificativ.

Domnul ministru Berceanu a devenit un expert și în sistarea programelor guvernamentale inițiate de alții. După pierderea rușinoasă a finanțării de la Banca Mondială pentru construcția centurilor Bacău, Brașov, Reghin, Târgu-Mureș și Mediaș, Berceanu a reușit performanța de a da cu piciorul proiectului de construcție al autostrăzii Comarnic - Brașov. După ce consorțiul Vinci - Aktor a renunțat la construcția acestei porțiuni din autostrada București - Brașov, situația a rămas suspendată și toate eforturile făcute până atunci au fost anulate. Așadar, PD-ul reușește să îngroape a doua oară acest proiect: prima oară în 2005, prin Dobre, iar a doua oară în 2010, prin Berceanu. Încă o mostră a competenței acestei guvernări în domeniul transporturilor.

În ciuda acestor fapte, ministrul Berceanu persistă în a ne minți că nu el este vinovat pentru aceste enorme și penibile eșecuri. Nu el, ci întotdeauna alții. Dar am dori să îl întrebăm: de câte ori a stat de vorbă cu reprezentanții Băncii Mondiale pentru a rezolva probleme legate de construcția centurilor menționate mai sus și pentru a impulsiona acest program? De câte ori a stat de vorbă cu consorțiul ce câștigase contractul de concesiune pentru Comarnic - Brașov pentru a le oferi acestora susținere pentru obținerea finanțării și demararea proiectului? De câte ori s-a întâlnit cu cei de la Banca Europeană de Investiții pentru a discuta despre o eventuală contribuție a acestei instituții la finanțarea proiectului (ținând cont de interesul arătat de BEI pentru acest proiect)?

Despre alte lucrări de construcție de autostrăzi, nici nu are rost să amintim. Proiecte precum autostrăzile Târgu-Mureș - Iași, Sibiu - Pitești, centura București, rămân de domeniul science fiction, deși toate acestea puteau fi demarate urgent, prin concesiune, impunându-se doar un minim efort de la bugetul de stat.

Radu Berceanu s-a folosit de proiectele de infrastructură și în scop electoral. În campania pentru alegerile europarlamentare, Radu Berceanu a anunțat lansarea procedurii de licitație pentru studiul de fezabilitatea necesar construcției autostrăzii Târgu-Mureș - Iași. Bineînțeles că nu a fost demarată nicio licitație și totul a fost o promisiune aruncată în ochii alegătorilor. Ulterior, ministrul Berceanu a declarat la Iași, în data de 30 noiembrie 2009, în campania pentru alegerile prezidențiale, că licitația privind studiul de fezabilitate urmează să fie lansată la începutul anului 2010, pentru ca acesta să fie definitivat în vara anului 2010.

În afara declarațiilor ministrului din momentele electorale ale anului 2009, nu se mai știe nimic în legătură cu stadiul în care se află studiile de fezabilitate pentru autostrada Târgu-Mureș - Iași. Mai mult decât atât, în timpul dezbaterilor la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2010, parlamentarii Partidul Democrat Liberal au respins toate amendamentele ce propuneau alocarea sumelor corespunzătoare pentru studiile de fezabilitate la cele trei tronsoane ale Autostrăzii Est - Vest. Parlamentarii PDL au susținut că sumele pentru aceste studii au fost deja bugetate, deși bugetul Ministerului Transporturilor arăta contrariul.

Dacă există un campion la proasta absorbție a fondurilor europene, acesta este ministrul Berceanu. Din cele câteva miliarde de euro alocate de către Uniunea Europeană ca finanțare nerambursabilă pentru construcția autostrăzilor Nădlac - Arad, Timișoara - Lugoj, Lugoj - Deva, Orăștie - Sibiu, precum și pentru reabilitarea a câtorva sute de kilometri de drum național aflate pe rețeaua transeuropeană de transport, domnul ministru Radu Berceanu a reușit performanța de a nu cheltui niciun euro! Aceasta în ciuda faptului că în mai 2007 (adică de mai bine de trei ani!) a fost semnat contractul pentru pregătirea proiectelor tehnice pentru toate aceste autostrăzi.

În fine, se poate aprecia că îți trebuie, totuși, multă determinare pentru a reuși să blochezi într-o asemenea măsură construcția autostrăzilor cu fonduri europene. Numai cineva care detestă cu adevărat construcția de autostrăzi poate să ajungă la "performanța" de a nu cheltui, în cel de-al patrulea an din perioada de programare 2007 - 2013, nici măcar un euro din fonduri europene.

II. Așchia nu sare departe de trunchi

Ministrul Berceanu a avut de la cine învăța în privința blocării proiectelor de infrastructură rutieră. În 1997, Traian Băsescu, ministrul transporturilor la acea vreme, dicta oprirea tuturor lucrărilor la autostrada București - Constanța. În 2005, ministrul Dobre bloca lucrările la autostrada Brașov - Borș și anula contractul pentru construcția autostrăzii București - Brașov.

Actualul ministru a reușit chiar să-și depășească mentorii: îndată ce a ajuns la conducerea ministerului transporturilor și infrastructurii a oprit orice progres în privința construcției unei rețele de aproximativ 1.000 de kilometri de drumuri expres cu caracteristici de autostradă. Astfel, nenumărate proiecte care aveau realizate studii de fezabilitate cu liste de cantități, fiind așadar pregătite pentru construcție prin sistemul design-build și finanțare din mediul privat, au fost anulate instantaneu de către ministrul Berceanu. Printre acestea enumărăm drumurile expres Pitești - Craiova, Arad - Oradea, Făgăraș - Sibiu, Turda - Alba - Iulia - Sebeș, Baia Mare - Satu Mare - Petea, precum și autostrada de centură a municipiului Cluj-Napoca.

Este necesar să menționăm că proiectul drumului expres Sibiu - Făgăraș este agreat de Comisia Europeană ca variantă provizorie pentru coridorul Pan-European de Transport IV. De asemenea, construcția drumului expres Craiova - Slatina - Pitești a fost în mod repetat solicitată de către investitorii străini de pe această axă, iar construcția drumului expres Petea - Satu Mare - Baia Mare reprezintă un angajament al Guvernului României luat în cadrul ședințelor mixte de guvern româno-ungare din anii anteriori.

Prin acțiunile sale, domnul ministru Radu Berceanu își arată "superioritatea" față de Comisia Europeană, Guvernul României și unii dintre cei mai mari contribuitori la bugetul de stat.

În aversiunea sa față de orice proiect de infrastructură rutieră rapidă, domnul ministru Berceanu a blocat inclusiv exproprierile pentru aceste tronsoane de autostrăzi și drumuri expres, deși statul român ar fi economisit foarte mulți bani prin achiziția terenurilor în această perioadă, când prețurile acestora sunt neobișnuit de reduse, datorită crizei economice.

La fel au fost blocate proiectele de reabilitare a peste o mie de kilometri de drumuri naționale, pentru care în 2007 și 2008 au fost realizate proiecte detaliate. Pentru majoritatea dintre următoarele proiecte de modernizare de drumuri naționale a fost selectat constructorul, iar lucrările trebuiau să înceapă la începutul anului 2009: Iași - Crasna, Oradea - Deva, Brașov - Miercurea Ciuc - Gheorgheni - Toplița - Reghin, Halmeu - Baia Mare - Dej, Baia Mare - Iacobeni, Sibiu - Mediaș - Sighișoara, Târgu-Mureș - Reghin - Sărățel. Toate aceste proiecte au asigurată finanțarea de la Banca Europeană de Investiții, în cadrul etapelor a V-a și a VI-a de reabilitare a drumurilor naționale.

Radu Berceanu reușește astfel o performanță neegalată, în istoria modernă a României, de niciun ministru al transporturilor: blocarea nenumăratelor programe de dezvoltare a infrastructurii rutiere!

III. Dezastru la calea ferată

Niciodată în istoria căilor ferate din România, infrastructura feroviară nu a fost într-o stare atât de dezastruoasă. În total, în lunile septembrie și octombrie 2009 au avut loc cinci accidente feroviare grave, dintre care trei în mai puțin de 24 de ore. Unul din adjuncții ministrului Berceanu, fostul secretar de stat Constantin Axinia, afirma că trenurile deraiază din cauza "indisciplinei personalului feroviar"!

Într-o notă privind starea infrastructurii feroviare și a materialului rulant aparținând CNCF "CFR" SA, SNTFC "CFR Calatori" SA și SNFM "CFR Marfă" SA, transmisă în atenția domnului Radu Berceanu de către conducerea Autorității de Siguranță Feroviare Română din cadrul AFER, a fost adusă la cunoștința ministrului starea de degradare accentuată a sistemului de transport feroviar românesc.

Raportul arată că lucrările restante la liniile de cale ferată, la terasamente, la poduri și tunele, la instalațiile de siguranță aferente, precum și reparațiile neefectuate la materialul rulant motor sau tractat au crescut în mod alarmant. Fără a beneficia de un sprijin adecvat, managerii unităților controlate nu pot gestiona în mod corespunzător această situație. Mai mult, aceștia își asumă riscul de a menține în cale sau în circulație subsisteme ce depășesc toleranțele admise în exploatare.

Datele arată că există restanțe foarte mari la efectuarea lucrărilor de întreținere, revizii și reparații la liniile de cale ferată și la lucrările de artă, respectiv la:

  1. înlocuirea șinelor de cale ferată, a traverselor din beton și din lemn și a pietrei;
  2. repararea periodică cu mașini grele de cale cu ciuruire integrală a prismei căii - realizări de doar 50,52%;
  3. buraje de întreținere generală - realizări de doar 69,90% la burajul general;
  4. întreținerea curentă și reparația periodică a lucrărilor de artă și a terasamentelor - realizări de doar 76,87%, respectiv 58,17 %;
  5. din numărul total de 18177 de poduri și podețe aflate pe rețeaua națională de căi ferate, un număr de 3.554 (circa 19,56%) au durata de viață expirată, iar un număr de 10.998 (circa 60%) sunt scadente la reparații pentru readucerea în parametrii inițiali de funcționare;
  6. din cele 10.998 de poduri și podețe scadente la reparații, un număr de 1.111 necesită reparații de primă urgență, iar 215 necesită refacerea integrală;
  7. din numărul total de 179 de tuneluri existente pe rețeaua națională de căi ferate, la un număr de 44 de tuneluri se înregistrează probleme deosebite.

De asemenea, din cauza neefectuării la timp a lucrărilor de întreținere, revizie și reparații curente la instalații, se produc numeroase deranjamente de categoria I și deranjamente de categoria a II-a, care au ca efect întârzieri mari de trenuri. În 2009, trenurile au întârziat în fiecare zi câte 7.144 de minute, potrivit CFR Călători, ceea ce, la nivelul întregului an, se traduce într-o întârziere de 1.810 zile, adică patru ani și nouă luni.

Majoritatea instalațiilor SCB aflate în exploatare au termenul scadent pentru efectuarea lucrărilor de reparații capitale. Instalațiile SCB la care nu au fost efectuate reparații capitale au durata normală de funcționare depășită.

Există restanțe mari la reparații la materialul rulant motor sau tractat aparținând operatorilor de transport feroviar național - SNTFC "CFR Călători" SA și SNTFM "CFR Marfă" SA, astfel, pentru SNTFC "CFR Călători" SA, 541 de locomotive sunt cu termenul de introducere la reparații expirat (47%), dintr-un total de 1.165, iar în cazul SNTFM "CFR Marfă" SA - 652 locomotive (circa 71%) sunt cu termenul de introducere la reparații expirat dintr-un total de 892.

Sistemul de transport feroviar din România a cunoscut în cursul anului 2009 o degradare accentuată, cu implicații periculoase în siguranța și securitatea traficului. Acest fapt a fost demonstrat prin numărul mare de accidente feroviare ce au avut loc în ultimele luni. Astfel, aceste probleme nu fac decât să contrazică declarația fostului secretar de stat Constantin Axinia, conform căreia, indisciplina personalului feroviar este vinovată pentru accidentele produse.

Paradoxal, niciodată în istoria României, CFR nu a dispus de atât de mulți bani pentru infrastructura feroviară. Prin Programul Operațional Sectorial pentru Transporturi, Uniunea Europeană a pus la dispoziția României 2,4 miliarde de euro pentru dezvoltarea căilor ferate! Din cauza incompetenței ministrului Berceanu, niciun eurocent din această sumă nu a fost folosit.

În 2006, Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor de la acea vreme, promitea că în trei ani, trenurile vor circula cu 200 de kilometri la oră pe tronsonul București-Constanța, printr-o serie de investiții evaluate la aproximativ 700 milioane de euro, bani alocați de la Guvern, de la Banca Japoniei pentru Cooperare Internațională (JBIC), respectiv prin Programul ISPA. Promisiune a fost reiterată și în Programul de guvernare al PDL, cu același termen - 2009. Iată că ne aflăm la jumătatea anului 2010 și trenurile nu circulă cu 200 km/h, așa cum se preconiza în urma cu 4 ani, ci de câteva ori mai încet, iar lucrările de modernizare a căii ferate pe acest tronson - București - Constanța, dar și pe porțiunea Câmpina - Predeal, se desfășoară cu o viteză inacceptabil de redusă. Este de înțeles de ce nu îi vedem pe premierul Boc și ministrul Berceanu în "vizite de lucru" la modernizările acestor tronsoane de cale ferată - probabil pentru că ar fi huiduiți de miile de călători care pierd, zilnic, nenumărate ore în trenurile blocate în zonele cu lucrări.

IV. Ignoranța și încăpățânarea ministrului Berceanu în ceea ce privește infastructura aeroportuară

Ca și în cazul celorlalte tipuri de infrastructură, adversitatea ministrului față de orice proiect de infrastructură aeroportuară este evidentă.

Ministrul Berceanu se opune construcției Aeroportului Internațional Brașov, cu toate că fezabilitatea acestui proiect a fost demonstrată de nenumărate studii, iar finanțarea ar urma să fie asigurată de autoritățile locale și din surse private. În loc să încurajeze construcția unui aeroport care ar deservi o zonă importantă a țării, cu obiective turistice importante (Valea Prahovei, orașele medievale Brașov și Sighișoara, precum și multe localități conținând cetăți și biserici medievale din Transilvania, majoritatea incluse în Patrimoniul Cultural Universal UNESCO), domnul Berceanu, din postura sa de ministru al "antitransporturilor", amenință: "Garantez că nu se va realiza acest aeroport". Și aceasta doar pentru că președintele Consiliului Județean Brașov are ghinionul de a nu fi membru PDL.

Având în vedere lipsa unor realizări notabile în ceea ce privește infrastructura transportului aerian din România, ministrul se ocupă mai nou cu forțarea comasării unor aeroporturi, prin crearea unor megastructuri administrative fără noimă. Ministrul a propus fuziunea aeroporturilor din Timișoara și Arad, fără a avea cunoștință despre datele privind dinamica transportului aerian civil pe principalele două aeroporturi din vestul României. Se pare că, datorită opoziției manifestate de autoritățile timișorene față de acest subiect, proiectul de fuziune a fost suspendat până în momentul în care Ministerul Transporturilor va face un studiu de fezabilitate pe această temă.

De asemenea, Berceanu se arată interesat de fuziunea aeroporturilor din Otopeni și Băneasa lucru care va duce treptat la dispariția celui de-al doilea. În rest, aeroporturile se descurcă pe cont propriu: Clujul, Sibiul, Târgu-Mureșul demonstrând că se poate dezvolta un aeroport, chiar și concurențial.

V. Managementul dezastruos al Regiei Autonome "Administrația Fluvială a Dunării de Jos", Galați

În ceea ce privește activitatea Regiei Autonome "Administrația Fluvială a Dunării de Jos", Galați, măsurile luate de directorul general Florin Uzumtoma, vicepreședinte al PDL Galați, arată adevărata competența a administrației Berceanu în domeniul transportului naval. În plină criză economică, Regia a achiziționat, în decembrie 2009, un lot nou de autoturisme: cinci autoturisme off-road în valoare de 500 mii lei, două camioane de 200 mii lei și cinci autoturisme Dacia Logan în valoare de 300 mii lei. Bineînțeles că toate aceste achiziții fac parte din planul Guvernului Boc de a reduce cheltuielile bugetare.

O altă măsură luată de administrația competentă a Regiei Autonome "Administrația Fluvială a Dunării de Jos", Galați, o reprezintă decizia de a vinde un mare număr de nave din patrimoniul unității, unele dintre acestea aflate chiar sub contract, producătoare de venituri și cu solicitări pentru prelungirea contractelor. Marea majoritate a navelor scoase la vânzare de Regie au fost reparate capital în cursul anului 2009. Bineînțeles, un alt exemplu de coerență managerială și cheltuire justă a banului public. Toate navele trecute în 2009 prin procesul de reparație capitală, printr-un management corespunzător, puteau aduce venituri considerabile Regiei.

VI. Hoție la drumul mare - marca Berceanu: prietenii de la Golden Blitz decontaminează un hectar de teren de pe amplasamentul autostrăzii Brașov - Borș pentru 24 de milioane de euro!

Furtul din banul public a atins cote nemaiîntâlnite în mandatul ministrului Berceanu. Un exemplu reprezentativ este acordarea unui contract în valoare de 16 milioane de euro pentru curățarea de substanțe toxice a unui teren de un hectar de pe aliniamentul viitoarei Autostrăzi Transilvania unui consorțiu de firme din care face parte și firma Euroconstruct '98 Trading SRL. În schimb, în loc să finalizeze decontaminarea la timp, consorțiul de firme-căpușă au agreat cu domnul Berceanu un act adițional în valoare de 8 milioane de euro. Valoarea contractului ajunge așadar la 24 de milioane de euro!

Dacă nu ar fi fost aplicate metode pentru a ajunge în buzunarele prietenilor PDL, aceste fonduri ar fi putut fi folosite pentru reabilitarea a câtorva zeci de școli și licee, pentru construcția a peste 600 de locuințe sociale, pentru modernizarea a 150 km de drumuri județene sau pentru achiziția terenurilor necesare pentru construcția unei autostrăzi de la București la Craiova.

Domnul Berceanu reușește, așadar, o performanță pe care chiar și fostul director al CFR, Necolaiciuc, ar invidia-o!

Și dacă tot vorbim de corupție, să amintim și de recentul incident din vama Nădlac, când staff-ul AC/DC a fost nevoit să plătească o mită negociată de circa 2500 de euro pentru a fi lăsați să plece din România. Astfel, imaginii României peste hotare i s-a mai adăugat încă o pată, căci toată presa internațională a răsunat în urma acestei știri, mai ales că sesizarea asupra abuzurilor din Vama Nădlac către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a fost făcută printr-o adresă din partea Ambasadei României la Paris. Domnul ministru Radu Berceanu a și recunoscut că această întâmplare nu e singulară, că s-a mai întâmplat și în lunile premergătoare momentului. Abia după două săptămâni, doar patru angajați de la Vama Nădlac au fost concediați, deși este cunoscut faptul că afacerile din Nădlac sunt de mult timp prospere, cu știința și sub supravegherea conducerii PDL-iste și spre câștigul acesteia.

VI. Lipsa oricărei strategii în transporturi

Credibilitatea statului român nu a fost niciodată mai scăzută în fața companiilor și consorțiilor care se ocupă cu proiectarea și construcția infrastructurii de transport!

Am ajuns la mijlocul anului 2010, iar consorțiul de firme Bechtel-ENKA, ce se ocupă de construcția autostrăzii Brașov - Borș, nu are nici cea mai vagă idee despre planurile Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru acest proiect pentru anul 2010. Nimeni nu știe câte fonduri vor fi alocate proiectului, sau care sunt sectoarele pe care se vor efectua lucrări.

Zeci de alte firme nici măcar nu știu dacă vor începe anul viitor lucrările pentru care au contracte semnate, unele chiar din 2008.

Neseriozitatea și lipsa de viziune a ministrului transporturilor se reflectă într-o totală lipsă de încredere a tuturor celor din sectorul privat angrenați în construcția infrastructurii de transport în România.

Nimeni nu știe și nu există nicio siguranță asupra a ceea ce se va face în viitorul apropiat și pe termen mediu, și asta pentru că domnul ministru Berceanu este mult prea ocupat cu alergatul între șantiere pentru a mai avea timp să încropească o simplă strategie privind dezvoltarea infrastructurii de transport pentru anii 2010 și 2011.

Ca reacție la cele prezentate mai sus, și având în vedere efectele dezastruoase ale procesului de dezvoltare și modernizare a infrastructurii de transport a României realizate sub administrația ministrului Radu Berceanu, aflat la conducerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, vă solicităm votul pentru următoarele:

1. Clarificarea rapidă de către domnul Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii, a tuturor aspectelor descrise în textul prezentei moțiuni simple, oferind răspunsuri clare și coerente asupra următoarelor chestiuni:

  1. Care au fost motivele care au stat la baza atribuirii contractului de consultanță pentru construcția autostrăzii Medgidia - Constanța firmei de pe locul IV, pentru prețul de 11,9 milioane de lei, având în vedere că firma care a ocupat prima poziție la licitație a avut o ofertă mult mai avantajoasă, de 7,2 milioane de lei? Curtea de Apel București a decis ulterior să anuleze atribuirea contractului respectiv, ceea ce a determinat neînceperea construcției autostrăzii Medgidia - Constanța, care trebuia să se desfășoare începând cu 2010.
  2. De ce ați anunțat cu atâta emfază, în campaniile electorale din 2009, lansarea procedurii de licitație pentru studiul de fezabilitatea necesar construcției autostrăzii Târgu-Mureș - Iași, pentru ca apoi să lăsați baltă acest demers?
  3. Din ce motive nu s-a încercat obținerea unor fonduri prin finanțare europeană nerambursabilă sau atribuirea unor contracte prin concesiune, printr-un minim efort de la bugetul de stat, pentru a demara urgent proiecte esențiale de infrastructură precum autostrăzile Târgu-Mureș - Iași, Sibiu - Pitești, centura București?
  4. De ce nu au fost utilizate fondurile alocate de către Uniunea Europeană ca finanțare nerambursabilă pentru construcția autostrăzilor Nădlac - Arad, Timișoara - Lugoj, Lugoj - Deva, Orăștie - Sibiu, precum și pentru reabilitarea sutelor de kilometri de drum național aflate pe rețeaua transeuropeană de transport?
  5. Din ce motive au fost anulate lucrările demarate pentru construirea unei rețele de aproximativ 1.000 de kilometri de drumuri expres cu caracteristici de autostradă, deși existau nenumărate proiecte care aveau realizate studii de fezabilitate cu liste de cantități, fiind așadar pregătite pentru construcție prin sistemul design-build și finanțare din mediul privat? Printre acestea enumerăm drumurile expres: Pitești - Craiova, Arad - Oradea, Făgăraș - Sibiu, Turda - Alba - Iulia - Sebeș, Baia Mare - Satu Mare - Petea, precum și autostrada de centură a municipiului Cluj-Napoca.
  6. Care au fost argumentele care au stat la baza deciziei de a bloca procedurile de expropriere pentru tronsoanele de autostrăzi și drumuri expres menționate mai sus, deși statul român ar fi economisit foarte mulți bani prin achiziția terenurilor în această perioadă, când prețurile acestora sunt reduse?
  7. De ce au fost blocate proiectele de reabilitare a peste o mie de kilometri de drumuri naționale, pentru care în 2007 și 2008 au fost realizate proiecte detaliate? Pentru majoritatea dintre următoarele proiecte de modernizare de drumuri naționale a fost selectat constructorul, iar lucrările trebuiau să înceapă la începutul anului 2009: Iași - Crasna, Arad - Oradea - Satu Mare, Oradea - Deva, Brașov - Miercurea Ciuc - Gheorgheni - Toplița - Reghin, Halmeu - Baia Mare - Dej, Baia Mare - Iacobeni, Sibiu - Mediaș - Sighișoara, Târgu-Mureș - Reghin - Sărățel. Toate aceste proiecte au asigurată finanțarea de la Banca Europeană de Investiții, în cadrul etapelor a V-a și a VI-a de reabilitare a drumurilor naționale.
  8. De ce nu au fost începute lucrările pentru construcția centurilor Bacău, Brașov, Târgu-Mureș și Reghin, deși licitațiile pentru aceste proiecte au fost începute încă din martie 2008, pentru aceste proiecte existând bani obținuți printr-un împrumut de la Banca Mondială? Datorită lipsei de acțiune în acest caz, finanțările de la Banca Mondială au fost pierdute pentru o parte dintre aceste centuri.
  9. Ce soluții concrete propuneți pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă sistemul feroviar din România, în contextul accidentelor petrecute pe calea ferată, nemulțumirilor angajaților, subfinanțării domeniului etc.?
  10. Care sunt motivele pentru care vă împotriviți construcției aeroportului de în Brașov, locație necesară pentru a deservi traficul aerian din centrul țării?
  11. Care sunt motivele pentru care Ministerul Transporturilor ia în calcul fuziunea aeroporturilor din Timișoara și Arad, chiar dacă acest proiect a fost suspendat temporar?

Este evident că domnul ministru Berceanu nu poate oferi răspunsuri satisfăcătoare privind aceste chestiuni cu importanță deosebită în dezvoltarea infrastructurii și a transporturilor din România. În consecință, urmare a performanței dezastruoase a ministrului transporturilor și infrastructurii în 2009 și 2010, din cauza blocării cu intenție a proiectelor din acest domeniu necesare României, noi, semnatarii prezentei moțiuni simple, solicităm demisia domnului Radu Berceanu din funcția de ministru al transporturilor și infrastructurii.

 
     

În continuare, ședința a fost condusă de domnul Mircea Dușa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Sever Voinescu-Cotoi și Mihai Alexandru Voicu, secretari.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Mulțumim.

Îl invit la cuvânt pe domnul ministru Berceanu.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu (ministrul transporturilor și infrastructurii):

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Probabil că i-am deranjat foarte tare pe colegii liberali la moțiunea de cenzură, când le-am spus câteva adevăruri la care nu am primit niciun cuvânt de răspuns, nici până acum, dar aștept, încât s-au gândit, și în scris, încât s-au gândit să facă sub formă de pedeapsă această moțiune simplă.

Răspunsurile pe care o să le dau astăzi, probabil că o să-i supere și mai tare, și pe vară o să mai întocmească o moțiune, și la toamnă am să le mai dau niște răspunsuri, probabil, usturătoare.

Mai întâi, despre Autostrada Transilvania, că am văzut că vă pasionează. În 18 noiembrie 2003, guvernarea PSD aproba, în aceeași ședință, trei acte normative pentru a da acest contract politic, prin încredințare directă, firmei americane Bechtel: Hotărârea nr.1.362 pentru aprobarea unor credite de 2,885 miliarde de euro; Hotărârea nr.1.363 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici; și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.120 pentru demararea de către Compania de Drumuri a procedurii, prin negociere cu o singură sursă - firma Bechtel - în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și - atenție! - finanțare a autostrăzii Brașov-Cluj-Borș. Toate astea prin derogare de la legislația de atunci.

Iată cum a trecut ordonanța prin Parlament. Citesc din dezbaterile de la Senat, din 17 decembrie, o lună mai târziu: Doru Ioan Tărăcilă - "La punctul 14 avem înscris proiectul de lege, ș.a.m.d., a procedurii de negociere cu o singură sursă, firma Bechtel, în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finalizare a autostrăzii".

Iată cum, într-o lună, de la Guvern la Parlament, cuvântul "finanțare" s-a transformat în cuvântul "finalizare". Se amână - este adevărat - cuvintele, dar diferența este de vreo 3 miliarde de euro, care ar fi trebuit aduși de Bechtel, și între timp ar fi trebuit să-i aducă statul român.

Domnul Tărăcilă: "În legătură cu întrebarea pe care v-a pus-o domnul senator Solcanu, titlul este referitor la construire și finanțare sau finalizare?"

Domnul Marius Sorin Bota (actualmente senator, pe vremea aceea secretar de stat), senator PSD, bineînțeles, de Maramureș: "Este o eroare, domnule președinte, și în titlu și pe parcursul legii. Avem rugămintea ca titlul să cuprindă doar proiectare și construire". Și, mai departe, spune domnul Bota, "Finanțare este, din punctul nostru de vedere, o eroare".

Cam așa s-au petrecut lucrurile. Văd că vă place subiectul. O să vă spun multe lucruri, de câte ori o să mă întrebați despre ele.

După vacanța parlamentară, în 17 februarie, legea ajunge la Camera Deputaților. Citesc tot din stenogramă. Stenogramele sunt în Monitorul Oficial, puteați să le citiți și dumneavoastră.

Emil Boc (deputat, pe vremea aceea): "Partidul Democrat nu contestă oportunitatea construcției acestei autostrăzi, nu contestă oportunitatea, în ansamblu, a construcției de autostrăzi în România. Dorim să știm în ce măsură o asemenea construcție afectează bugetul public și în ce măsură regulile instituite în această țară sunt respectate de acest contract?" Mai departe, "De ce, în condițiile în care prima variantă nu a mai fost valabilă, să vină Bechtel cu banii, nu s-a recurs, așa cum avem o lege în România, la sistemul achizițiilor publice, unde să participe oricine".

Domnul Augustin Bolcaș: "Nu putem acoperi prin votarea acestei legi o nelegalitate categorică, în raport cu legislația română. Nu putem acoperi un act care contravine intereselor politice de aderare a României la Uniunea Europeană".

Cu toate acestea, ordonanța a fost adoptată, și ea poartă în titlu: "proiectare, construire și finanțare". Ordonanța aprobată prin lege - Legea nr.32/5 martie 2003 - este valabilă și astăzi. Deci, și astăzi, Bechtel ar trebui să vină cu finanțarea. Numai că, PSD a dat în 18 decembrie 2003, deci înainte de toate lucrurile acestea, imediat, o Hotărâre de Guvern, nr.1.513, în aplicarea propriei ordonanțe, în care se spune, în titlu și în cuprins: "proiectare, construire și finanțarea autostrăzii". În fapt, propria ordonanță a fost încălcată chiar de cei care au făcut-o, pentru că, prin această hotărâre de guvern, Compania de Drumuri este abilitată să semneze contractul de proiectare și construire - lipsește finanțarea.

Mai mult, la art.3, este scris: "Sumele aferente plății taxelor vamale pentru importul de echipamente tehnologice folosite de antreprenorul Bechtel în vederea derulării contractului se plătesc de la bugetul de stat".

Deci, utilajele Bechtel sunt, parțial, și în proprietatea statului român, chiar și acum, care a plătit o parte din valoarea lor. Nu știu de ce n-a făcut PSD-ul această chestiune pentru toți constructorii care au importat utilaje de construcții sau măcar pentru cei care au lucrat la autostrada Bechtel cu utilajele proprii, ca subcontractori, și care și-au plătit taxele vamale.

Compania de Drumuri, sigur, a angajat cabinetul individual de avocatură Simona Neagu, bineînțeles, după aceeași metodă, direct, fără nicio licitație, dar cu dedicație, și, pentru 650.000 euro inițiere și negociere contract, și 4,5 milioane de euro, bonus de succes, doamna avocat s-a apucat de treabă, negocierea a durat din 28 noiembrie până în 15 decembrie, adică două săptămâni, în care au avut loc șase ședințe, și spune chiar dumneaei în raportul final "Modelul de contract a fost cel propus de antreprenor în limba engleză". Contractul este așa de gros, în perioada asta cred că nici nu l-au citit, și, oricum, în limba engleză cred că mulți nici nu înțelegeau mai nimic.

Iată cum o tânără avocată, apropiată de PSD, câștigă în vreo 10 zile, 5.150.000 euro pentru această chestiune.

Uniunea Europeană a criticat permanent și, uneori, vehement acest contract. Citesc din raportul periodic asupra progreselor înregistrate de România în vederea aderării la Uniunea Europeană, pe 2004: "Se constată o gravă neconcordanță între rețeaua rutieră transeuropeană agreată în timpul negocierilor cu Uniunea Europeană, și decizia de a construi autostrada Brașov-Cluj-Borș".

Cel mai grav caz în acest sens a fost nerespectarea Legii achizițiilor publice pentru a acorda un contract de 2,24 miliarde de euro fără licitație publică. Mai departe: "Deoarece nu a existat o licitație pentru atribuirea contractului, Comisia Europeană nu va furniza sprijin, nici financiar, pentru acest proiect".

Iată cum a început acest proiect care văd că vă frământă. Și, cred că, vinovații, mai devreme sau mai târziu, ar trebui să dea niște explicații.

Spuneți că el a fost oprit ulterior de domnul ministru Dobre.

Vă aduc aminte că domnul prim-ministru Tăriceanu, în toată campania electorală de la sfârșitul anului 2004, a spus: "Acest contract este ilegal și incorect. Dacă vom ajunge la guvernare vom verifica acest contract, îl vom renegocia". Ceea ce a și făcut domnul Tăriceanu: în 15 iunie 2005 a aprobat o notă de Guvern, semnată de dumnealui, personal, prin care mandatează Ministerul Transporturilor și Infrastructurii să renegocieze.

Domnul ministru Dobre se conformează, renegociază și informează în trei ședințe Guvernul asupra stadiului, iar la sfârșit, domnul prim-ministru Tăriceanu, prin semnătura sa pe nota 9.856/22.12.2005 aprobă rezultatele renegocierii.

Deci, înțeleg că Dobre era vinovat, dar Tăriceanu a decis tot. Cred că n-ați știut cum au fost lucrurile. Trebuia să-l întrebați, cât a mai fost pe-aici, ca să vă spună că nu e bine să băgați subiectul ăsta în moțiunea de cenzură, că vi se întoarce împotrivă.

De altfel, ca să fie toate lucrurile clare, domnul Tăriceanu a semnat o hotărâre de Guvern, nr.224/16.02.2006, prin care a aprobat modificarea contractului cu Bechtel, în urma renegocierii, semnată de dumnealui, cu mânuța dânsului.

Drept urmare, dacă cineva s-a ocupat în 2005 să renegocieze și eventual a frânat ceva, vinovat este domnul Tăriceanu care a decis și a aprobat tot ceea ce s-a făcut. Bănuiesc că acum ați uitat.

Domnul Orban s-a preocupat și dumnealui. Eu, cât am fost 8 luni în 2006, nu m-am ocupat de acest contract, pentru că nici nu consider că în actualele condiții trebuie să se ocupe cineva.

Autostrada Bechtel, în 2007 și 2008, nu a avut nicio atenție din partea domnului ministru Orban, în schimb, au fost lăsați să lucreze și ne-au lăsat la începutul lui 2009 o datorie de 503 milioane de lei, adică 118 milioane de euro.

Anul ăsta am plătit, dacă vă interesează câte datorii avem, am plătit creditele de angajamente de anul trecut, de 700 de milioane de lei, și mai avem 150 de milioane de lei, conform înțelegerii, la începutul trimestrului III, care este peste o săptămână, o să-i plătim.

La sfârșitul anului 2008, totuși, domnii Tăriceanu și Orban și-au adus aminte, din motive pur electorale, și au încercat să "inaugureze", între multe ghilimele, cinci kilometri. De fapt, erau cinci kilometri pe un singur sens și pe o singură bandă, unde Bechtel pusese o probă de asfalt care s-a dovedit proastă și, ulterior, a fost înlocuită. Ăia au fost cei cinci kilometri de autostradă!

În ianuarie 2009, eu am convocat firma Bechtel și am avut vreo 7-8 discuții cu dumnealor, spunându-le că în 2009 au noroc că putem să mai lucrăm ceva acolo, pentru că nu avem proiecte mature cu finanțare europeană și am convenit, printr-un protocol adițional, pe care l-au respectat ambele părți, noi să plătim și să ne ocupăm de anumite lucruri care reveneau în sarcina beneficiarului, și dumnealor să finalizeze cei 42 de kilometri.

La începutul acestui an, 2010, am avut vreo două întâlniri la sediul ministerului cu cei de la Bechtel și trei întâlniri la sediul Guvernului, cu primul-ministru Boc și cu ministrul de finanțe, în care le-am transmis că anul acesta, prioritatea este finanțarea părții românești pentru proiectele cu finanțare europeană care între timp sunt aprobate, sunt mature și se lucrează. Drept urmare, nu putem să lucrăm pe Autostrada Bechtel, pentru că nu avem acești bani.

Deci, dacă a fost un ghinion, ghinionul a fost că România a avut în perioada 2004, când s-a încheiat acest contract ilegal, un Guvern PSD, iar în perioada următoare, un Guvern PNL, care s-a ocupat dezastruos. Știu iubirea care vă macină și viceversa. Așa că, împreună v-ați ocupat.

Să știți că acest contract este în continuare o nenorocire pentru orice ministru ar veni și, dacă nu se poate face o modificare de fond, personal, pe acest contract, nu am de gând să mai aloc bani, mai ales că nici nu-i am. Prioritatea mea sunt cofinanțările de la proiectele europene cu bani nerambursabili. Prioritatea doi - cofinanțarea la împrumuturile BEI-BERD și așa mai departe. Nu rămân bani suficienți nici pentru acestea, așa că la proiectele cu bani de la buget integral și foarte mulți, cum e acesta, nu sunt dispus să aloc bani.

Comarnic-Brașov. Comarnic-Brașov a fost încercat tot prin încredințare directă, tot în 2004, tot de PSD. Numai că ministrul de finanțe de atunci, Mihai Tănăsescu, cât și ministrul justiției de atunci, Cristian Diaconescu, au refuzat să semneze proiectele de hotărâri de Guvern și, deci, lucrurile au rămas în aer, nu le-a oprit nimeni.

Reprezentanții Comisiei Europene au criticat și aceste proceduri, care, în afară de faptul că erau ilegale, erau și în afara Culoarului IV, singurul negociat cu Uniunea Europeană.

La începutul anului 2007, când i-am predat domnului ministru Orban - și-mi pare rău că nu e aici - ministerul, a avut, așa, vreo 10 dosare. Prin cel cu autostrăzile figura ideea ca, dacă se merge mai departe pe ceea ce lansasem, și anume parteneriatul public-privat, concesiune de autostrăzi, să înceapă cu porțiunea Sibiu-Pitești, singura de pe Culoarul IV care este neacoperită prin finanțări europene sau de la BEI.

Din păcate, nu a dorit atunci să discute. A dorit să iasă la presă după vreo 10 minute și bănuiesc că nu le-a citit nici ulterior, de a lansat această concesiune pe Comarnic-Brașov, unde Uniunea Europeană nu agreează să se realizeze lucrări, atâta vreme cât nu suntem în stare să facem ceea ce s-a convenit cu ei prin Programul Operațional Sectorial de Transport.

Ce s-a întâmplat cu Comarnic-Brașov? De fapt, s-a lansat o procedură de concesiune prin dialog competitiv. Au venit 12 consorții care însumau vreo 45 de firme, dar, pentru că se dorea, la sfârșitul lui 2008, într-adevăr, din motive electorale, să se finalizeze acordarea acestui contract, s-a impus ca închiderea financiară să fie maximum 6 luni, deși toți cei care au participat au spus că nu se poate așa ceva, la un contract atât de mare. Și vă aduc aminte că, pe vremea aia, economia duduia. E vorba de jumătatea anului 2008.

La începutul anului 2009, noi am primit acest proiect cu patru consorții selectate, dintre care Vinci Aktor a ofertat, oferta fiind declarată în conformitate cu cerințele; Strabag a ofertat 12 luni, deci, inadmisibilă, după criteriile stabilite de domnul Orban; Bilfinger Porr a pus o ofertă neangajantă, scriind că nu poate într-o perioadă atât de scurtă, iar Buik, nici măcar nu a mai depus o ofertă. În felul ăsta a fost declarată câștigătoare Vinci și, imediat ce am început discutarea pentru semnarea contractului, au dorit să modificăm la 12 luni perioada de închidere financiară, ceea ce era absolut ilegal. Nu s-a acceptat și, la 90 de zile, termen care era prevăzut în contract, când au văzut că nu pot închide financiar, au renunțat fără pretenții.

Dacă am fost la BEI? Am fost de mai multe ori la BEI, la jumătatea anului 2009, la Luxembourg, vicepreședintele Kollatz Ahnen mi-a spus că BEI este pregătită să participe cu 500 de milioane până la un miliard. Și bănci comerciale - și BERD - erau interesate să participe, numai că, după ce s-au finalizat alegerile de la Comisia Europeană - domnul Barosso, comisarii, voturi, BEI a primit de la Comisie informația că nu va acorda comisia acel no objection cerut pentru acest proiect, drept pentru care a anunțat pe toată lumea, inclusiv pe noi, că nu pot să finanțeze cu niciun euro acest proiect; avem înscrisurile. Drept urmare, s-a retras și BERD - și de aici avem înscrisurile - iar băncile comerciale, bineînțeles că s-au retras și ele.

Așa că, dacă sunt erori în legătură cu Comarnic-Brașov, ele sunt determinate în primul rând de faptul că a fost ales pentru prima concesiune acest tronson, și nu cel care lipsea, de pe Culoarul IV, agreat de Uniunea Europeană, și, în al doilea rând, că s-au impus niște condiții absolut imposibile pentru orice consorțiu, oricât de mare ar fi fost el.

Iarăși, cred că ați făcut o greșeală că nu ați mai întrebat pe ici, pe colo, și ați pus acest subiect în discuție.

În legătură cu finanțările externe și cu POS-ul de transporturi. Am mai spus, dar dacă nu am mai spus, repet - asta înseamnă că v-am spus de destul de multe ori - că la începutul lui 2009, în Ministerul Transporturilor nici măcar unitatea de management nu era acreditată. Deși ea putea să fie acreditată la începutul lui 2007. Noi am acreditat-o în 3 luni - în iunie 2009 a fost acreditată.

Drept urmare, până atunci, nici nu se punea problema de vreun proiect, nu numai să fie aprobat, dar nici măcar trimis la Uniunea Europeană, cu atât mai puțină absorbție de bani de acolo.

Până acum, au fost depuse 43 de proiecte, în valoare totală de 3,779 miliarde din care de la Uniunea Europeană 2,65 miliarde și de la bugetul de stat 1,700 miliarde de euro; au fost semnate contracte de finanțare pentru 22 de proiecte, în valoare de 1,164 miliarde de euro și în 2009 s-au contractat proiecte majore în valoare de 994 de milioane de euro.

Cernavodă-Constanța - 403 milioane, ocolire Constanța - 186 de milioane, digul de larg din Constanța - 140 de milioane. Peste tot sunt constructori, se lucrează, vă duceți acolo să-i vedeți; reabilitarea DN 1 Zalău-Aleșd, 115 milioane; DN 24 și DN 24B - 150 de milioane. Și sunt trimise la Comisia Europeană, avem informația, cât de curând vom primi aprobarea. Alte două proiecte majore, în valoare de 462 de milioane de euro; Arad-Timișoara - 400 de milioane și un proiect-pilot operațional pentru o aplicație în valoare de 62 de milioane de euro.

Văd că în continuare nu vreți să înțelegeți cât de cât că Programul Operațional Sectorial este bătut în cuie cu Uniunea Europeană și nu putem face niciun fel de schimbare acolo, decât dacă vrem să întârziem un an, ceea ce nu vrem, pentru că, altfel, nu ați mai spune că ar trebui să folosim banii de acolo la Târgu-Mureș, Iași, centura București, proiecte care nu fac parte din POS-ul de transport.

Toate sectoarele astea - Nădlac-Arad Timișoara-Lugoj, Lugoj-Deva, Orăștie-Sibiu au fost licitate și se va da rezultatul probabil în câteva zile. Vor începe lucrările la sfârșitul acestui an.

În legătură cu studii de fezabilitate, cred că ar fi cazul să nu prea discutăm, pentru că domnul Orban a făcut numai studii de fezabilitate la niște prețuri enorme, care, oricum, atunci când eventual va fi nevoie de ele, vor trebui refăcute, că vor fi vechi, pentru că studiile de fezabilitate sunt mai ușor de manipulat, sunt niște bibliorafturi, așa, pe care nu le înțelege nimeni. În 2008 a dat aproape o treime din banii pe care-i avea la dispoziție pe studii de fezabilitate. În schimb, nu a fost în stare să dea o sumă destul de mică, sub 10 milioane de euro, ca să termine Pasajul Băneasa, care a fost început în 2007 și putea fi terminat într-un an. Ceea am și dovedit în 2009 că, din aprilie până în decembrie, s-a terminat.

În legătură cu Târgu-Mureș-Iași, văd că vă pasionează, vă aduc aminte că eu am lansat acest proiect. Am și documentele aici, dar trebuie să vă informez că bănuiesc că nu știți să intrați pe calculator să vă uitați pe site-ul ministerului. În decembrie anul trecut au fost declarate câștigătoare la licitația pentru studiul de fezabilitate de care vă tot căinați, în valoare de 2,4 milioane de euro, firmele INOXA, IPTANA și SEARCH CORPORATION. Drept urmare, vedeți că mai și câștigă, atunci când e normal să-l câștige. Au, pentru acest studiu de fezabilitate, 12 luni. Deci, în decembrie anul ăsta, îl vor finaliza.

În legătură cu opririle din '97 și domnul Băsescu, autostrăzi. Vă aduc aminte că în '92, primul tronson București-Fundulea a fost început de domnul Băsescu. Nu s-a făcut nimic între '92 și '96; domnul Văcăroiu, vă aduc aminte, iarăși, că avea o inflație de 300 la sută pe vremea aia și cred că nu prea îi ardea de finanțat autostrăzi. Iar, în '97, domnul Băsescu a făcut toate demersurile pentru ca să se obțină pe acest tronson finanțare de la BEI, s-a organizat și licitația, care a fost finalizată de domnul Mitrea la începutul lui 2001 și s-au început lucrările. Așa că, iarăși, ar fi trebuit să-i cereți domnului Tăriceanu informații, pentru că în '97 era coleg de Guvern cu domnul Băsescu și știe ce s-a întâmplat atunci. E adevărat că la începutul lui '98 PNL l-a dat afară, că nu prea se ducea pe la minister. Și poate că și asta e o problemă, dar ar trebui să mai discutați cu ai dumneavoastră, când faceți moțiuni că, altfel, nimeriți alături.

În legătură cu consultanța, cu SEARCH CORPORATION. Nu am dat niciun contract. Comisia, care cuprinde 7 membri, dintre care cel mai puțin are 11 ani în companie și cel mai mult are 22 de ani în companie, deci nu sunt oameni veniți de acum, sau puși la un proiect la care 60% într-adevăr, era prețul, dar 40% mai erau și alte condiții, au indicat alți câștigători decât cel care avea prețul cel mai mic. Este o contestație care e în curs, așa că nu are nimeni la ora actuală această consultanță. Ea se realizează de DRDP Constanța, unde este un om cu foarte mare experiență și care realizează această consultanță în condiții foarte bune. Contractul, iarăși, vă invit să mergeți acolo, pe șantier, să vedeți că se lucrează chiar foarte bine și mulțumesc cu această ocazie că astăzi, în sfârșit, niște terenuri pentru aceste porțiuni de autostradă, de la malul mării, au fost, în sfârșit, trecute de la Ionescu-Șișești la companie, ca să putem finaliza.

În legătură cu drumurile expres, sunt vreo 9 drumuri expres, la care s-au făcut studii de fezabilitate, care au costat enorm. Craiova-Pitești a costat peste 12 milioane de euro numai studiul de fezabilitate, iar în studiul de fezabilitate proiectul urma să coste 1,22 miliarde de euro Craiova-Pitești, un drum expres care, domnule Fenechiu, știu că ați vrut să fiți ministrul transporturilor, dar trebuie să vă pregătiți și să învățați că drumul expres nu poate fi făcut nicicum nicicând cu bani privați, pentru că nu se pot pune taxe pe el. Are și pe o parte și pe alta firme, căi de acces și așa mai departe. Vă duceți spre București-Giurgiu și o să vedeți lumea când iese din curte, vrea să o mai ia și la stânga și trece peste toate cele 4 benzi. Așa că așa ceva, așa cum am declarat public și scrie în Programul de guvernare, nu o să facem.

Spuneți că ați vrut să le faceți dumneavoastră. Ați uitat că ați făcut un buget pe anul 2009, dumneavoastră, PNL, în octombrie 2008. Și pe toate aceste drumuri expres, nouă bucăți, ați pus 60 de milioane de lei, pe nouă, dintre care pe Craiova-Pitești, pentru că tot v-ați referit la el, 500 de mii de lei. Deci, așa de tare vă intrau drumurile acestea expres, vă interesau, că nu le-ați finanțat absolut deloc, ați pus câte un milion-două la fiecare, sau 500 de mii, ca să le aveți agățate. Dintr-un total de 3,5 miliarde de lei, cât ați avut la investiții în acel buget, pe drumurile expres ați pus 60 de milioane, adică 0,017 la sută. În această valoare v-au interesat drumurile expres, așa că mai bine le-ați lăsa deoparte, că iarăși vi se întorc împotrivă.

În legătură cu aviația. Chiar cred că ar fi fost un subiect pe care, în mod sigur, trebuia să-l evitați. Nu m-am opus niciodată Aeroportului de la Brașov. Ca dovadă că el a început prin ordonanță de urgență în 2007 și, până în 2009, cât a fost domnul Șică și Guvernul PNL, n-au făcut nimic 2 ani, dar au avut ordonanță pentru 200 de hectare de teren, să le ia de la cartoful și zahărul de acolo și să facă aeroport.

În 2009, nu se făcuse nimic, legea a venit în Parlament. Și eu am fost întrebat ce punct de vedere are ministerul față de această chestiune. Și am spus așa că, până un alta, în 2 ani nu s-a făcut nimic, dar că studiul de fezabilitate, care era propus, prevedea ca să fie o pistă de 3.300 de metri pe care pot ateriza și Boeing-uri 747, mai lungă decât cea de la Băneasa și, atenție, foarte interesant! să fie un milion de pasageri anual. Vă atrag atenția că cel mai mare aeroport regional nu a atins 160 de mii de pasageri anual, da, și între 60 de mii și 200 de mii de tone de marfă pe an la acest aeroport, în situația în care la Henri Coandă, cel mai mare aeroport...

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule ministru, mai aveți 5 minute din timpul afectat.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, vă mulțumesc. Dacă v-a trebuit moțiune, vă răspund. (Câteva aplauze.)

Deci, vă spuneam că studiul de fezabilitate presupunea 200 de mii de tone pe an de marfă, în situația în care, la Otopeni, în 2009, s-au înregistrat 21 de mii de tone de marfă în total. Aeroportul din Cluj are 110 hectare. Dumneavoastră ați vrut numai de la stațiune 200 și ceva de hectare.

Aeroportul Băneasa are 130 de hectare și deservește 1,9 milioane de pasageri.

În orice caz, spun încă o dată, ca să rețineți: cei 5 ani, pentru care s-a cerut acest teren, se încheie în luna mai 2012, înainte de alegerile locale ale domnului Căncescu, președintele consiliului județean, pentru consiliul județean.

Dacă se va face ceva la aeroportul ăsta, atunci, înseamnă că eu trebuie să mă retrag totalmente din politică și, în orice caz, 200 de hectare, oricum ați da-o, oricum ați lua-o, nu sunt necesare, indiferent ce ar fi.

Acest aeroport deservește sau ar urma să deservească trei județe care nu totalizează un milion de locuitori - Brașov, Harghita și Covasna. Pentru că chiar dumneavoastră spuneți, la Sibiu e un ditamai aeroportul care stă pustiu, realizat cu ocazia Sibiu - Capitală europeană, din bani europeni și de la buget, e pustiu.

La Târgu-Mureș, e un ditamai aeroportul, care stă pustiu. La Bacău, peste munți, e un ditamai aeroportul, care stă pustiu. Prahova merge la București, că e mai la îndemână.

Deci, dacă dumneavoastră credeți că din trei județe cu un milion de locuitori, puteți să aveți un milion de pasageri pe an și 200 de mii de tone de marfă, eu vă urez mult succes.

De altfel, tot ceea ce a depus Consiliul județean Brașov la Autoritatea Aeronautică din subordinea ministerului... (Rumoare, vociferări.)... în mai puțin de 30 și ceva de zile, a primit aprobare. Deci, are toate aprobările la orice a depus, chiar dacă unele erau absolut fără niciun fel de susținere.

În legătură cu AC/DC și sancțiunile de acolo. Noi am făcut o anchetă și am mai făcut și altele și acolo și la Giurgiu, referitoare la încălcările administrative, pentru că nu suntem organ de anchetă și nu putem să facem cercetări penale, dar probabil că o să se continue cele începute și o să mai apară vinovați.

I-am dat pe toți cei din tura respectivă de pe sensul acela afară, cinci persoane, dar cu ocazia asta aș vrea să vă spun că banii aceea și banii din rovignetă sunt ceea ce se cheamă veniturile proprii ale companiei din care ar trebui să se facă întreținerea.

În 2008, an de bum economic, cum ne spunea domnul Vosganian, "economia duduie", domnul Orban a reușit să strângă vreo 65o de milioane de lei. În 2009, an de criză, noi am strâns 930 de milioane de lei, adică cu 37% mai mult, anul acesta o să depășim 1,1 miliarde, introducem și rovigneta electronică. Dar, din banii aceștia ar trebui să se facă întreținerea, banii de la buget ar trebui să fie numai pentru investiții, iar domnul Orban și Guvernul dumneavoastră liberal, în loc să lase banii pentru întreținere s-a apucat să facă proiecte în credit-furnizor care nu pot fi plătite decât din veniturile proprii. Pe câte 5-6 ani a făcut aceste proiecte, mâncând jumătate din banii de întreținere, ai companiei pe următorii 6 ani. Adică de la toți miniștrii care-i urmează dumnealui în 6 ani.

Unul dintre ele este vestitul drum de importanță națională Scoarța-Bengești, care costă 1,2 miliarde de roni în accepțiunea domnului Orban care i-a dat unui prieten acest contract, 120 km, 1,2 milioane de roni. Drumul acesta este de așa mare importanță, bănuiesc că nu știți pe unde e, pentru că trece pe la Rânca unde are domnul Tase cabană și alți liberali, mai știe și domnul Voicu cine mai are niște cabane pe acolo...

În unele zile, trec trei mașini pe zi pe acolo...

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule ministru, ați consumat tot timpul afectat Guvernului, vă rog să....

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Vă mulțumesc.

Când mai îmi faceți următoarea moțiune vă spun și restul. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL.)

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Din partea Grupului parlamentar al PDL are cuvântul domnul deputat Cristian Petrescu.

 
   

Domnul Cristian Petrescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

În calitatea mea de membru al Comisiei pentru industrie și servicii vă aduc aminte că am cerut în data de 23 septembrie 2009 domnului ministru Berceanu un raport privind vulnerabilitățile sistemului feroviar de transport din România. Asta vizavi de secțiunea a treia a moțiunii dumneavoastră de cenzură.

În 20 octombrie, domnul ministru ne-a trimis un raport de 47 de pagini foarte complet pe această temă. Ei bine, paragrafe întregi din raportul trimis de domnul ministru Berceanu au fost copiate fără jenă de autorii acestei moțiuni. Nici măcar nu ați știut de unde să copiați pentru că tot ce ați reprodus dumneavoastră se referă la anul 2008 când guvernați țara, iar ministru era domnul Ludovic Orban.

E bine însă că măcar acum sunteți interesați de transportul feroviar și de aceea m să vă spun câteva adevăruri. CFR-SA nu a avut în anul 2007 și nici în 2008 un buget aprobat, fără ca această gravă chestiune să fi făcut parte din preocupările ministrului Orban. Deraierile cele mai numeroase de trenuri sau produs în mandatul domnului Orban, 17 în 2007, 14 în 2008, față de 6 în 2009.

Doamnelor și domnilor deputați,

Problema transportului feroviar din România este sub finanțarea gravă și permanentă a acestui sector în ultimii 20 de ani. Dar, în cei 4 ani cât ați fost la guvernare nu v-a preocupat deloc această problemă. Nici în 2007, nici în 2008 nu l-am auzit pe domnul Orban să ceară mai mulți bani pentru transportul feroviar. Pentru infrastructura feroviară, România și-a permis să investească anual în reparații și modernizări doar 147 de euro pentru un km de cale ferată. Pentru comparație, Bulgaria a putut cheltui anual 8.500 de euro, Ungaria 70.500 de euro, Grecia peste 90 de mii și așa mai departe. Vă reamintesc, România a cheltuit 147 de euro pentru un km. Ei pun acești bani de 20-30 ani, având fiecare doar câteva mii de km de cale ferată, de 5-6 ori mai puțin decât are România, iar rezultatele se pot vedea.

Trebuie să vă readuc aminte, dacă mai era nevoie, că ministrul Radu Berceanu a reușit să deschidă un nou capitol în bugetul pe anul 2010, în care să prevadă bani pentru reparații curente la infrastructura feroviară.

Domnul Orban, nu numai că nu s-a gândit să pună banii în buget pentru repararea infrastructurii, nici măcar nu i-a păsat de această problemă. Nu pot să trec cu vederea jaful pe care conducerea liberală l-a făcut la CFR Marfă, companie pe care ministrul Radu Berceanu a lăsat-o în aprilie 2007 cu un profit de 43 de milioane de lei, iar în decembrie, după un an și nouă luni de așa ziși liberalism, CFR Marfă avea pierderi de 170 de milioane de lei.

În mandatul domnului Orban, CFR Marfă a ajuns în faliment, înregistrând pierderi catastrofale și scăderi dinamice pe toate liniile, cu excepția uneia, salariile, care au tot crescut pentru clientela domnului Orban. În anul electoral 2008, la CFR Marfă, majorându-se succesiv salariile, cheltuielile cu personalul au crescut cu peste 50%.

Doamnelor și domnilor deputați,

Autorul moțiunii nu știe că fondurile europene pentru domeniul feroviar nu sunt de 2,4 miliarde de euro, ci de 1 918 762 000 de euro.

La Capitolul Fonduri europene este deja de notorietate contraperformanța domnului Orban, pe care nu l-a interesat deloc acest domeniu. Timp aproape doi ani nu a avut nicio preocupare în a credita autoritatea de implementare a fondurilor europene din CFR, așa cum spunea și domnul ministru mai devreme, deși oficialii europeni au tot cerut întâlniri cu domnia sa pe această temă. Urmare a acestei nepăsări, CFR nu a putut accesa niciun ban european în mandatul domnului Orban și încă sunt probleme. Abia după ce domnul Radu Berceanu a revenit la conducerea ministerului a reușit performanța de a credita în iunie 2009 Autoritatea de management a fondurilor europene pentru CFR, recuperând în 6 luni cei doi ani pierduți de România cu Ludovic Orban la transporturi.

Așadar, pe fonduri europene în domeniul feroviar se vor licita în 2010 lucrările în valoare de 1,6 miliarde de euro, iar în 2011, lucrări de 1,8 miliarde de euro.

Doamnelor și domnilor deputați,

Se pot da zeci sau chiar sute de exemple ale incompetenței și dezinteresului fostei conduceri liberale a Ministerului Transporturilor. Vă aduc aminte de celebra inginerie financiară prin care liberalii au dat pe degeaba Hotelul Astoria al CFR-ului, cu complicitatea și acceptul tacit al conducerii companiei și ministerului.

Vă amintesc și de întârzierile trenurilor pe tronsonul București-Constanța, sau pe ruta Câmpina-Predeal, cauzate și ele de incompetența și nepăsarea conducerii liberale a Ministerului Transporturilor. Aceasta era România bunului simț a domnului Orban și a liberalilor de la transporturi: incompetență, dezinteres, iresponsabilitate și rea-voință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Avem o industrie feroviară dezvoltată, cu companii ce au dovedit deja că sunt performante la nivel european, atât în ce privește construcția de material rulant, cât și în ce privește transportul de marfă sau persoane. Tot ce ne mai trebuie este o infrastructură pe măsură, iar investițiile anunțate deja mă îndreptățesc să consider că lucrurile merg pe calea cea bună în mandatul domnului ministru Radu Berceanu.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL.)

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Marian Săniuță. Se pregătește domnul deputat Relu Fenechiu.

 
   

Domnul Marian-Florian Săniuță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pot aștepta, nu-i o problemă, domnule ministru. Să terminați, poate terminați mai repede...

 
     

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Sunt atent!

 
   

Domnul Marian-Florian Săniuță:

Eu voi fi foarte scurt și la obiect, cu permisiunea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Spre deosebire de unii dintre colegii mei, eu nu vă voi spune azi de la această tribună ce nu ați făcut. Pentru că, domnule ministru, chiar ați făcut câte ceva pentru cetățenii din orașul Slănic-Prahova și comunele înconjurătoare. Pentru conformitate, vreau să informez plenul că orașul Slănic este, din cele ce cunosc eu, singurul oraș din România în care nu mai ajunge trenul, deși este una din localitățile unde s-a scris istorie CFR. Și asta din cauza nereparării unui pod pe tronsonul Ploiești-Slănic la km 30 + 370. Și aceasta din anul 2007, deci de peste 3 ani. De atunci, domnule ministru, ați făcut să dispară zâmbetul de pe fața copiilor care se chinuiesc să ajungă dimineața la școala din Slănic.

Ați obligat pe puținii navetiști cu loc de muncă în Slănic sau în comunele din periurban, să cheltuiască sume mari cu microbuzele private. Cui aparțin acestea oare? Și asta deși, în mandatul 2005-2008, le-ați promis că vor trăi mai bine.

Ați refuzat posibilitatea oamenilor simpli de a veni la tratament în bazele balneare din Slănic. Ați descurajat persoanele cu venituri mici să facă turism și nu în ultimul rând, domnule ministru, ați contribuit la înrăutățirea situației economice a Salinei Slănic. Și asta pentru că ea utiliza transportul vagonabil pe cale ferată. Și asta, stimate domnule ministru, pentru că în recentele campanii ați susținut teza că alții vor să ia sarea românească.

Aș putea, domnule ministru, mai ales că dumneavoastră vă pricepeți, să vă vorbesc despre concursurile de aeromodele ce n-au mai avut loc la Salina Slănic.

Întotdeauna am încercat să dau o notă de eleganță dezbaterilor din Parlamentul României, așa voi face și acum citându-vă. Este vorba de un fragment din stenograma plenului Camerei Deputaților din 14 ianuarie 2010.

Domnul Radu Berceanu: "Domnul deputat Săniuță are dreptate, este o problemă foarte dificilă acolo. E o problemă gravă, e un pod deteriorat care, într-adevăr, taie accesul. Noi nu am pus o sumă pentru că încă nu am avut indicatorii tehnico-economici ca să putem să punem o sumă, dar, așa cum i-am spus și domnului Săniuță, anul acesta vom termina indicatorii tehnico-economici, undeva în 2-3 luni, și la prima posibilitate de rectificare sau altceva, vom și finanța ca să pornim lucrările acolo."

Așa că, domnule ministru, vă rog să dați dovada eleganței dumneavoastră proverbială, de altfel, în Parlament, și să vă motivați lipsa de acțiune care contribuie la accentuarea vulnerabilităților României prin afectarea infrastructurii critice, așa cum este definit în Proiectul strategiei naționale de apărare. Sau, opinați, domnule ministru, că în România, cu eleganța, mori de foame.

Eu, oricum, cu eleganța modestiei îmi doresc, domnule ministru, să ajung cu trenul la Slănic, nu cu Audi A6 ca dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Relu Fenechiu, și se pregătește domnul deputat Ántál Istvan.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule Berceanu, nu vă deziceți. Exact la fel ca la Senat. Oamenii aceia v-au pus niște întrebări, dumneavoastră ați dat-o cu mazărea. Dar, rugămintea mea este, totuși, că sunt convins că veți mai avea o intervenție, să răspundeți întrebărilor pe care noi vi le-am pus.

Totuși, nu mă pot abține, din chestiunile pe care le-ați anunțat dumneavoastră aici, nu pot să vă suspectez de neștiință, nici de faptul că n-ați înțeles, ci de faptul că ați vrut așa să ne aburiți în stilul dumneavoastră caracteristic. Ați venit și ne-ați prezentat situația de la Bechtel, că a fost un contract făcut abuziv de PSD. Păi, și atunci, de ce, domnule Berceanu, ne tot spuneați în campanie, înaintea campaniilor electorale în 2008 în 2007, domnule de ce nu faceți la Bechtel, de ce nu lucrați acolo, nu ați lucrat nimic?

Păi, asta vă întreb și eu acum, pentru că dumneavoastră ne-ați spus nouă că nu am lucrat nimic și așteptam, domnule, dacă vine domnul Radu Berceanu rupem munții acolo și i-ați rupt de tot domnule Berceanu...

Dumneavoastră ne spuneți nouă cum s-a alocat acea lucrare? Asta e de domeniul trecutului. Da, sunt total de acord, domnul prim-ministru Tăriceanu s-a ținut de cuvânt. A cerut ministrului Dobre să renegocieze contractul. Și gura păcătosului adevăr grăiește. Dumneavoastră aici ne-ați spus, când a venit domnul Dobre cu contractul renegociat, pe 16 februarie 2006, adică, dacă mă gândesc bine, cam la un an după mandat, adică exact înainte de a fi schimbat cu dumneavoastră. Or, nu vă supărați, dacă i-a trebuit un an să renegocieze contractul, ce ne mai putem aștepta de la dumnealui?

Acum, dumneavoastră ați mai făcut aici o afirmație care va rămâne antologică. Nu consider că trebuie să se ocupe cineva de autostrada asta. Nu sunt dispus să aloc bani, o să vă rog pe toți cei care sunteți ardeleni să le spuneți ardelenilor că domnul Berceanu nu este dispus să aloce bani pentru Autostrada Transilvania, că așa vrea dumnealui, rămâne bucățica aia pe care a inaugurat-o cu tam-tam la Cluj, la domnul Boc acolo, și gata. În rest, ce ne mai trebuie?

Domnule ministru, eu v-am spus și știți foarte bine că vă apreciez ca om, ca profesionist, dar nu veniți să ne spuneți nouă aici că nu aveați cum să modificați, prin clarificări, dacă voiați, să măriți perioada de 6 luni de închidere financiară. Pentru că, în acea perioadă, puteați face asta fără nici o problemă, dacă chiar ați fi avut așa echipe de succes și cunoștințele necesare să rezolvați această problemă. Și, ca să nu mai discutăm de cine știe, cine nu știe, și cine dă sau nu lecții altuia, vreau să vă spun că acolo unde apelăm la fonduri europene, adică pe Coridorul IV, nu se pot faci nici concesiuni, nici parteneriate public-privat, domnule Berceanu.

În privința fondurilor europene, dumneavoastră încurcați un pic lucrurile. Uitați-vă cu atenție, vă rog, și citiți, nu v-am spus nici o clipă că Autostrada Târgu-Mureș - Iași propun s-o facem din fonduri europene. Din nou vă spun, nu cred că nu știți și încercați, pur și simplu, să dezinformați oamenii, dar cu bună știință.

Haideți să mai discutăm de drumurile expres și de reabilitarea drumurilor naționale, unde dumneavoastră mi-ați făcut trimitere la bugetul pe anul 2009 propus de Guvernul Tăriceanu. Păi, eu tocmai asta v-am spus, domnule Berceanu, că noi aveam asigurată finanțarea de la Banca Europeană de Investiții, în cadrul etapelor a-V-a și a VI-a de reabilitare a drumurilor naționale, iar drumurile expres nu ne-am propus nici o clipă să le facem din bani de la buget, pentru că nu vom avea niciodată bani pentru acest lucru. Iar dacă ați fi fost la discuțiile privind parteneriatul public privat, domnule Berceanu, pentru că eu cred că era normal să fiți la aceste discuții, dumneavoastră, în calitate de ministru al transporturilor, trebuind să fiți cel mai mare beneficiar al acestui proiect, trebuia să știți, peste tot unde e vorba de parteneriat public privat, mai ales în domeniul autostrăzilor și mijloacelor de comunicații, investitorii nu-și pot recupera banii exclusiv din taxa de autostradă. Cel puțin în România, dacă vom merge pe această idee, în afară de mult hulita Comarnic-Brașov, sau DN 1, dacă vreți, nu avem nicio autostradă de pe care un investitor să-și poată recupera banii din taxe, decât dacă punem 1.000 de euro de mașină. Și, atunci, există și posibilitatea ca în termen de 15-25 de ani, statul român să plătească o parte din această investiție. În acest fel, cu siguranță, se pot face și drumuri expres prin concesiune sau în parteneriat public privat.

Ați mai spus un lucru interesant. Studiile de fezabilitate sunt niște bibliorafturi pe care nu le înțelege nimeni.

Oricât ați vrea să mă jigniți, credeți-mă că eu le pricep. Poate aveți acolo mulți oameni care nu le înțeleg, dar nu e vina mea. Am văzut că dați vina pe DRDP-Constanța. Păi, nu vă supărați, aici e de vină DRDP-ul Constanța? Schimbați-i, domnule Berceanu, pe toți, vă dau eu dezlegare, dacă au greșit, dar nu-mi spuneți că nu aveți drumuri în România din cauza DRDP-urilor, că e păcat de Dumnezeu, se uită o țară întreagă la noi.

Stați că vă mai spun... Ați mai spus un lucru, foarte multe afirmații extraordinare, cred că o să le trec aici la catastif pe toate, că nu era treaba dumneavoastră să faceți aeroporturi. Și ați mai spus că ar trebui să desființăm și Aeroportul Târgu-Mureș și Aeroportul din Bacău. Cred că ar trebui să le desființăm pe toate, așa ați spus, că de nici unul nu e nimic, sunt muzee toate.

Domnule Berceanu, eu vă spun un lucru, pentru că sunt din Iași, m-am ocupat și m-am preocupat foarte mult de dezvoltarea Aeroportului Iași. Da, orice aeroport pe care-l faci azi, îl faci capabil să aterizeze pe el un 747. Da, conform normelor europene, o pistă trebuie să aibă 3200 m lungime și 60 de m lățime, ca să poată ateriza 747. Păi, ce vreți să faceți? Să facem un aeroport, cum avem noi la Iași, cu pistă de 1800 de metri și să ne dăm de ceasul morții, după aceea, că nu avem teren s-o extindem când se va lărgi traficul?

Domnule Berceanu, vă cred un om care gândiți pe termen lung, nu vrem să facem un aeroport până pică Guvernul. Că asta înseamnă că-l facem pentru 2-3 săptămâni.

Vreau să vă mai spun acum câteva chestii, pentru că am văzut că vă place să dați exemple. Și vă pot da și eu exemplu de centura Clujului, de centura Gherlei, lucrare de mare calitate acolo, a ținut 5 zile. Dar, tot dumneavoastră făceați referire la faptul că investiți bani pentru lărgirea portului Constanța. Da, știu că investiți bani pentru lărgirea portului Constanța, pentru că acolo e interesul clar al domnului senator Banias, care știm că are pe asociatul dumnealui șef al Administrației porturilor Constanța, știm că a fost declarată câștigătoare o firmă, alta decât cea care ar fi fost îndreptățită să câștige. Știm toate acestea, domnule Berceanu, nu am vrut să fac referire în moțiunea mea la toate aceste chestiuni.

Dacă doriți să discutăm despre înrudiri publice, vă spun și alte lucruri. De exemplu, CFR călători cred că este în situația asta și datorită afacerilor între rude. Știți că acționar majoritar la REMAR Pașcani este Grupul Feroviar Român și știți, de asemenea, că acest grup este controlat de domnul Gruia Stoica și domnul Vasile Ghidilă. Și e condusă de domnul Sorin Ghinde. Dar, poate puțini știți că soția domnului Sorin Ghinde are funcție de conducere chiar la firma care împarte contractele. Să-mi spuneți că toate sunt întâmplătoare? Să-mi spuneți că întâmplător s-au făcut acolo reparații la 400 de vagoane care reparate mai au durată de viață doar de 10 ani? Dacă tot dumneavoastră sunteți așa corect, poate îmi spuneți și care a fost șpilul acolo când a fost angajat la CFR infrastructură domnul Ioan Garoseanu care, nu cred că nu știți, că este tot unul din foștii directori de la Grupul feroviar român. Și întrebarea mea este: conflicte de interese nu există deloc aici?

Pot să vă dau, domnule Berceanu, dacă vreți, 7 pagini de exemple de astea, cum le-ați dat dumneavoastră pe acelea cu angajata de la minister și angajata de la direcție... Sunt foarte multe, dar eu cred totuși că aici se pune o întrebare și întrebarea este: de ce nu faceți nimic? De ce ne spuneți că de mâine încolo o să construiți autostrăzi, că aveți în derulare nu știu câte proiecte? Pentru că întrebările mele au fost clare. De ce nu ați cheltuit până azi niciun euro din fondurile europene?

La întrebările pe care vi le-am pus eu, vreau să vă rog să răspundeți, domnule Berceanu. Nu pentru că vă cer eu asta, ci pentru că așa e procedura parlamentară.

În continuare, ședința a fost condusă de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Sever Voinescu-Cotoi și Mihai Alexandru Voicu, secretari.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să finalizați.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul domnului Antal Istvan, din partea Grupului parlamentar al UDMR, precizând că Grupul minorităților naționale și Grupul independenților nu și-au stabilit vorbitori și nu intenționează să vorbească în această dezbatere pe marginea moțiunii.

 
   

Domnul Ántál István:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Am rugămintea, dacă depășesc cumva cele 4 minute acordate grupului nostru, să-mi acordați din partea Grupului parlamentar al minorităților câteva minute în plus, având în vedere faptul că după această dezbatere foarte interesantă, cel puțin pentru mine, mi-au venit și mie idei. Nu la nivelul domnului Fenechiu, să dau detalii tehnice acum despre fel și fel de construcții, vizavi de drumuri expres și altceva, ci ca un deputat care participă de foarte mult timp, pot să vă spun că am participat la toate dezbaterile din Comisia pentru industrie și servicii, de când am început cu autostrăzile și cu legislația pentru infrastructură, în general, și de fiecare dată am participat și la dezbateri, și la moțiuni și, în aceste moțiuni și aceste dezbateri, în funcție de ce parte a baricadei se situau colegii noștri, vina mereu era a altcuiva. Deci, când era cineva la guvernare încerca să facă ceva, opoziția, bineînțeles, având menirea să-l blocheze, când se schimbau rolurile, la fel se întâmpla, și așa am pierdut 10 ani de zile. După 2001-2002 am început, în sfârșit, să facem și legislație pentru construcția de autostrăzi.

Dar, ca să nu continui disputa începută, aș dori să vă spun, domnilor colegi, chiar dacă vă surprinde că greșeala fatală, greșeala fatală a fost făcută de Ceaușescu, ca să vă liniștiți, de acolo ni se trage, da? Că pe vremea respectivă, deja în centrul Europei, celelalte țări din lagăr își construiau autostrăzi, da? Și așa am ajuns ca noi să fim cu 20 de ani în urma lor. Și dacă cineva vine să călătorească din peninsula Iberică, prin toată Europa, are această posibilitate, numai că, când ajunge la granița noastră, se cam termină Europa, că nu mai avem legătura cu lumea cealaltă. Și dacă continuăm așa, probabil că încă o să mai discutăm așa vreo 10 ani de zile despre importanța unui traseu sau altul și o să batem pasul pe loc. Ca atare, eu aș dori și am un material interesant, zic eu, în față, prin care încerc să vă spun și un lucru pozitiv vizavi de activitatea ministerului și a ministrului despre un capitol, e adevărat subțire, dar 3 fraze apar în Programul de guvernare vizavi de acest capitol, dar ceea ce pentru mine, cel puțin, și pentru colegii mei reprezintă o șansă, că, în sfârșit, încercăm să ne și gândim și să găsim soluții pentru a ieși din impasul acesta, având în vedere starea drumurilor noastre naționale și lipsa autostrăzilor, ceea ce ne creează mari greutăți și încercăm să intrăm, cel puțin, pe un tronson unde avem ce căuta, vă spun eu, și vorbesc despre Capitolul 12 din Programul de guvernare, "Infrastructura de transport", unde s-a prevăzut măsura încurajării transportului de tip RO-LA, așa se numește în limbajul tehnic, ceea ce înseamnă "rollenden landstrassen", șosea rulantă. Ceea ce înseamnă că o să încercăm să facem un program ca, camioanele să fie transportate în vagoane speciale pe distanțe lungi pentru a debarasa situația existentă actualmente pe drumurile noastre. Și acest program reprezintă într-adevăr un pas absolut pozitiv, un demers absolut pozitiv făcut de acest minister și de domnul ministru Berceanu și pot să vă mărturisesc sincer că și pe vremea guvernării liberale am fost, am participat la guvernare și este curios faptul că nu s-a început, s-a discutat mult despre această posibilitate de transport mixt și o șansă pentru a ieși din acest impas, dar nu s-a trecut în programul de guvernare.

Iată că acum avem un program și, mai mult, acest program fiind comun, făcut cu specialiștii din coaliția respectivă, s-a căzut de acord și specialiștii din minister lucrează deja la implementarea acestui program, după ce o să obțină avizul necesar din partea Uniunii în vederea demarării acestui program, având în vedere faptul că și aici, și la acest program, ca și la programele de construire a autostrăzilor, avem nevoie de un singur lucru. Adică, de trei lucruri, mai bine zis, și știți dumneavoastră: de bani, de bani și de bani. Ceea ce nu dispunem.

Ca atare, avem nevoie de ajutor de stat, dar cu acordul Uniunii, demersurile sunt făcute, și prin acest program practic se poate demonstra că există și o gândire pozitivă, ceea ce este benefic, și consider că, cu toții o să fim de acord ca pe lângă celelalte programe de construcție de autostrăzi, cum l-ați auzit pe domnul ministru, cu acest buget subțire, să facem demersurile necesare ca cel puțin aici să avem succes. Pentru că există cereri din partea transportatorilor pentru ca tirurile să fie transportate și pe distanțe mai mari, sigur pe distanța București-stația Progresu până la Arad, dar există această posibilitate și pe distanța București-stația Progresu-Wels din Austria și retur.

Cu atât mai mult cu cât deja s-au făcut primele încercări cu un tren format din 21 de vagoane, un vagon cușetă pentru șoferi și un vagon generator pe relația Glogovăț-București-Progresu și deja CFR marfă dispune de 160 de vagoane.

Dacă acest program va fi implementat consider eu că o să avem o șansă ca să ne încadrăm în viziunea, de altfel, europeană, pentru că această problemă există peste tot, și în țările dezvoltate, unde există infrastructură bine construită și autostrăzi bine construite.

Îmi permiteți totuși, dacă am venit la acest microfon, să fac un singur comentariu vizavi de cele prezentate de domnul ministru. Domnule ministru, cu scuzele de rigoare, eu cred că totuși Aeroportul Brașov, care...

(Din sală i se solicită să încheie discursul.)

Am cerut trei minute de la minorități, cu permisiunea dumneavoastră.

Aeroportul Brașov cred că va fi construit pentru că de acum încolo, după ce dumneavoastră ne-ați spus că ați dat deja toate avizele, cred că, cade în sarcina celor trei județe și eu cred că aceste trei județe vor fi în măsură ca în anii următori să realizeze această investiție, iar pentru continuarea Autostrăzii Transilvania, îmi permit totuși un punct de vedere personal, nu am acordul grupului, să vă spun că există două șanse: la revizuirea bugetului pe anul 2010, ori se suplimentează bugetul Ministerului Transporturilor în așa fel ca să poată accesa liniile de credite existente la BEI și la BERD, ori, dacă nu va fi nevoie, și cu regret vă spun, v-am spus că este o opțiune personală, să încercăm, după ce trecem de acest hop, să încercăm să mai luăm un împrumut de cel puțin zece miliarde de euro, care să fie investite numai în aceste programe care sunt pregătite pentru lansarea la ministerul dumneavoastră.

Acestea fiind spuse, noi nu suntem de acord cu această moțiune prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Conform programului votat, încheiem aici dezbaterea pe moțiune și trecem la celelalte propuneri legislative rămase restante, pentru a intra pe urmă în sesiunea de vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice (rămasă pentru votul final);  

Punctul 9, Propunerea legislativă privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul. Nu.

Din partea comisiei, raportul. A fost un raport comun pe fond realizat de Comisia juridică și Comisia pentru agricultură.

Domnule secretar, vă rog.

Vă rog, Comisia pentru agricultură. Domnule deputat, prezentați raportul.

   

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Dau citire raportului comun asupra Propunerii legislative privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

În conformitate cu prevederile art.93 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, precum și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă mai sus menționată, transmisă cu adresa nr.390 din 28 iunie 2010.

La întocmirea raportului, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Propunerea are ca obiect de reglementare stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, în concordanță cu prevederile actualului Cod silvic, Legea nr.46 din 2008, cu modificările și completările ulterioare.

La dezbaterea proiectului a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art.54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Cristian Apostol, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor.

La lucrările Comisiei pentru agricultură au fost prezenți 27 de deputați din totalul de 27 membri ai comisiei, iar la lucrările Comisiei juridice, de disciplină și imunități, prezenți au fost 19 deputați din totalul de 28 de membri ai comisiei.

Propunerea a fost adoptată în unanimitate la ședința care a avut loc, astăzi, 28 iunie 2010.

Propunerea legislativă este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii, comisiile propun admiterea cu modificări și completări a propunerii legislative.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare nu sunt.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Titlul legii: "Lege privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice."

Observații? Nu sunt.

De la punctul 2 la punctul 16, dacă sunt observații. Nu sunt.

De la punctul 16 la punctul 25.

Domnul președinte Tabără. La art.19. Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți doar o corectură absolut necesară. este vorba de termenul de valabilitate - avizul de însoțire în funcție de distanțele de transport a materialelor lemnoase - este de maximum 24 de ore. În loc de 24, o scăpare la comisie, 72 de ore. Pentru că este imposibil de a aplica acest termen.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

S-a consemnat.

De la punctul 25 la punctul 36, dacă mai sunt observații. Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 36 la punctul 57. Observații? Nu sunt. Adoptate.

Rămasă pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor suprafețe de teren, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești - Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Montanologie Cristian-Sibiu, respectiv din administrarea Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas - Constanța, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. a obiectivului de investiție Varianta de ocolire a municipiului Sibiu, respectiv a obiectivului de investiție Varianta de ocolire a municipiului Constanța (rămas pentru votul final);  

Intrăm în punctul 11, Proiectul de Lege privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor suprafețe de teren, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe-Ionescu-Șișești" - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian-Sibiu, respectiv din administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas -Constanța, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, a obiectivului de investiție "Varianta de ocolire a municipiului Sibiu", respectiv a obiectivului de investiție "Varianta de ocolire a municipiului Constanța".

Observații?

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul. Nu.

Raportul comisiei. Vă rog. Domnul deputat Spânu.

Fondul a fost Comisia pentru educație și Comisia pentru agricultură.

   

Domnul Teodor-Marius Spînu:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, prin adresa PL-x 564 din 4 noiembrie 2009, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere și avizare în fond cu Proiectul de Lege privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor suprafețe de teren, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian-Sibiu, respectiv din administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas-Constanța, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, a obiectivului de investiție "Varianta de ocolire a municipiului Sibiu", respectiv a obiectivului de investiție "Varianta de ocolire a municipiului Constanța".

Pentru întocmirea raportului, comisiile au analizat avizele primite de la Comisia pentru industrii și servicii și de la Comisia juridică, de disciplină și imunități și au primit și avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor suprafețe de teren de 186.555 metri pătrați, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian-Sibiu, respectiv din administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas-Constanța, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, a obiectivului de investiție "Varianta de ocolire a municipiului Sibiu", respectiv a obiectivului de investiție "Varianta de ocolire a municipiului Constanța".

La lucrări au fost prezenți 52 de deputați din totalul de 58 de membri ai comisiilor, având ca invitați, în conformitate cu prevederile art.54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, pe domnul Kiraly Andrei-Gheorghe, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, domnul Dănuț Apetrei și domnul Adrian Rădulescu, secretari de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnul Anton Marin, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, domnul academician Gheorghe Sin, președinte, și domnul Dumitru Simionescu, vicepreședinte, respectiv, domnul Ianculescu Marian, secretar general, din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești".

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumim.

 
   

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Potrivit prevederilor alin.75, în raport de obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor organice.

În ședința din data de astăzi, comisiile au propus, cu 57 de voturi pentru și unul împotrivă, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Nu sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești - Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava și în administrarea Consiliului Local al municipiului Suceava, județul Suceava (rămas pentru votul final);  

Punctul 12, Proiectul de Lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" - Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava și în administrarea Consiliului Local al municipiului Suceava, județul Suceava.

Raport comun de respingere.

Intervenții din partea grupurilor nu sunt.

Rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești -Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava și în administrarea Consiliului Local al municipiului Suceava, județul Suceava (rămas pentru votul final);  

Punctul 13, Proiectul de Lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" - Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, județul Suceava.

Este cu raport de adoptare.

Comisia propune aprobarea.

Intervenții din partea grupurilor nu sunt.

Nu există amendamente.

Urmează votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2010 pentru modificarea art.13 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu și a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 13<sup>1</sup> din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu (rămase pentru votul final);  

Punctul 20, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2010 pentru modificarea art.13 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu - și, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 131 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Este procedură de urgență.

Inițiatorul nu dorește să intervină.

Comisia raportoare, doamna președinte Sulfina Barbu propune adoptarea.

Și intrăm în dezbaterea pe articole.

Titlul legii: "Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2010 pentru modificarea art.13 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu."

Observații? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 2 la punctul 10, dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 15, dacă sunt observații. Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 16 la punctul 28, nu sunt observații. Adoptate.

De la punctul 29 la punctul 34. Nu sunt observații. Adoptate.

Dacă la Anexele nr. 3 și nr. 4 sunt observații. Nu sunt. Adoptate.

La Anexa nr. 2, observații? Nu sunt. Adoptată.

Rămâne la votul final.

  Supunerea la votul final:  

Și începem sesiunea de vot final.

Vă rog să pregătiți cartelele și să vă înregistrați prezența.

Atrag atenția secretariatului tehnic că am cerut înregistrarea prezenței.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului în domeniul securității sociale între România și Canada, semnat la Ottawa, la 19 noiembrie 2009 (adoptat ce urmare a depășirii termenului constituțional).  

În ceea ce privește Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului în domeniul securității sociale între România și Canada, semnat la Ottawa la 19 noiembrie 2009, termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Supunerea la votul final: Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (adoptat);

Vă propun să intrăm în sesiunea de vot final.

Primul proiect, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

255 de voturi pentru, 6 împotrivă și o abținere.

Proiectul a fost adoptat.

    Proiectul de Hotărâre privind completarea articolului 59 din Regulamentul Camerei Deputaților (adoptat);

2. Proiectul de Hotărâre privind completarea art.59 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

258 de voturi pentru, 3 împotrivă și 4 abțineri.

Proiectul a fost adoptat.

    Proiectul de Lege privind parteneriatul public - privat (adoptat);

3. Proiectul de Lege privind parteneriatul public-privat.

Lege ordinară.

Cameră decizională.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

261 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri.

    Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect (adoptat);

4. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect.

Lege ordinară.

Vă rog să votați.

254 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri.

    Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2010 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri și de persoane (adoptat);

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2010 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri și de persoane.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

254 de voturi pentru, 2 împotrivă și 4 abțineri.

Proiectul a trecut.

    Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2010 privind transmiterea unui imobil aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Mediului și Pădurilor-Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării în administrarea Ministerului Apărării Naționale (adoptat);

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2010 privind transmiterea unui imobil aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Mediului și Pădurilor-Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării" în administrarea Ministerului Apărării Naționale.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

192 de voturi pentru, 56 împotrivă și 15 abțineri.

    Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (adoptat);

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

214 voturi pentru, 44 împotrivă, 8 abțineri.

    Moțiunea simplă inițiată de 54 de deputați (respinsă);

8. Moțiunea simplă inițiată de 54 de deputați.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

112 voturi pentru, 142 împotrivă și 8 abțineri.

Moțiunea a picat.

    Propunerea legislativă privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice (adoptată);

9. Propunerea legislativă privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

207 voturi pentru, 43 împotrivă și 9 abțineri.

A trecut propunerea legislativă.

    Proiectul de Lege privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor suprafețe de teren, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești - Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Montanologie Cristian-Sibiu, respectiv din administrarea Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas - Constanța, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. a obiectivului de investiție Varianta de ocolire a municipiului Sibiu, respectiv a obiectivului de investiție Varianta de ocolire a municipiului Constanța (adoptat);

Trecem la 10, Proiectul de Lege privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor suprafețe de teren, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" - Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Montanologie Cristian-Sibiu, respectiv din administrarea Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas - Constanța, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. a obiectivului de investiție "Varianta de ocolire a municipiului Sibiu", respectiv a obiectivului de investiție "Varianta de ocolire a municipiului Constanța"

Votul este deschis. Vă rog să votați.

251 de voturi pentru, 4 împotrivă și 4 abțineri.

    Proiectul de lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești - Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava și în administrarea Consiliului Local al municipiului Suceava, județul Suceava (adoptat);

La 11, Proiectul de Lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" - Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, județul Suceava.

Este lege organică.

Vă rog să votați.

Deci, propunerea comisiei este de adoptare. Următorul punct este de respingere.

Acum o să vă rog să votați.

Votul este deschis. Propunerea comisiei, de adoptare.

247 de voturi pentru, 3 împotrivă și 8 abțineri.

Acum, avem un proiect de respingere.

    Proiectul de lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești - Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava și în administrarea Consiliului Local al municipiului Suceava, județul Suceava (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulată de comisie);

12. Proiectul de Lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" - Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava și în administrarea Consiliului Local al municipiului Suceava, județul Suceava.

Comisia propune respingerea.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Nu, numai o secundă. Cred că e o problemă la secretariat cu ce mi-au notat.

   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamna președinte,

Aici sunt două proiecte, de fapt este o inițiativă legislativă și un proiect al Guvernului. Da? O să vă spună doamna secretar de stat. (Discuții la masa prezidiului între doamna secretar de stat și președintele Camerei. Rumoare, vociferări.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, este corect. Secretariatul tehnic a inversat, propunând primul punct pentru adoptare, potrivit raportului.

Ați votat pentru adoptare.

Al doilea raport este de respingere: se votează propunerea comisiei, de respingere.

Vă supun la vot acum propunerea comisiei, de respingere.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat. 148 de voturi pentru raportul comisiei, 94 împotrivă și 7 abțineri.

 
     

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea (din sală):

Cereți reluarea votului, doamna președinte!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este lege organică.

Nu a întrunit numărul necesar de voturi.

 
    Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2010 pentru modificarea art.13 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu (adoptat);

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2010 pentru modificarea art.13 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat. 249 voturi pentru, 4 împotrivă și 8 abțineri.

    Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 13<sup>1</sup> din Ordonanșa de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu (adoptată propunerea de respingere formulată de comisie).

14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.131 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu.

De data aceasta, comisia propune respingerea.

Vă supun la vot. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat. 248 voturi pentru, 4 împotrivă și 4 abțineri.

Cu aceasta, am epuizat ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

   

Ședința s-a încheiat la ora 20,55.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 10 august 2020, 0:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro