Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 iunie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.105/01-07-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 21-06-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 iunie 2010

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse în prima parte de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Dumitru Pardău și Ștefan Valeriu Zgonea, secretari.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și invit pe cei doi secretari să vină la prezidiu.

Vă anunț că din totalul celor 334 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 171. Sunt absenți 163, din care 33 participă la alte acțiuni parlamentare.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei, vă informez că au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi, programul de lucru, lista rapoartelor depuse, informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților, lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale și sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

 
Informare cu privire la reuniunea absolvenților români și moldoveni ai Centrului European pentru Studii de Securitate George C. Marshall;  

Pentru început, aș vrea să-i dau cuvântul domnului deputat Doru Frunzulică pentru un anunț.

   

Domnul Doru-Claudian Frunzulică:

Doamna președinte,

Stimate și stimați colegi,

Am un anunț de făcut.

Joi, 24 iunie, la ora 17,30, la Cercul Militar Național are loc reuniunea absolvenților români și moldoveni ai Centrului European pentru Studii de Securitate "George C. Marshall".

Știu că mulți dintre dumneavoastră ați absolvit diferite cursuri ale Centrului Marshall: "Program in Advanced Security Studies" sau "Senior Executive Seminar" sau "Program on Terrorism and Security Studies". Am onoarea să vă invit încă o dată să participați la această reuniune unde ambasadorul SUA va susține conferința cu tema "Importanța zonei lărgite a Mării Negre pentru securitatea SUA și a aliaților NATO", iar ambasadorul german va susține conferința "Uniunea Europeană după Tratatul de la Lisabona. Realități și perspective ale Parteneriatului româno-german".

De asemenea, participă directorul Centrului European pentru Studii de Securitate "George C. Marshall", generalul doctor John Rose, precum și ambasadorul american și cel german, pentru că cele două țări, după cum știți, patronează acest centru de studii de securitate și apărare.

Mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

 
Informare privind înscrierea domnului Ioan Muntean în rândul deputaților independenți neafiliați grupurilor parlamentare.  

Vream să mai fac un anunț: domnul Ioan Muntean, deputat în Circumscripția electorală nr.29 Neamț, Colegiul nr.5, ne anunță că își va face înscrierea în lista de prezență a deputaților independenți neafiliați grupurilor parlamentare.

Intervenție în legătură cu publicarea declarațiilor de avere și de interese ale deputaților liberali.  

Domnul Eugen Nicolăescu, pe procedură.

   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

Este de neînțeles faptul că o hotărâre a unui grup parlamentar estre cenzurată de Secretariatul general al Camerei. Vă aduc aminte că săptămâna trecut, chiar lunea trecută, sub semnătura liderului Grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaților s-a solicitat ca declarațiile de avere și de interese ale deputaților liberali să fie făcute publice pe site-ul Camerei Deputaților.

Am constatat ulterior că ne vine o adresă din partea secretarului general al Camerei, prin care ne invită pe fiecare deputat în parte, pe declarație pe proprie răspundere, să solicităm acest lucru, cu toate că exista o hotărâre a grupului parlamentar. Eu înțeleg că la nivelul Camerei Deputaților, hotărârile grupurilor parlamentare sunt consultative sau facultative.

Eu vă aduc aminte că hotărârile sunt normale și aplicabile. Nimeni n-are voie să le cenzureze. Astăzi, deputații liberali au făcut și cereri în scris individuale. Dar nu e normal ceea ce se întâmplă și vă rog să luați act de acest protest pentru ca așa ceva să nu se mai întâmple.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Am o precizare cu caracter tehnic. Am avut această discuție în Biroul permanent al Camerei, acolo unde domnul Adrian Năstase a spus că nu se poate accepta o hotărâre luată de un grup. Cererile trebuie să fie individuale.

La rândul meu, și eu, domnule Eugen Nicolăescu, și eu am depus o cerere individuală pentru ca declarația mea de avere să fie afișată pe site.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea modalităților de atribuire și clarificare a proiectelor pentru acordarea fondurilor europene pe măsura 3.2.2. în perioada 2009-2010 (rămas pentru votul final);  

Intrăm în ordinea de zi.

Avem un proiect de Hotărâre privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea modalităților de atribuire și clarificare a proiectelor pentru acordarea fondurilor europene pe măsura 3.2.2.

Grupul parlamentar al PSD a propus această comisie de anchetă. O să rog să și susțină.

Domnul Stanciu.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Distinsă doamna președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Și tovarășul Nicolăescu,

Există unele îndoieli, poate justificate, poate nejustificate, care planează în special asupra distinșilor noștri colegi de la PDL care ar favoriza o așa-numită clientelă politică în distribuirea acestor contracte, respectiv, programe.

Pentru a încerca să evităm unele chestiuni care nu sunt în realitate normale și care planează asupra distinșilor noștri colegi de la PDL, Partidul Național Liberal și PSD încearcă să-i protejeze făcând o comisie de anchetă și suntem convinși că distinșii colegi deputați și deputate de la Partidul Democrat Liberal vor vota pentru această comisie pentru că nici dânșii, ca și noi, ca și domnii liberali, ca și domnii de la Grupul parlamentar al independenților sau colegii noștri de la minorități naționale, nu au pe nimeni de apărat pentru că nu au nici un fel de interes, ci în special această guvernare este transparentă, este democrată și astăzi vom vedea dacă apără clientela politică sau așa-zisa clientelă politică sau vor vota pentru transparență, da?, pentru eficacitate în aceste contracte și programe, și vor fi alături de toți, scăpând o anatemă: că puterea este coruptă.

Eu nu cred, îl avem aici pe domnul Mircea Toader care vorbește la telefon probabil cu altcineva, și va susține și el ca distinșii colegi PDL să voteze această comisie de anchetă, pentru că altfel se va înțelege în subsidiar că dânșii protejează marea corupție și că tăierea pensiilor, tăierea salariilor este făcută în detrimentul cetățeanului și pentru binele celor care sifonează diferite contracte pe măsura 3.2.2.

Eu cred că astăzi, distinsă doamnă președinte, vom avea un vot de unanimitate și nimeni nu va îndrăzni să mai acuze PDL-ul, spunem noi, de anumite chestiuni care aparent sunt ilegale. Este un partid democrat din când în când. Cred că astăzi va fi chiar democrat și în frunte cu domnul Mircea Toader va vota pentru comisia de anchetă.

Vă mulțumesc anticipat pentru votul dumneavoastră.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Mircea Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

L-am ascultat pe domnul Stanciu care cere transparență și să ne apare interesele noastre; sunt interesele României, domnule Stanciu. Cred că nu există nici un interes al cuiva să creeze o suspiciune referitoare la aceste fonduri, fiindcă cei care le acordă e Uniunea Europeană. Cea care supervizează este Uniunea Europeană sau Comisia Europeană. Și cred că nimeni nu are nu numai interesul, nu vrea nimeni să riște ca pe modul în care au fost repartizate aceste fonduri să existe cât de cât o suspiciune și în afara regulii.

Dar pentru a face o comisie de anchetă până când nu s-a finalizat până la urmă care sunt proiectele care ajung în final să fie finanțate, este încă cale lungă. Acum, o parte sunt încă în comisia de contestații. Poate cele pe care dumneavoastră le susțineți că au fost depunctate vor fi aduse la un punctaj normal, și cred că a ne apuca acum noi să dăm drumul la anchetă care să creeze la rândul ei o suspiciune suplimentară la Comisia Europeană, face ca să pierdem toți. Să ajungem în situația în care nici unul din aceste proiecte să nu fie finanțate.

Sigur că toți suntem interesați, inclusiv noi, să existe transparență și regulă. Sigur că știți foarte bine că s-au schimbat regulile în timp ce eram noi la un moment dat împreună cu PSD-ul. S-au schimbat înainte, când era Guvernul Tăriceanu. Regulile trebuie să fie sigure și cunoscute de toți.

Motivul pentru care nu suntem de acord cu această comisie l-am susținut. Pe de o parte, că nu suntem de acord cu astfel de comisii de anchetă, poate să fie în Comisia pentru agricultură, poate să fie solicitat la audieri directorul de la ADRPP, poate să fie orice document solicitat în cadrul Comisiei pentru agricultură, unde sunt specialiști. Restul, vom face iarăși o dezbatere publică, o anchetă judiciară care are un singur efect: televiziunea care trebuie să primească în plus un material de discuții fără efect sau poate să fie un efect mai negativ decât ne gândim noi. Acesta este motivul pentru care noi nu suntem de acord.

Putem, în cadrul comisiilor de specialitate, și cei care sunt în Parlament de mai mult timp știm că foarte multe analize au fost făcute în comisiile de specialitate, în comisiile permanente unde, într-adevăr, sunt cei mai competenți colegi de-ai noștri, care cunosc foarte bine aceste probleme. Și cred că a menține această metodă de a avea comisii de anchetă peste comisii de anchetă, mergând pe ideea că putem să facem un spectacol televizat, nu ne ajută nici pe noi, parlamentarii, nici actul propriu-zis pe care vrem să-l susținem cu toții: accesarea de fonduri.

Acesta este motivul pentru care nu susținem această comisie.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Valeriu Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna președinte,

Dragi colegi, membri ai Grupului Partidului Democrat Liberal,

Procedura europeană nu se amână și poate că domnul Toader n-a aflat, dar colegii noștri care au fost selectați, unii dintre ei, după opinia noastră, nelegal, au semnat deja cu statul român contractele și ele au fost trimise către Uniunea Europeană. Ceea ce vă spunea domnul Toader este că domnul Cioloș, la presiunea Grupului PDL, s-a speriat și a propus suplimentarea acestei sume cu 161 de milioane, văzând că aproape 70%-60% dintre președinții consiliilor județene și majoritatea primarilor care au pierdut la București contractele, datorită modificării după încheierea selecției, de către domnul Vădana, și-i pronunț și numele aici, a procedurilor, majoritatea au depus cereri de contestație, dar în același timp au făcut plângeri la Comisia Europeană, plângeri la Parlamentul European, la OLAF și la Comitetul regiunilor.

Cred că dacă ar fi să folosim o procedură pe care o folosea domnul Boc, cred că dumneavoastră ar trebui să acceptați, cum și noi am acceptat când dumneavoastră vă plângeați la Parlamentul European, ar trebui ca și dumneavoastră să acceptați că e mai bine ca noi, românii, să vedem atunci când greșim decât să vadă ei înaintea noastră.

Poate că între cele 400 de proiecte care au fost selectate, unele dintre ele sunt corecte și nu cred că acest lucru vă deranjează. O comisie de anchetă nu are nici o legătură cu vreo procedură juridică externă. Comisiile de anchetă sunt cele care constată dacă lucrurile s-au desfășurat conform procedurilor europene și a caietelor care au fost aprobate de către ministerul de resort sau dacă ele au schimbate în timpul jocului.

Este adevărat că plenul Camerei Deputaților este suveran. Și noi așteptăm de la dumneavoastră să acceptați această comisie de anchetă în care Partidul Democrat Liberal, ca și UDMR, ca și celelalte structuri, vor fi reprezentate. Dar cred că trebuie să clarificăm ce s-a întâmplat în ultimele zile în structura de selecție și de decizie a acestor proiecte, înainte ca structurile europene să se autosesizeze.

Eu nu știu dacă proiectele sunt bune sau sunt rele. Știu că am văzut proiecte care au fost plecate cu 47 de puncte de la structurile regionale și au ajuns, peste noapte, cu 67 de puncte la structurile naționale. Ceea ce știu eu, din ceea ce vedeți dumneavoastră publicat pe internet, este că în proporție de sută la sută proiectele respective sunt doar, repet, doar la primarii PDL.

Poate că dumneavoastră aveți o cheie a succesului mai mare decât ceilalți și noi n-o știm. Și tocmai de aceea, ca parlamentari suntem datori să aducem aceste clarificări în colegiile noastre pentru că și dumneavoastră aveți colegii, ca și noi.

Mai mult, noi am solicitat, împreună cu Partidul Național Liberal, începerea acestei comisii de anchetă, tocmai pentru că structura este extrem de complexă și ea nu aparține Comisiei pentru agricultură sau Comisiei pentru finanțe publice sau altei comisii, Comisiei juridice din Parlamentul României, ci sunt toate aduse la un loc.

Și, încheind, eu cred că așa cum ați pus capac pe oală în 2007, la anumite proiecte pe care le-ați câștigat în 2005, în 2006 și le-ați aplicat în 2007 și 2008, și Comisia Europeană v-a demonstrat că anumiți primari de-ai dumneavoastră au luat fonduri și le-au cheltuit ilegal și a rămas numai la Comisia Europeană, și ne-au mai luat și banii în 2008 de pe fondurile SAPARD, poate nu vă mai aduceți aminte, cred că ar fi rușinos pentru România, într-o perioadă delicată, să se facă presiune, să se pună presiune asupra ei, să fie demonstrat că procedura de selecție în România este neregulamentară, conform prevederilor instituțiilor europene.

De aceea, eu am să vă rog pe dumneavoastră să votați pentru această comisie de anchetă dacă credeți că cei 400 au fost selectați corect. Dacă aveți impresia că cei care au fost selectați sunt incorecți, atunci votați împotriva acestei comisii de anchetă, pentru că sunt convins că dumneavoastră aveți ceva de ascuns.

V-aș ruga doar să vă uitați câte proiecte au fost depuse și care este ponderea pe care dumneavoastră o aveți dintre proiectele depuse și proiectele câștigate, și o să vedeți acest lucru clar. Dacă vreți să fiți corecți cu dumneavoastră și să explicați electoratului dumneavoastră, uitați-vă și la ponderea selecției și unde erau aceste proiecte când au trecut de filtrul regional.

Mai mult nici nu vreau să comentez, dar este regretabil că, așa cum în 2006 ați parașutat bani și ați obligat, modificând Legea nr.251, ca anumiți primari, în schimbul unor sume de bani, să plece de la partidele din opoziție la un partid din arcul guvernamental, astăzi să folosiți resursa financiară europeană, singura pe care o mai avem pentru a dezvolta zona regională și zona locală rurală, s-o folosim doar prin clientela noastră politică. Este regretabil și să știți că nu noi am dorit, ca parlamentari, ci primarii noștri care au cheltuit miliarde din acel buget care dumneavoastră spuneți că e cheltuit pe altceva, primarii ne-au cerut, pentru că au cheltuit câte două-trei miliarde pe studii de fezabilitate și proiecte tehnice.

Eu vreau să vă mulțumesc și-mi pare rău că dumneavoastră sunteți plictisiți. Bănuiesc că sunteți plictisiți, că am văzut că prin colegii nu prea mai dați și aveți lacăte prin toate structurile județene, pentru că vă e frică acum de popor. Dar măcar aici votați așa cum trebuie.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

Și o să mă adresez în primul rând stimaților colegi de la PDL, pentru că eu cred că de votul dumneavoastră depinde dacă noi, la nivelul Parlamentului, ne facem sau nu datoria.

Avem în Regulament posibilitatea să înființăm comisii de anchetă. Regulamentul acordă acest drept deputaților tocmai pentru că este nevoie ca la nivel parlamentar să verificăm, atunci când considerăm noi de cuviință, ce se întâmplă în această țară, pentru că toți răspundem până la urmă în fața poporului de modul în care se gestionează această avere pe care o avem cu toții și care, generic, se numește banul public, aici, în această situație, cu atât mai mult, banul comunitar. Deci, eu cred că și dumneavoastră, ca și deputații opoziției, aveți aceeași responsabilitate.

În al doilea rând, o investigație parlamentară eu cred că nu este un motiv de teamă pentru cineva, ci, dimpotrivă, este un prilej prin care putem să dovedim Uniunii Europene că suntem și noi îngrijorați, că suntem și noi atenți la ce se întâmplă cu adevărat în România și la banul care vine de la contribuabilul european. Și că până la urmă pentru toți banii, indiferent ce sursă au, dar sunt bani publici, trebuie cineva să răspundă dacă ei sunt gestionați greșit sau incorect.

Astăzi, după cum au spus și colegii mei, în România sunt o serie de dubii, o serie de suspiciuni asupra modului în care s-au utilizat banii comunitari. Păi, eu cred că noi trebuie să ne punem o întrebare firească: nu vrem să aflăm care este realitatea? Nu vrem, până la urmă, să aflăm cine are alte interese decât cele normale, cele corecte?

PDL-ul, iertați-mă că v-o spun tot dumneavoastră, colegilor de la PDL, este din ce în ce mai mult văzut ca un partid care acoperă corupția. Nu spun mai mult. Și care își protejează foarte bine clientela politică. Dumneavoastră vreți să aveți această etichetă?

Înființând o asemenea comisie de anchetă și votând pentru ea, nu faceți decât să dovediți că dumneavoastră nu aveți nici în clin, nici în mânecă cu fenomenul corupției din România și că, de fapt, doriți aflarea adevărului. Iar dacă vă uitați la cele trei obiective pe care le-am prins în proiectul de hotărâre nu e nimic grav, ci, dimpotrivă, sunt lucruri absolut firești pe care noi, parlamentarii putem să le aflăm printr-o asemenea comisie de anchetă.

Stimați colegi de la PDL,

Aveți o șansă. E a dumneavoastră și rămâne să vedeți cum v-o jucați. Noi vom vota, cei de la PNL, ca inițiatori, pentru o hotărâre care să înființeze o comisie de anchetă prin care să verificăm modul în care s-au atribuit proiectele pentru fondurile europene pe măsura 3.2.2.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Zoicaș, din partea deputaților independenți. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Zoicaș:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Eu am semnat pentru înființarea acestei comisii. O parte dintre parlamentarii independenți neafiliați o să voteze pentru a se înființa această comisie, dar probabil ar trebui și extinsă la nivelul Comisiei Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, pentru că acolo se întâmplă multe lucruri murdare, în această comisie națională, în cele zece comisii care soluționează contestațiile. Nu cred că ar fi rău să o extindem și asupra acestei comisii.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Era domnul Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Stimați colegi,

Vă mărturisesc că nu-mi face plăcere de data asta să iau cuvântul, mai ales când se pun problemele atât de simplist. Eu aș vrea să le spun celor care au luat cuvântul, inclusiv colegului Zgonea, că în Timiș, din 15 proiecte care sunt la această dată, 7 sunt spre primari PSD. Dar vreau să vă spun că n-aș putea să imput absolut nici un fel de ingerință în aprecierea acestor proiecte. S-ar putea ca pe zona Doljului să se găsească multe lucruri. Și dacă ar fi să facem o analiză corectă, eu m-aș duce dincolo, când am început SAPARD-ul. Atunci când, și vă amintiți foarte bine, și eu am dosare la mine pe masă, când două județe din această țară aveau cu 10-15 puncte peste toate celelalte județe. Era vorba despre Dolj și despre Iași.

Dați-mi voie să cred și să v-o spun cu toată răspunderea acum că o abordare de acest tip și cu intenție politică, fără să vedem greșelile mari făcute în urmă cu câțiva ani, atunci când am deturnat inclusiv priorități - pentru o stradă undeva printr-o comună din județul Prahova, se mărise cu 5-6 procente, pe un buget pentru sărăcie, și comuna avea vreo 69 de miliarde buget.

Să ne gândim bine când o facem pentru că, inclusiv ceea ce se întâmplă cu contestații, pe comisii care au lucrat, eu spun precis și destul de precis, față de ceea ce înseamnă condițiile de lucru, să nu creăm probleme mai mari pentru tot ceea ce înseamnă finanțarea lui 3.2.2. Și acesta este motivul pentru care Partidul Democrat Liberal nu va da girul pentru o comisie care să se joace de-a politica.

Vă rog să rețineți, stimați colegi, că ați avut două județe pe care le-au dus, un ministru și un secretar de stat, cu câte zece puncte peste restul țării! Cum a fost posibil așa ceva? Poate că nu trebuia să spunem nici acest lucru de la această tribună pentru că știm de ce. Pentru sesizările care se fac și care ni le ascultă și alții. Dar nu este normal, stimați colegi, ca, cu aceste proiecte mari să ne jucăm astăzi politic și să creăm suspiciunile acolo unde n-ar trebui să le creăm. Și repet, încă o dată: vă rog să vă uitați la acele dosare de acum trei-patru ani, cum s-au făcut și cum au ajuns într-o astfel de situație în care noi toți de aici eram furați. Toți! Dosarele sunt la mine. Dacă vreți, veniți și le vedeți. La Comisia pentru agricultură.

Ne jucăm, stimați colegi, și nu este normal. Cu aceste lucruri mari, în relațiile directe cu Uniunea Europeană, mai ales atunci când am avut criterii clare de apreciere și ele au fost făcute, și vreau să vă spun, domnule Zgonea, că dacă sunt probleme, și v-o spun cu toată răspunderea, sunt la comisia de la Dolj. Atenție la ceea ce am spus acum și am toată răspunderea când spun acest lucru. O știu foarte bine. Atenție acolo, că acolo sunt probleme de apreciere și de punctaje. E o chestiune care probabil în perioada imediat următoare se va rezolva.

Încă o dată o spun, e greșit să abordăm acum problema așa cum o abordăm, prin comisii de acestea de anchetă în care ne jucăm mai mult politic decât ca fond, pentru că elementele de esență le-am pierdut, inclusiv la SAPARD și alte fonduri de preaderare pe care le-am condus la întuneric, așa, spre anumite zone de politică, și care probabil în anii următori vor trebui să fie returnate.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Zgonea, drept la replică.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte Tabără,

Probabil că dumneavoastră citiți numai ce vreți în ziare. Am să vă informez eu pe dumneavoastră, de când erați dumneavoastră ministru și eu eram student că din păcate pentru noi, și din fericire pentru noi, cetățenii din Dolj, structura noastră de integrare europeană și de absorbție a fondurilor este una dintre cele mai bune din România.

Asta că nu vă place dumneavoastră, e treaba dumneavoastră. Am să vă mai spun un secret, ca să-l știți și pe ăsta. Domnul Marijean Marinescu și cu domnul Radu Berceanu, îi cunoașteți?, ei, când s-a făcut această agenție regională, ei au nominalizat președintele, pe care l-am păstrat și noi între 2001 și 2004 și e și acum. Atunci, dumneavoastră, între 1997 și 2000, când doamna de astăzi era președinta autorității care a făcut selecția, și după aceea SAPARD-ul s-a făcut, era colega dumneavoastră, și cei de acolo, marea lor majoritate, sunt colegii dumneavoastră. Ia vedeți dumneavoastră cine a luat fonduri SAPARD în perioada când dumneavoastră erați în alianță cu CDR-ul și după aceea. Și o să vedeți și în 2001-2004 cine a luat. Au luat profesioniștii, așa credeam eu. De aceea, nu ne-am deranjat s-o păstrăm pe doamnă și pe colegii de la structura, fostă SAPARD, astăzi cea care absoarbe fonduri și face selecția.

A doua chestiune. Dacă vă deranjează cumva că noi reușim, în ciuda dorinței dumneavoastră de a omorî județul și în ciuda faptului că domnul Berceanu în 20 de ani de politică n-a adus un leu în județul respectiv, și nu poate să arate un pom pe care l-a sădit sau un metru de asfalt pe care l-a construit, eu vă recomand dumneavoastră, pentru că aveți colegi care erau la alte partide politice și au muncit în județul respectiv și poate să arate nu școli, poate să prezinte realizări pe care l-au făcut în viața lor. Uite, domnul Dascălu, mă uit aici, în fața mea, a fost pe vremuri la Partidul Conservator și acum e la dumneavoastră. Sau domnul Surpățeanu, doctor, din județul Dolj. Vă pot spune mai multe. Sunt colegii dumneavoastră de partid. Dacă nu vă plac informațiile mele, întrebați-l pe domnul Vișan, fostul prieten al domnului Berceanu și astăzi contracandidatul domniei sale, despre această chestiune. Noi spunem că dumneavoastră ați ajuns într-o structură atât de politizată încât după ce s-au închis regulile jocului, cum ați făcut și în 2005 și în 2006 cu oamenii pe care i-ați angajat la APIA și ați uitat astăzi, ați schimbat procedurile. Nu numai pentru noi, PSD-iștii, că nu are culoare politică primarul, și pentru cei care sunt la PNG, la PNȚ, astăzi sunt primari, pentru cei de la PNL și chiar pentru colegii dumneavoastră.

Eu am în colegiul meu primari PDL care mi-au spus că așa ceva este neadmisibil, ca un individ, chiar dacă este membru PDL, să schimbe..., și el să se facă de rușine la membrii comunei. Unul dintre cei care este revoltat este primar și mare, mare îndrăgostit de dumneavoastră și un tip loial domnului Berceanu; e primarul de la Gighera. Poate nu vă place numele dar vi l-am lăsat în stenogramă ca să-l țineți minte să-l întrebați pe domnul Berceanu cât de mult îl apreciază dânsul pe primarul de la Gighera. Ca să nu vă spun că, cel care a câștigat de la dumneavoastră, primarul de Negoi, a plecat cu 47 de puncte selectate de către dumneavoastră prin acea agenție regională, că n-am fost eu la guvernare din 2005 până în 2008, și a ajuns cu 67 acolo, înaintea altor primari, tot de la dumneavoastră.

Și vedeți care este legătura între Negoi, Gighera și colegii dumneavoastră care conduc organizația PDL, cine are afaceri pe-acolo prin zonă, cine are interese, că eu n-am. M-am născut la asfalt. Am colegiul în zona respectivă, dar sunt un om de asfalt.

Și vă spun eu care sunt SRL-urile și câte hectare aveți acolo dumneavoastră, PDL-iștii, ca să fie chestiunea clară. Dacă vreți să votați împotrivă, eu nu am o problemă. Dar, nu ne spuneți că la Dolj există o problemă, pentru că structura județeană are cea mai bună rată de penetrare și absorbție a fondurilor europene!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Seres Denes, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

 
   

Domnul Seres Denes:

Stimați colegi,

Sigur că atragerea fondurilor europene este o prioritate pentru noi toți, și că măsura 3.2.2 este foarte importantă pentru comunitățile locale.

La fel este de adevărat că s-au investit bani mulți pentru proiecte, pentru consultații ș.a.m.d., dar găsesc că este de departe inoportună la ora actuală, procedura nici nu s-a terminat, să declanșăm o anchetă parlamentară politică vizavi de aprecierea acestor proiecte.

Nu cred că noi trebuie să semnalăm o neîncredere față de instituțiile noastre către Comunitatea Europeană, în condițiile în care, cum am spus, procedura nu s-a încheiat. Sigur, pe urmă, după încheierea procedurii, putem găsi, dacă au fost greșeli sau nu, dar nici într-un caz în momentul de față.

Deci, grupul nostru parlamentar nu este de acord, în momentul de față, cu înființarea acestei comisii.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Dascălu, pe drept la replică.

 
   

Domnul Constantin Dascălu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Nu aveam de gând să iau cuvântul, dar de la acest microfon, un coleg, 90% din ce a spus, este lipsit de adevăr, deci se confundă Agenția de Dezvoltare Regională cu SAPARD-ul. Este cu totul altceva. Se confundă lucrurile de așa natură, încât să se dea o imagine falsă asupra implicării unor personalități ale Partidului Democrat Liberal în această chestiune.

Deci, nici vorbă de așa ceva. Comuna Negoi, cunosc situația, s-a pronunțat de la acest microfon că a plecat cu 47 de puncte de la Agenția de Dezvoltare Regională, din zonă de acolo, cu punctajul luat. O minciună, vă spun cu toată răspunderea, o minciună. Am tot clasamentul, exact cum a plecat la București. Pe primul loc și al doilea loc a fost o comună PSD și pe locul doi a fost comuna Negoiul. Exact așa au plecat, ăsta a fost modul în care s-a punctat la Agenția Regională de acolo.

Dar modul acesta de a face politică, de a spune încontinuu, repetat, minciuni în loc de adevăr, poate prinde la populație. Mi se pare lipsit de realitate, cu atât mai mult cu cât vin de la un politician tânăr.

Eu, să zic așa, că sunt la finalul carierei, dar dânsul este un politician tânăr, pe care îl cunosc de când era mai mic și de la care mă aștept mai mult. Să fie măcar 50% adevăr în ceea ce spune, dar să spui 90% minciuni, mi se pare inadmisibil, și în Parlamentul României acest lucru.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe procedură, domnul Toader.

Și mai avem o listă întreagă de deputați înscriși la cuvânt.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

Vă rog să întrerupeți dezbaterile. Vom ajunge, iarăși, cu dezbaterile pe comisii de anchetă și uităm de rolul nostru: avem Legea camerelor agricole, pe care toată lumea o dorește, o vrea și iarăși ne apucă dimineața și uităm de ea.

Și vă rog să sistați. Și-au spus punctul de vedere, avem această modalitate, care înseamnă votul. Ca drept de replică, putem să dăm toți. Sigur că fiecare are problema lui, fiecare știe cum au fost acordate, câteodată, anumite proiecte.

Adevărul este altul: pe toți primarii noștri i-am îndemnat, toți, și PSD-ul și PNL-ul și PDL-ul să depună proiecte, fără să facem o analiză a oportunității și șanselor pe care le au.

Sigur că acum fiecare primărie care a cheltuit niște bani, crede că poate să obțină. Asta este o decizie generală, pe care trebuie s-o punem toți la punct.

Da, domnule Nica, vă spun că din toate proiectele pe județul Galați, 90% sunt PSD, așa că...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul Toader, de sistare a dezbaterilor generale.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 100 voturi pentru, 65 împotrivă.

Cei de la Secretariatul tehnic mi-au atras atenția că atunci când nu funcționează acest aparat, să scoateți cartela și s-o introduceți încă o dată.

Cu 100 voturi pentru, 65 împotrivă și nicio abținere, s-au sistat dezbaterile.

Intrăm în dezbatere asupra proiectului de hotărâre: Hotărâre privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea modalităților de atribuire și clarificare a proiectelor pentru acordarea fondurilor europene pe măsura 3.2.2 în perioada 2009-2010.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Atunci e adoptat.

Supun la vot numai în momentul în care dumneavoastră solicitați lucrul acesta.

La art.1 - dacă sunt observații?

Domnul Munteanu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Dacă acest proiect va fi adoptat, vă propun trei modificări la lit.a), b) și c) de la art.1, respectiv să fie completat pentru autoritățile locale - la lit. a) - pe măsura 3.2.2. La b) nu discutăm despre atribuirea contractelor. Au spus și antevorbitorii mei. Atribuirea contractelor se face câștigătorilor. Deci, nici nu avem ce discuta. De altfel, câștigătorii, majoritatea, au și semnat contractele, așa cum au spus unii aici, la microfon, și atunci noi trebuie să discutăm aici despre atribuire, modul în care au fost atribuite proiectele câștigătoare. Asta e logica, de fapt, esența proiectului de hotărâre.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat,

Vă rog să formulați lit. b).

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Deci, am spus,lit. b): verificarea modului în care au fost atribuite proiectele câștigătoare pe măsura 3.2.2.

Și poate fi completată lit. b) cu aceeași terminație: "pe măsura 3.2.2". A nu se face confuzie. Din text rezultă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, da.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Eu vreau să vă reamintesc, stimați colegi, că, ceea ce facem noi acum este tardiv, că efectul constatărilor comisiei de anchetă va fi nul, pentru că astăzi se știu cei 292 de câștigători, iar acea diferență, suplimentarea fondurilor europene cu 160 și ceva milioane de euro, înseamnă încă 65 de proiecte care vor câștiga din contestații.

Deci, asta e tot. Putem doar să tragem niște concluzii, dar, în rest, să știm cine sunt vinovații, dacă-i vom găsi vreodată pe cei care nu au respectat regulile, mă refer la criterii, punctaje, etc., etc.

O întrebare se pune totuși: punctajul final s-a dat la Agenția Națională, iar contestațiile, acum, într-o procedură nouă, se depun la nivel regional.

Deci, sunt discuții de făcut câte vrem pe acest proiect de hotărâre, asta voiam să spun.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Toader, pe procedură.

După aceea, vom supune la vot amendamentele propuse de domnul Ioan Munteanu.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

Vreau să supuneți la vot articol cu articol.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, așa voi face.

Deci, primul amendament pe care vi-l supun la vot este amendamentul formulat de domnul deputat Munteanu, lit. a) de la art.1, și care vizează completarea "pentru măsura 3.2.2", pentru punerea în concordanță cu titlul și, practic, cu obiectul acestei hotărâri.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

30 de voturi pentru, 127 împotrivă și 6 abțineri.

Un al doilea amendament vizează modificarea lit. b), în formularea "verificarea modului în care au fost atribuite proiectele". Aceasta este propunerea formulată de domnul deputat Munteanu.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 68 voturi pentru, 97 împotrivă, 4 abțineri.

A fost respins.

Vă supun la vot art.1, așa cum a fost el propus de inițiator.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 68 voturi pentru, 96 împotrivă, 6 abțineri.

Art.1 a fost respins de plen.

Art.2, vă supun la vot acest articol.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 66 voturi pentru, 97 împotrivă, 9 abțineri.

Art.2 a fost respins de plen.

Art.3, dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă supun la vot acest articol. Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 70 voturi pentru, 94 împotrivă, 7 abțineri.

Art.3 a fost respins.

Art.4, dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă supun la vot. Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 67 voturi pentru, 95 împotrivă, 8 abțineri.

Art.4 a fost respins.

Art.5, dacă nu sunt alte observații? Nu sunt.

Vă supun la vot art.5. Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 65 voturi pentru, 95 împotrivă, 8 abțineri.

Art.5 a fost respins.

Art.6, nu sunt observații.

Vă supun la vot acest articol. Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 67 voturi pentru, 97 împotrivă, 8 abțineri.

A fost respins art.6.

Art.7, votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 69 voturi pentru, 95 împotrivă, 9 abțineri.

Art.7 a fost respins.

Art.8. Vă supun la vot acest articol. Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 69 voturi pentru, 96 împotrivă, 7 abțineri.

Art.8 a fost respins.

Art.9 vi-l supun acum la vot. Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 66 voturi pentru, 99 împotrivă, 8 abțineri.

Art.9 a fost respins.

Art.10, vă supun la vot. Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 70 voturi pentru, 100 împotrivă, 5 abțineri.

Ultimul articol, art.11. Vi-l supun și pe acesta la vot. Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 68 voturi pentru, 95 împotrivă, 8 abțineri.

Avem anexă: componența Comisiei de anchetă, pe care o voi supune, de asemenea, la vot.

Aș vrea ca liderii de grup să facă întâi propunerile, pentru că nu avem propuneri făcute de către grupuri.

Grupul parlamentar al PDL.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

Ce să propunem dacă nu există niciun articol trecut?

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Titlul, domnule Toader, este trecut.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, noi nu propunem.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Grupul parlamentar al PSD propune?

Domnule Zgonea, după ce terminăm, așa e, aveți intervenții pe procedură.

Grupul parlamentar al PSD nu propune? Nu.

PNL? Nu propune.

UDMR, de asemenea.

Grupul parlamentar al minorităților naționale? Nu.

Independenții? Nu.

Vă supun la vot anexa. Votul este deschis. Vă rog să votați.

Votul s-a încheiat: 18 voturi pentru, 146 împotrivă, 7 abțineri.

Domnule Zgonea, pe procedură, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna președinte,

Am vrut să intervin la sfârșit, ca să nu mai spuneți, dumneavoastră sau colegii dumneavoastră, că vă obstrucționăm. Sincer, aș vrea să-mi căutați și mie articolul din regulament, în care proiectele de hotărâri privind înființarea comisiilor de anchetă se dezbat pe articole.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Art.227: "Camera Deputaților adoptă hotărâri potrivit procedurii prevăzute la art.86 până la 153.".

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

haideți să vă citesc eu ce spune la art.110 alin.(4), pe care dumneavoastră acum și colegii dumneavoastră l-ați încălcat. Dumneavoastră, că dumneavoastră ați condus ședința și i-ați indus pe toți în eroare: "Textele articolelor la care nu se formulează amendamente...", deci la comisia de anchetă nu se pot formula amendamente "obiecții sau observații se consideră adoptate". Ăsta nu e bun?

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

A fost o solicitare din partea liderului de grup, tocmai pentru a se supune la vot fiecare articol, domnule Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna președinte,

Eu am spus la început, am spus și data trecută la această comisie de anchetă și am crezut că sunt suficient de clar. Domnul Toader s-a supărat pe mine. A avut impresia că am ceva personal cu domnia sa și nu am.

Propunerile de comisie de anchetă, propunerea de comisie de anchetă se verifică din punct de vedere al regulamentului de către Biroul permanent. Dumneavoastră o anunțați aici și o duceți la votul final.

Față de celelalte propuneri legislative sau alte atribute pe care le aveți, conform regulamentului, o comisie de anchetă nu este valabilă decât dacă în spate există semnături.

Dacă dumneavoastră, la un articol sau la alt articol, nu sunteți de acord, aveți două proceduri clare: una - spuneți liderului de grup că nu votați și veți vota împotrivă, așa cum ați făcut data trecută sau cum face domnul Toader, la votul final, când se stabilește dacă plenul Camerei hotărăște o comisie de anchetă sau nu hotărăște. Sau, dacă aveți amendamente, așa cum am spus, și există în Secțiunea a treia amendamente de reglare gramaticală, dumneavoastră puteți sau colegii dumneavoastră pot oricând să intervină.

Domnul Munteanu a venit și a propus o reglare, din punct de vedere gramatical, adică o asezonare între proiectul de hotărâre - titlul său - și art.1 lit. a), b) și c).

Cealaltă chestiune, pe care dumneavoastră ați făcut-o, este neregulamentară, din punctul meu de vedere. Eu am spus că sunt de acord cu dumneavoastră, dar pe aceeași procedură pe care dumneavoastră o faceți astăzi, data viitoare veți supune articol cu articol o moțiune de cenzură sau o moțiune simplă. Moțiunea simplă, după ce Curtea Constituțională a spus că, de fapt, în afară de obligațiile pe care le are prin vot, ea nu produce efecte majore, puteți să supuneți, pe aceeași interpretare pe care dumneavoastră o aveți - pe aceeași - articol cu articol la vot și nu va trece.

Întrebarea mea simplă, referindu-ne la articolul pe care dumneavoastră ni l-ați spus acum, ce e valabil pentru comisia de anchetă, nu cumva e valabil, așa cum spuneți dumneavoastră, și pentru o moțiune simplă? Și atunci, dacă tot avem semnăturile parlamentarilor și dumneavoastră întrebați și la moțiunea simplă, și la comisia de anchetă dacă cineva își retrage semnătura, de ce trebuie să încălcăm regulamentul și să supunem articol cu articol ceva ce nu scrie în regulament că trebuie supus articol cu articol?

Este o întrebare pentru dumneavoastră, că sunteți președinta de ședință. Eu sunt convins că și această întrebare o veți supune la vot, și, bineînțeles, că dumneavoastră veți câștiga.

Dar, vă repet, astăzi, pentru a rămâne în stenogramă, este pentru prima dată în ultimii 10 ani când eu văd supunerea la vot a unei comisii de anchetă, în altă parte decât la votul final, unde sunt de acord, sunteți dumneavoastră, împreună cu UDMR-ul sau cu Grupul deputaților declarați independenți, puteți să votați împotrivă și, bineînțeles, comisia nu va fi făcută. Și atunci noi respectăm decizia majorității membrilor Parlamentului.

Dar, din acest punct de vedere, eu cred că este o situație, nu aș vrea să folosesc un cuvânt greu, dar cred că este o interpretare un pic mai încolo de regulament a acestui articol final.

Și vă spun cu sinceritate că în acest regulament, dacă ați fi scris un articol despre ce dumneavoastră ați făcut azi ca procedură, fiți convinsă că așa cum sunt eu, cu bune și cu rele, aș fi spus: doamna președinte are dreptate. Pentru că nu este nicio problemă, dar nu ați procedat corect astăzi și ați încălcat regulamentul. Și aveți, pe baza votului de astăzi, pe care l-ați supus, aveți tot dreptul ca următoarea moțiune simplă, inițiată de parlamentarii opoziției, s-o faceți la fel.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Marton Arpad.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că dacă domnul Zgonea citește toate articolele la care se face trimitere, atunci o să găsească și observațiile că pentru articole, alineate, unde se fac amendamente, dacă amendamentul nu trece, atunci se supune votului textul inițial, pe de o parte.

Pe de altă parte, textul pe care tocmai l-ați citat a avut următoarea frazare, dacă mi-aduc eu bine aminte: "Dacă nu au amendamente sau observații".

Deci, în momentul în care există o observație, de orice natură, atunci acel articol trebuie să fie supus votului. Poate era mai bine dacă domnul Toader aștepta, într-adevăr, după votul primului articol, să spună că, din moment ce acest articol a căzut, tot restul nu are niciun sens. Ca atare, propune să fie supus votului.

Dar, în interpretarea mea, și simpla solicitare de a se supune votului un articol, înseamnă o observație. Dar, despre asta putem discuta.

Ca atare, eu cred că asta, deocamdată, nu e chiar atât de neregulamentar, cum ziceți dumneavoastră. Dar, vă mai gândiți.

Referitor la moțiunile de cenzură, n-au articole, deci nu se pot nici dezbate, nici vota pe articole. N-au articole, pur și simplu.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Domnul Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Da, moțiunile nu au articole. Dar principiile există, și trebuiesc respectate.

Vedeți dumneavoastră, aceste instrumente speciale ale Parlamentului, prin care se exercită unul din atributele fundamentale ale Parlamentului, acela de control, deci atributul de control, este o formulă care nu a fost inventată nici în Parlamentului României, există dintotdeauna în dreptul parlamentar.

De aceea, nu se votează pe articole, pentru simplul motiv că reprezintă o cerere, o solicitare pentru o comisie de anchetă, în general, este făcută pe baza unei sezine, pe baza unei sesizări.

Legiuitorul, legiuitorul constituțional, a prevăzut niște condiții, care, într-adevăr, așa cum spunea și domnul deputat Zgonea, se regăsesc și la moțiunile simple și la moțiunile de cenzură. Este vorba despre voința unui anumit număr de deputați sau senatori, un prag, un număr de persoane, care pot să înainteze o astfel de sesizare.

În momentul în care sesizarea respectivă a fost făcută, a fost făcută într-o anumită formă, așa cum cei care sesizează Parlamentul formulează dorința lor de a se exercita acest control.

În Parlament, există principiul majorității și principiul celor care trebuie să se supună majorității, minorității. Această modalitate, ca și moțiunea de cenzură, ca și moțiunea simplă, și formula unei comisii de anchetă reprezintă, în general, un mod de apărare a drepturilor constituționale exercitate de către minoritate, care în anumite condiții pot să acceadă la exercitarea unui astfel de control.

Ca atare, este inadmisibil să se cenzureze pe textul respectiv, pentru că dacă ar fi așa, majoritatea... sesizează un anumit număr mic, în raport cu numărul de membri ai Camerei, ați văzut, 25 și așa mai departe, deci, dreptul de sesizare, Parlamentul. Păi dacă este așa, textul unei astfel de solicitări poate fi modificat în sensul în care vrea majoritatea. Adică, în loc să facem o comisie de anchetă în care să demonstrăm care sunt viciile unei proceduri de acordare, cum ar fi a acestei măsuri 3.2.2, să constatăm calitățile și cât de bine a fost dusă la îndeplinire, pentru că prin vot se poate amenda, articol cu articol, să transformăm sensul sesizării unui instrument constituțional.

De aceea, stimată doamnă președinte, ați căzut în plasa pe care v-a întins-o propriul dumneavoastră coleg. În sfârșit, se întâmplă și aceste lucruri. Adică v-a făcut o solicitare pe care dumneavoastră, de pe scaun, cum se spune în drept, trebuia să o respingeți ca fiind inadmisibilă procedural. Ați căzut în plasa de a supune la vot și ați viciat toată procedura.

Pe cale de consecință, pentru că procedura a fost viciată, noi trebuie să ne reîntoarcem și să reluăm acest vot, probabil mâine, pentru că nu mai e cazul într-o astfel de ședință, să reluăm votul, respectând toate procedurile normale, corecte și constituționale. Altfel, ieșire mai elegantă, pentru că vă dați seama, că nu doresc să fac o discuție... ieșire mai elegantă dintr-o astfel de dificultate procedural constituțională nu există. Mâine, cu aceeași forță cu care ați avut 100 de voturi la câte am avut noi, veți relua votul, în condiții legale, în condițiile de respect a instituirii Comisiei de anchetă, reluăm votul de la bun început și aceasta este soluția care se poate întrevedea. Altfel, această procedură este viciată de la bun început, prin modalitatea în care ați supus-o la vot, iar faptul că acum o să supunem probabil, dacă veți insista, ceea ce eu nu v-aș recomanda, pentru prestigiul dumneavoastră, ca și conducător al acestei Camere, dacă veți supune la vot, votul, care indiferent cum va fi, el va fi viciat de faptul că procedura nu a fost respectată.

Modul cel mai corect și cel mai puțin perturbator în raporturile constituționale care există în legătură cu instrumentele folosite de Parlament în exercițiul atribuțiilor sale este acela de a relua această procedură de la zero, într-o altă ședință, probabil cea de mâine.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

La ceea ce a spus domnul Márton Árpád nu mai am nimic de adăugat. Poate o documentare pe care să le-o trimit celor doi colegi, domnul Zgonea și domnul Dumitrescu, în legătură cu modificarea unor proiecte de hotărâri, prin respingerea unor articole. În cazul nostru s-au respins toate.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative Legea camerelor agricole și a Propunerii legislative privind Camerele pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (rămase pentru votul final);  

Trecem la punctul doi de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă "Legea camerelor agricole" și Propunerea legislativă privind Camerele pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cuvântul cineva, pe marginea acestui proiect? Domnule Dumitrescu, ca inițiator la Legea camerelor agricole?

   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Nu, doamna președinte, ca parlamentar care v-a cerut un drept de intervenție pe procedură, în momentul când ați mai spus și ați comis o altă decizie, să nu-i spun altfel, în legătură cu votul...

Doamna președinte a Camerei Deputaților, nu puteți să scoateți de pe ordinea de zi acest punct al Comisiei de anchetă decât printr-un vot. Pentru că suntem...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Dumitrescu, nu a scos nimeni nici ...

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Păi, dar nu am auzit că reluăm votul mâine sau poimâine, că așa trebuia să spuneți...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Dumitrescu, avem sesiune de vot final aprobată de Biroul permanent al Camerei Deputaților joi, la ora 12,00. A rămas titlul. Să știți că titlul a trecut.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

N-ați înțeles, doamnă colegă! Toată procedura a fost viciată. Nu există procedura prin care dumneavoastră ați supus la vot hotărârea respectivă. Deci, acolo se supunea la vot întreaga solicitare și se respingea.

Or, dumneavoastră, până să ajungem la acest vot, care acela era, de fapt, corect, de respingere sau de aprobare, dumneavoastră ați procedat la o procedură greșită...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Ați eliminat... Păi, doamnă...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am înțeles propunerea dumneavoastră. Am să supun la vot propunerea dumneavoastră de reluare a procedurii mâine. Da? Ați formulat o propunere.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Nu, doamnă, nici măcar n-am formulat o propunere. Pur și simplu este singura modalitate corectă de a intra în legalitate.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc, domnule Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Eu nu vă fac propuneri dumneavoastră, să îndrept niște erori care s-au produs aici.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Găsiți dumneavoastră o soluție!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi, o să vă rog să pregătiți cartelele de vot. Există o propunere a domnului Dumitrescu.... Suntem în procedură de vot.... o propunere de reluare a procedurii pe care noi am făcut-o astăzi, mâine.

Votul este deschis, vă rog să votați.

43 de voturi pentru, 106 împotrivă și 3 abțineri.

Cu aceasta, vă rog să trecem la punctul 2.

 
     

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz (din sală):

Procedură.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu cred că putem să trecem la următorul punct pe ordinea de zi, tocmai că plenul s-a pronunțat în nenumărate rânduri.

 
     

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Eu cred că trebuie să-mi acordați cuvântul.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte, pentru o singură precizare procedurală în fața acestei onorante Camere. Să știți că majoritatea, într-un sistem democratic și într-un sistem parlamentar are întotdeauna dreptate, cu o singură condiție: să respecte regulamentele, Constituția țării, legile și tot ce reglementează activitatea Parlamentului.

Dumneavoastră le călcați în picioare, în mod sistematic, cu aprobul majorității. Majoritatea nu are această cădere, doamna președinte, nu poate să încalce regulamentul, poate să-l modifice. Nu poate să încalce Constituția, poate să încerce să o modifice. Deci, despre aceasta vorbim. Dacă aceasta, cumva, vă ajută în munca dumneavoastră, aș fi într-adevăr foarte mulțumit, pentru că în modul în care este condusă această Cameră, în ultimele săptămâni, practic, parlamentarismul în România nu-și mai are sensul.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Intrăm în Propunerea legislativă "Legea camerelor agricole" și Propunerea legislativă privind Camerele pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Din partea inițiatorilor, domnule Banu, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Banu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

După vreo 6 luni de așteptare, uite că astăzi reușim să introducem această lege în dezbatere.

Eu cred că creăm la această dată cea mai importantă instituție a fermierului român. Cred că este primul pas spre modernizarea administrației agricole, centrale și locale.

Mai avem multe de făcut în administrația centrală și locală a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar eu cred că dacă vom reuși ca în perioada următoare, după ce va trece și de votul final, această lege să fie pusă în aplicare corect, pentru că am constatat, din păcate, că foarte multă lume n-a înțeles filozofia acestei legi, ce importanță va avea această cameră pentru agricultură și dezvoltare rurală, dacă este să amintim numai de modernizarea spațiului rural. Și eu cred că toate partidele politice au înțeles că este foarte multă treabă în spațiul rural și că la această dată locul în care putem vorbi de valoare adăugată reală este spațiul rural, că la această dată putem vorbi de cea mai mare contribuție a Uniunii Europene sau cea mai mare sumă de la nivelul fondurilor europene care este destinată spațiului rural. Și dacă este să judecăm după ceea ce avem astăzi, 40% din fondurile europene au ca destinație spațiul rural.

La această dată avem suficiente instituții de control, instituții de plată, dar instituția care să-i învețe pe fermieri, pe micii fermieri cum anume trebuie să procedeze, nu există. Această instituție, de fapt, va fi camera micilor fermieri, pentru că cei mari nu au nevoie de o asemenea instituție. Și avem în România peste 1.400.000 de mici fermieri care sunt beneficiari ai fondurilor europene și care nu sunt suficient de pregătiți pentru a întocmi documentațiile necesare. Sper să avem un vot unanim și în colegiile noastre, în această vară, să încercăm să-i convingem pe țărani, pe fermieri că această instituție este instituția fermierilor pentru care statul nu contribuie decât financiar.

Vă mulțumesc și doresc un vot sută la sută.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Olar, vă rog.

 
   

Domnul Corneliu Olar:

Doamna președinte,

Domnilor colegi,

Vreau să întăresc ideea domnului deputat și să vă anunț că în Comisia noastră de agricultură au fost de acord toți parlamentarii, indiferent din ce regim politic vin, și mai ales că aveți și dumneavoastră un parlamentar coinițiator, pe domnul Surdu, care a fost alături de domnul Banu. Vă rog să votați și să fim cu toții de acord că va fi un vot bun pentru fermierul român.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea inițiatorilor mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Gheorghe Tinel, din partea Grupului parlamentar PDL, și după aceea domnul Stanciu.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Aș vrea să adaug față de ceea ce a spus Mihai Banu că se schimbă fundamental optica de a face administrație agricolă în România. Prin adoptarea acestei legi introducem un sistem nou, sistemul electiv. Am avut un sistem pe bază de impunere în teritoriu a direcțiilor agricole, a personalului agricol. Acum le dăm responsabilitatea fermierilor să-și aleagă structurile, să-și aleagă oamenii cu care vor să facă administrație agricolă.

Sper ca partea cea mai importantă a legii, cea de implementare, de punere în practică, să o facem tot împreună.

Noi, parlamentarii, am făcut ceea ce trebuia să facem în comisia parlamentară, să dăm fermierilor legea. Dar urmează cea mai importantă parte, cel mai important aspect, să o implementăm, să o punem în practică. Dacă nu reușim să o implementăm, s-ar putea să avem de la 1 ianuarie 2011 un eșec. Va trebui să manifestăm același sprijin, de la dreapta la stânga eșichierului politic, în așa fel încât fermierii să beneficieze de efectele pozitive ale acestei legi.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Stanciu și după aceea reprezentantul Grupului parlamentar al PNL.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Distinsă doamnă președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Evident că cel care trebuia să vorbească de la această tribună era doctor inginer Victor Surdu. Din motive independente de voința domniei sale nu poate să fie astăzi prezent și să vorbească despre o lege la care a contribuit și pentru care s-a bătut aproape un an de zile.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va sprijini și va vota această lege. Aceasta dovedește că dincolo de ceea ce ne separă, există și lucruri care ne unesc, lucruri care sunt bune pentru țară, așa cum s-a spus aici, pentru fermierii români și este bine ca în perspectivă să apară cât mai multe legi care să fie duse spre interesul național și nu pentru așa-numita clică politică a unor anumite partide aflate vremelnic la putere și în cădere liberă pe topoganul politicii românești.

Închei, spunând următorul lucru: mama proștilor este totdeauna gravidă. Să avem grijă să nu fim noi tații acestora!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Horj, din partea Grupului parlamentar PNL.

 
   

Domnul Pavel Horj:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Înainte de a exprima punctul de vedere al Partidului Național Liberal, dați-mi voie să aduc în discuție un roman celebru al lui Marin Preda, "Moromeții". Acțiunea acestui roman se desfășoară între reperele a două metafore: "timpul avea nesfârșită răbdare cu oamenii". Și primul volum se încheie: "timpul nu mai avea răbdare cu oamenii". Am apelat la această metaforă a lui Marin Preda, deoarece Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal consideră că în acest moment agricultura se află sub spectrul celei de-a doua metafore a marelui scriitor.

Dacă îmi permiteți, m-aș și explica. În momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană, potrivit EUROSTAT, existau 3,93 de exploatații agricole, din care 866.000 depășeau o unitate de dimensiune economică. Atunci când se ia în discuție forța unei agriculturi, întotdeauna se face referire la exploatațiile mai mari decât o dimensiune economică.

După trei ani și jumătate, sub politica agricolă comună, sub programul național de dezvoltare rurală, foarte multe lucruri sau cel puțin la nivel de structură a agriculturii românești, nu s-au modificat dacă ne raportăm la faptul că 45% din populația României lucrează în agricultură, dacă ne referim la faptul că două treimi din populația care lucrează în agricultură are peste 50 de ani și mai bine de jumătate are peste 60, dacă fermele care depășesc o unitate de dimensiune economică au între 11 și 15 hectare, nu putem să spunem că în România agricultura a înregistrat transformări.

Pe de altă parte, dezbaterea academică, spre deosebire de discursul politic, este în unanimitate de acord că politica agricolă comună, în acest moment în România nu și-a atins obiectivele. Obiectivele fiind competitivitatea, rolul primordial al agro-mediului în dezvoltarea spațiului rural, gestionarea durabilă a terenurilor agricole și forestiere și calitatea vieții. S-a dovedit că politica agricolă comună a fost un adevărat pat al lui Procust, dacă ne raportăm la faptul că, deși, prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală, prin Fondul de garantare agricol, Uniunea Europeană a pus la dispoziția României peste zece miliarde de euro, în acest moment noi am reușit să atragem două miliarde.

Deci, este clar că fermierii vor avea nevoie de consultanță mai aproape de ei, de cineva care să-i îndrume ca aceste fonduri să nu rămână neaccesate până la sfârșitul bugetului multianual al Uniunii Europene.

Partidul Național Liberal va vota această Lege privind Camerele agricole, dar consideră un prim pas în reabilitarea conceptului de strategie agricolă. Va trebui, în continuare, să discutăm de, eventual, camere ale creditului rural sau măcar un amendament care să modifice Legea de funcționare a CEC, care să oblige CEC-ul ca cel puțin 40% din liniile de finanțare să le acorde sectorului agricol. Și apoi, nu în ultimul rând, va trebui să ne aplecăm asupra unui program național de cadastru, cadastrul general.

Încă o dată, Partidul Național Liberal va vota acest proiect de lege și în încheiere aș dori să expun o maximă a lui Alvin Toffler: "Pământul nu l-am moștenit de la părinții noștri, ci l-am împrumutat de la copiii noștri".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Valeriu Tabără, vă rog să prezentați raportul.

Domnul Ovidiu Ganț și după aceea Lucian Bode. Vă rog.

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Stimată doamnă președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

De la bun început am să vă anunț că și grupul nostru parlamentar consideră că este o inițiativă foarte bună și, în consecință, vom vota în favoarea ei. Însă, aș vrea să observăm că există o tendință permanentă de înființare de noi structuri și domeniul agricol excelează din acest punct de vedere, cu atât mai mult cu cât aici ar trebui să fie vorba de structuri liber asociative și nu prin intervenția statului.

Cred că a sosit momentul ca atunci când creăm o astfel de structură, când oferim cadrul legal în acest sens să ne mai gândim și la ce desființăm din acest punct de vedere. Iar tot aici agricultura excelează prin faptul că avem structuri moștenite din regimul anterior anului 1989 și care există și astăzi și care nu au nicio legătură, nici cu politica agricolă comună, nici cu exemplele de bună practică europeană și sunt absolut contraproductive pentru agricultura românească, nu se mai justifică.

Deci, cred că ar trebui să solicităm Guvernului să analizeze cu atenție ce justificare mai există pentru existența unor astfel de structuri și dacă nu se mai justifică, să trecem și la dereglementare și la desființare de astfel de structuri, așa cum spuneam, care nu au nicio legătură, nici cu politica agricolă și nici cu Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și domnul Lucian Bode.

 
   

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Vreau să motivez intervenția mea la dezbateri generale. În primul rând, sunt unul dintre puținii parlamentari care nu sunt membri ai Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților care au depus amendamente la această lege extrem de importantă și nu în ultimul rând, reprezint un județ, județul Sălaj, care are peste 140.000 de hectare suprafață agricolă, mai precis peste 60% suprafață agricolă, un județ cu un mare potențial agricol.

Stimați colegi,

Legea camerelor agricole va revoluționa întreaga politică agrară din România. Va duce decizia la bază, la specialiști, la fermieri, care știu cu adevărat ce înseamnă politicile agrare.

Legea camerelor agricole va produce adevărata descentralizare. Problemele reale ale agricultorilor, din fiecare comunitate, fiind cu siguranță mult mai bine reprezentate, mult mai bine cunoscute de specialiști locali decât de ginecologi, electroniști sau popi, care au condus vremelnic agricultura din România.

Stimați colegi,

Fiind un moment zero pentru agricultura din România, vă rog să adoptăm acest act normativ extrem de important și, totodată, să ne preocupăm să adoptăm și regulamentul de aplicare a acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Márton Árpád și după aceea domnul Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

În mod evident și Grupul parlamentar UDMR crede că este nevoie de o astfel de cameră agricolă. Am avut și inițiativă legislativă în acest sens, însă, stimați colegi juriști din tot spectrul parlamentar, vă pun următoarea întrebare juridică: conform acestei legi, această cameră este un ONG care ia ființă ajutat de un grup de inițiativă compus din patru reprezentanți ai unui minister, câte unul de la alte două ministere și opt din Parlament. Ați mai auzit dumneavoastră de un ONG care a luat ființă prin contribuția guvernamentală și parlamentară? Eu nu! Poate, nu știu!

Mai departe, cine este electoratul care va alege după ce acest ceva care ia ființă va fi inițiativă de aceste persoane? Electoratul este fermierul compus din fermieri, care este definit cum că este agricultor care are o anumită suprafață de teren. Iar definiția agricultorului, dată tot în primele articole ale acestei legi, deci agricultor este o persoană definită de lege, așa, în general.

Vă pun întrebarea, după ce vom vota această lege, așa cum apare ea în raportul venit de la Comisia juridică, Comisia pentru agricultură. Scuzați-mi greșeala, pentru că nu cred că forma aceasta a fost văzută de Comisia juridică, cum va putea fi aplicată această lege?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu. Domnul Korodi cu o altă intervenție. Am să-l rog după aceea pe domnul Tabără să prezinte raportul. Și, domnule Banu, după aceea mai puteți solicita intervenție.

 
   

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Aș vrea să subliniez și să completez ceea ce a spus domnul Ganț de la acest microfon cu câteva minute înainte. Aceea că la ora actuală în sistemul de management, de administrare națională a agriculturii, a dezvoltării rurale, există o multitudine de instituții care poate nici la ora actuală nu și-au găsit foarte bine locul și din punctul de vedere al eficienței în exercitarea serviciilor publice, încă au foarte multe de recuperat.

În condițiile actuale venim cu un act normativ, propunere legislativă de înființare a camerelor agricole, care dacă vedem dintr-un punct de vedere idealistic este una foarte oportună, binevenită, în care reușim până la urmă să aducem la aceeași masă foarte mulți agricultori, care din cauza necoagulării intereselor lor foarte greu pot să participe la decizii în zona agricolă sau de absorbție a fondurilor sau de modernizare a agriculturii.

Dar, din păcate, percepția mea este că tot suprapunem instituții și instituții și chiar și în cazul acesta, în cazul camerelor agricole, aportul guvernamental, aportul politic este mult prea mare ca să pot să spun că aceste camere agricole vor avea o eficiență și un aport în sensul pozitiv al cuvântului la ceea ce înseamnă managementul domeniului agricol.

Din nou subliniez, eu cred că atât Guvernul României, cât și Parlamentul României și comisia de specialitate, comisia de specialitate chiar și de la Senat, ar trebui să arunce o privire asupra problemei multitudinii instituțiilor din zona agricolă și să aducă un aport, ori către descentralizare, ori către comasare, ori către simplificarea instituțională, pentru că altfel agricultorul simplu nu va reuși să se descurce în această rețea birocratică administrativă care există în acest domeniu.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul înlocuitor asupra Propunerii legislative "Legea camerelor agricole".

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă "Legea camerelor agricole".

În ședința din data de 31.05.2010, plenul Camerei Deputaților, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege în vederea întocmirii unui raport înlocuitor.

De asemenea, la întocmirea raportului, comisia a avut în vedere propunerea legislativă privind camerele pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea, organizarea și funcționarea camerelor agricole, organizații neguvernamentale de utilitate publică nonprofit cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta și promova interesele socio-economice ale populației, care derulează activități în următoarele domenii: agricultură și producție alimentară, dezvoltare rurală, pescuit și acvacultură, silvicultură, îmbunătățiri funciare, cercetare științifică de specialitate, fitosanitar, optimizarea exploatațiilor și conservarea solurilor.

Propunerea legislativă "Legea camerelor agricole" face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată.

Având în vedere că propunerile legislative sus-menționate au obiect de reglementare conex, membrii comisiei au hotărât întocmirea unui singur raport, conform prevederilor art.67 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

Întrucât prevederile din Propunerea legislativă privind Camerele Agricole pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală au fost preluate în raportul privind PL-x 338/2009, membrii comisiei propun respingerea lui PL-x 337/2009.

La lucrările comisiei au fost prezenți 27 de deputați din totalul de 27 de membri. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 9 iunie 2010.

Propunerea legislativă este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia propune admiterea cu modificări și completări a propunerii legislative.

Aș vrea să fac doar o completare. Mulțumesc foarte mult Departamentului de documentare al Camerei Deputaților, care ne-a pus la dispoziție legislația și modul de organizare din câteva țări europene în ceea ce privește camerele agricole.

Iar pe de altă parte, legea, sigur, are o însemnătate deosebită, trecând dincolo de ce înseamnă comitetul de inițiativă, care se desființează odată cu înființarea acestor camere agricole. Totul este să vedem însemnătatea lor dincolo de ce înseamnă interesele politice și ceea ce înseamnă aceste structuri noi, care sunt sinonime cu ceea ce sunt aceste camere agricole în țările cu agricultură dezvoltată, respectiv Franța, Germania, Austria, Spania și alte țări.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

 
Aprobarea prelungirii programului de lucru.  

Înainte de a da cuvântul pentru un punct de vedere Guvernului, domnul Mircea Toader, pe procedură.

   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

De ce mi-a fost frică n-am scăpat. Am lungit-o cu dezbaterile pe anchete, pe comisii, pe ce-i frumos și ce nu-i frumos... Vă rog să supuneți aprobării plenului ca să depășim ora 18,00, până la epuizarea măcar a acestei legi, să finalizăm și noi odată o lege.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot această propunere. Votul este deschis, vă rog să votați.

105 voturi pentru, 14 împotrivă și nouă abțineri.

S-a aprobat.

 
Dezbaterea Propunerii legislative Legea camerelor agricole și a Propunerii legislative privind Camerele pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (rămase pentru votul final);  

Intrăm în dezbaterea pe articole. Domnul Banu.

   

Domnul Mihai Banu:

Vreau să vă dau un răspuns. S-au ridicat o serie de probleme de către colegii de la UDMR. S-a afirmat aici că această organizație este un ONG. Vă spun că nu este un ONG, pentru că, dacă ar fi fost un ONG, nu mai era nevoie de lege specială.

Doi. Vorbeați aici de nevoia de a descentraliza. Vă spun că acesta este primul pas spre descentralizare.

Aveți foarte mare dreptate că trebuie să umblăm în toate instituțiile ministerului. Sunt foarte multe instituții. Există un program de reorganizare, de reformă. Nu vă faceți griji că Ministerul Agriculturii va arăta altcumva în 2012. Dar, această organizație este absolut necesară, așa cum a fost creată legea.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Intrăm în dezbaterea pe articole. Drept la replică, domnul Márton Árpád. De ce-mi era frică... Îl rugăm pe colegul Tinel să nu intervină.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Drept la replică. Eu știu despre ce vorbesc. Vă rog să citiți articolul votat și care apare în raportul dumneavoastră, care definește această instituție ca un ONG. Scris cu litere mari, majuscule.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Și dacă nu asta ați dorit, înseamnă că este o defecțiune. Vorbim despre un alt raport și atunci să clarificăm despre ce vorbim.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Tinel Gheorghe.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Acum, eu aș vrea să vă spun, stimați colegi, că legea aceasta, dacă am fi avut-o în momentul de față, am fi avut posibilitatea ca cei aproape 3000 de oameni, despre care se zice că vor fi disponibilizați la Ministerul Agriculturii, să fie preluați în efectul acestei legi.

Am întârziat nepermis de mult și nu vreau să intru în aspecte procedurale cu domnul Márton Árpád, pentru că nu puteam să scoatem Guvernul României din implicarea vizând implementarea, punerea în practică a acestei legi. Pentru că iată, este vorba de o grămadă de structuri, de subunități, care trebuie analizate pus cu pas, subunitate cu subunitate, să vedem ce rămâne și ce trece în partea cealaltă.

Trecem de la statutul de funcționari publici la o mare parte a acestor subunități, la statutul de personal contractual. Dăm o șansă extraordinară prin efectele acestei legi.

Deci, din acest punct de vedere eu zic că trebuie s-o votăm în forma actuală.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intrăm în dezbaterea pe articole a acestui titlu.

Punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Adrian Rădulescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Bună ziua, doamnă președinte,

Bună ziua, doamnelor,

Bună ziua, domnilor.

Punctul de vedere este pentru, al Ministerului Agriculturii și al Guvernului.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înțeleg că și Guvernul susține.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Domnul Márton Árpád, vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

O singură întrebare către reprezentantul Guvernului. Dacă cunoaște legea, cum se înregistrează un ONG, vă rog să-mi spuneți cum va fi înregistrat acest ONG.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule secretar de stat, vă rog să îi răspundeți domnului deputat.

 
   

Domnul Adrian Rădulescu:

Urmează ca legea să fie dezbătută pe articole. Acolo unde sunt probleme, și vă văd că aveți o problemă cu ONG... Probabil că-i găsim o altă soluție, că de aia suntem aici. Mergem cu legea mai departe, e o lege specială, o votăm și vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Atunci o să vă rog să modificați la articolul invocat de domnul Márton Árpád, astfel încât să fim în regulă. Să propuneți, domnule secretar de stat.

Lege privind Camerele pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală.

Dacă sunt observații la titlu? Nu.

Dacă la punctul 2 sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6? Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 11? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 12? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 13? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 14? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 15? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 16? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 17? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 18? Nu sunt observații. Adoptat.

De la punctul 19 la punctul 22, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 23? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 24? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 25? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 26? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 27? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 28? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 29? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 30? Observații? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 31 la punctul 39, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 40? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 41? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 42? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 43? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 44? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 45? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 46? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 47? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 48? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 49? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 50? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 51? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 52? Observații? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 53 la punctul 60, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 61? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 62? Observații? Nu sunt. Adoptat.

Anexa nr.1, dacă sunt observații? Domnul Márton Árpád, vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da, este foarte interesant. Vă jucați de-a făcut legea. Nu vă supărați, stimați colegi. Din orgolii politice faceți un act injust.

Dar revin. Măcar să dați o formulare cât de cât decentă agricultorului, alta decât a reușit Comisia pentru agricultură, care este o profesie definită de norme legale. Cam așa ceva.

O voce din sală:

Acte normative!

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Acte normative. Deci o profesie definită de acte normative. Astfel am definit electoratul. Se fac alegeri conform acestei legi. Nu puteam să intervin la fiecare lege, că vă conturbam și avem și legi mai importante de făcut, zic eu, la fiecare articol ca să vă arăt cât de incorect este formulată întreaga lege cap coadă.

Deci vor fi alegeri realizate în toate localitățile țării în care participă... așa prevede legea, așa ați votat-o, așa ați lăsat-o. Și cel care este definit persoana de fond este agricultorul definit astfel cum ați auzit citit aici, definit conform actelor normative. Măcar aici dați-i o definiție, cum doriți, onor comisie, domnule președinte al comisiei, dați ceva, o definiție, ca să știm măcar cine e electoratul.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc. Domnul Banu.

 
   

Domnul Mihai Banu:

Doamnă președinte,

Este definiție corectă și pot să v-o spun și dumneavoastră, domnule Márton, că "Fermierul este persoana înscrisă în registrul APIA, care deține 1 ha de teren amplasat în trei parcele mai mari de 3000 de mp și care este beneficiarul plăților directe pe hectar".

Nu participă la alegerea colegiilor decât fermierii care au suprafața de minim 1 ha, pentru că ăștia sunt beneficiarii plăților directe pe hectar. În rest, dacă vrem să și am spus așa, cum este reglementară în normele care, la rândul lor, pun temei plăților directe. Deci nu avem o altă soluție, că altfel trebuia să aducem la vot tot satul și oamenii care nu aveau nicio legătură cu absorbția fondurilor. Noi facem această Cameră Agricolă pentru cei 1.400.000 de fermieri, care astăzi nu sunt sprijiniți de nimeni, pentru că vreo 50-60 de mii mai au specialiști. Pentru acești oameni, dacă vă uitați atent, nu participă la vot decât această categorie care este clar definită în Regulamentul Uniunii Europene cu privire la plățile pe hectar.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Alte observații la Anexa nr.1 nu sunt. Atunci este adoptată.

Anexa nr.2. Observații? Nu sunt. La Anexa nr.2?

 
   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamna președinte,

Domnule președinte Tabără,

Într-adevăr, ce a spus colegul nu contest. Dar dacă luăm recensământul populației din România, vedem că 9 milioane s-au declarat agricultori. Or nu putem să chemăm să voteze 9 milioane. Să spunem "fermieri" și vor fi numai fermierii, nu agricultorii. Hai să spun agricultori; agricultori sunt cei care se declară că fac agricultură și sunt în România 9 milioane și jumătate... din data de când s-a făcut, în '94, '95.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

La Anexa nr.2, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptată.

Anexa nr.3, observații? Nu sunt. Adoptată.

Anexa nr.4, observații? Nu sunt. Adoptată.

Rămâne să dăm votul final în sesiunea de vot final de joi, de la ora 12,00.

Vă mulțumesc. Vă doresc o seară plăcută în continuare.

Urmează răspunsuri la întrebările și interpelările adresate Guvernului.

 
  Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului: 
Mircia Giurgiu

În continuare, lucrările ședinței sunt conduse de domnul Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Ioan Oltean:

Bună seara, doamnelor și domnilor colegi,

Declar deschisă ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Pentru început, domnului deputat Mircia Giurgiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, care a adresat o interpelare Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, legat de Memoriul Uniunii Generale a Pensionarilor din România. Doamna președinte Doina Pârcălabu, de la Casa Națională de Pensii, va oferi răspunsul necesar domnului deputat.

Doamna președinte, aveți cuvântul, vă rog.

 
  Mircia Giurgiu

Doamna Domnica Doina Pârcălabu (președintele Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați, bună seara!

Având în vedere întrebarea adresată ministrului muncii, familiei și protecției sociale, privitoare la memoriul formulat de Asociația pensionarilor, formulăm următorul răspuns:

"Având în vedere evoluția crizei economice în anul 2009, precum și extinderea acesteia în cursul anului 2010, s-a impus luarea de urgență a unor măsuri de reformă pentru a se putea asigura respectarea angajamentelor asumate de România prin semnarea acordurilor de împrumut cu organismele financiare internaționale, acorduri absolut necesare pentru stabilitatea economică a României pentru atingerea țintelor de deficit ale bugetului general consolidat în anul 2010.

Luându-se în considerare faptul că diminuarea dezechilibrelor existente și menținerea deficitului bugetar în limite sustenabile creează premisele relansării economice, s-au impus, de asemenea, adoptarea, în regim de urgență, a unor măsuri cu caracter excepțional, prin care să se continue eforturile de reducere a cheltuielilor bugetare și în anul 2010. Astfel, pentru evitarea riscului declanșării procedurii de deficit excesiv, a fost necesară adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare și de abordare mai prudentă a deficitului bugetar.

În acest context, în domeniul pensiilor, în urma unei analize de detaliu a sistemului de pensii publice, Guvernului român a considerat că, pentru asigurarea echilibrului necesar între veniturile și cheltuielile aferente sistemului contributiv, se impune luarea unor măsuri în următoarele direcții de reformă:

Îmbunătățirea sustenabilității financiare a sistemului de pensii prin integrarea persoanelor aparținând sistemelor speciale de pensii și a celor care realizează venituri din profesii liberale, manager, asociații familiale în sistemul unitar de pensii publice.

Menținerea standardelor de viață ale pensionarilor în plată prin trecerea graduală la indexarea valorii punctului de pensie cu rata inflației.

Asigurarea unui tratament corect pentru asigurații actuali, viitori pensionari, prin stabilirea pensiei potrivit contribuțiilor plătite de-a lungul carierei profesionale.

Reducerea pensionărilor anticipate. În acest moment există mulți pensionari sub vârsta standard de pensionare, lucru care afectează atât veniturile, cât și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat.

Implementarea unor criterii mai stricte pentru acordarea pensiei de invaliditate, având în vedere numărul mare de beneficiari de pensii de invaliditate.

Simplificarea legislației referitoare la pensiile publice prin eliminarea legilor speciale de pensionare.

Egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbați și femei și creșterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, dar și a persoanelor provenite din domenii care au beneficiat de legi speciale de pensionare, magistratură, diplomație, personalul auxiliar din instanțele de judecată, și promovarea unui tratament egal.

Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice.

Toate aceste măsuri sunt integrate în proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice, proiect aprobat de Guvern și care se află, în acest moment, în plin proces de dezbatere parlamentară.

De asemenea, pe lângă aceste măsuri de reformă, care vor asigura sustenabilitatea sistemului public de pensii pe termen mediu și lung, Guvernul trebuie să adopte o serie de măsuri excepționale, cu efect imediat asupra bugetului, astfel încât să se prevină deficitul bugetar excesiv.

Aceste măsuri de austeritate se regăsesc în toate statele membre ale Uniunii Europene, adaptate la particularitățile fiecărui stat membru în parte, pentru a se controla deficitul bugetar și stimula relansarea economiei.

Astfel, având în vedere că, în România, pensiile au beneficiat, în perioada 2005-2009, de o creștere de peste 140%, creștere care nu s-a înregistrat și în sfera productivității muncii, în prezent se constată nesustenabilitatea sistemului public de pensii.

La momentul actual, în România, un salariat susține financiar aproximativ 1,4 pensionari, bugetul de asigurări sociale de stat înregistrând astfel un deficit bugetar în creștere.

În acest context, pentru ca Ministerul Muncii să poată asigura pe termen lung plata drepturilor cuvenite celor peste 5,5 milioane de pensionari, este necesar să se recurgă la o reducere temporară de 15% a cuantumului tuturor pensiilor.

De asemenea, pentru a asigura egalitatea de tratament pentru toți beneficiarii sistemului public de pensii, toate pensiile de serviciu, acordate în baza legilor speciale, vor fi recalculate pe baza principiilor și formulei de calcul reglementate de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Până la momentul finalizării procesului de recalculare și aceste categorii de pensii vor fi diminuate cu 15%.

Este important de menționat că aceste măsuri excepționale se aplică temporar, până la sfârșitul anului 2010, și au în vedere, pe lângă diminuarea pensiilor, diminuarea și a altor drepturi, cum ar fi salarii, indemnizații de asistență socială, de șomaj etc., fără a afecta salariul minim pe economie, de 600 de lei, și nivelul pensiei sociale minime, de 350 de lei sau venitul minim garantat.

Toate aceste măsuri de reducere sunt cuprinse în cele două proiecte de acte normative care au fost aprobate de Guvern și care au fost trecute pe procedura asumării Guvernului."

Mulțumesc.

   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna președinte.

Domnul deputat Mircia Giurgiu.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, doamna președinte, pentru răspunsul complet, clar, numai că sperăm cu toții ca acele măsuri care au fost adoptate să fie pe o perioadă cât mai scurtă, fiindcă oricum avem destule probleme.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna președinte, mulțumim pentru prezență.

O să-i rog pe distinșii secretari de stat să rețină că durata unei intervenții este de trei minute. Atunci când prezintă un răspuns, o să vă rog să-l sintetizeze.

 
   

Avem prezent pe doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, din partea Ministerului Justiției, pentru a răspunde doamnei deputat Manuela Mitrea, din Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Cum domnia sa nu este prezentă în sală, doamna ministru, vă mulțumim pentru prezență. Bănuiesc că ați comunicat un răspuns în scris, dacă nu, vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, doamna ministru, o seară bună vă doresc.

 
  Boiangiu Victor

Domnul deputat Boiangiu Victor, este? Unde sunteți? Bun! Pentru domnul deputat este prezent astăzi domnul vicepreședinte al Autorității pentru Restituirea Proprietății, domnul Sergiu Diacomatu, pentru a răspunde la întrebarea privind retrocedarea a două proprietăți cu titlu de despăgubire pentru Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Giurgiu.

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.

   

Domnul Ionuț Sergiu Diacomatu (vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților):

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Bună seara tuturor celor prezenți!

Referitor la întrebarea domnului deputat care, se referă la două notificări depuse de Camera de Comerț și Industrie Giurgiu, aș vrea...

 
     

Domnul Aurel Vlădoiu (din bancă):

Nu este în sală domnul deputat Victor Boiangiu.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnul deputat Boiangiu este?

Am avut impresia că cineva a zis că este. OK! În situația aceasta... Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

 
   

Domnul Ionuț Sergiu Diacomatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Răspunsul înseamnă că l-ați comunicat și în scris.

 
     

Domnul Ionuț Sergiu Diacomatu:

Da.

 
  Mircia Giurgiu

Domnul Ioan Oltean:

Tot din partea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, domnul vicepreședinte Sergiu Diacomatu va răspunde unei interpelări pe care a adresat-o domnul Mircia Giurgiu.

Este domnul Mircia Giurgiu? Se poate? Nu lipsește nici dacă-l tai bucăți.

Referitor la cazul doamnelor Ana și Maria Giurgiu.

Deci, referitor la doamnele Ana și Maria Giurgiu, bănuiesc că rudele dumneavoastră.

     

Domnul Mircia Giurgiu:

Este coincidență.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Nu sunt rude. OK! Important este că ați formulat o întrebare serioasă.

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ionuț Sergiu Diacomatu:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Privitor la răspunsul transmis domnului deputat Giurgiu, în plus față de acest răspuns aș vrea să-i transmit că procesul-verbal de punere în posesie pentru cele două doamne a fost întocmit de către comisia locală, practic, din punctul nostru de vedere, problema fiind rezolvată.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Domnule deputat Mircia Giurgiu.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Așa cum am discutat și înainte de începerea ședinței, într-adevăr, am primit răspunsul în scris. Este atașat și procesul-verbal de punere în posesie, așa că eu vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mă bucur că sunteți mulțumit, domnule deputat.

Dacă domnul deputat Pâslaru Florin-Costin este? L-am avut prezent aici pe domnul secretar de stat Dănuț Apetrei, care mi-a spus că este planificat pentru răspunsul la Senat, în consecință amânăm. Ați primit răspunsul în scris? Înțeleg că sunteți mulțumit.

Bun! Deci și domnia voastră v-ați manifestat mulțumirea față de răspunsul dat.

În consecință, ședința consacrată răspunsurilor orale se încheie aici.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului. 
 

Mulțumesc domnilor secretari de stat. Mulțumesc parlamentarilor care au fost prezenți și au primit răspunsurile și continuăm ședința noastră cu prezentarea interpelărilor pe scurt din partea deputaților către membrii Guvernului Emil Boc.

Am să citesc lista în ordinea în care este depusă la mine, la prezidiu. Cei care sunt prezenți și doresc să-și prezinte de la microfonul Camerei o să aibă posibilitatea să o facă.

Domnul deputat Radu Zătreanu a depus în scris. Gheorghe Ciobanu, depus în scris. Neculai Rebenciuc, depus în scris. Laurențiu Nistor, depus în scris. Petru Călian? 8 interpelări depuse în scris. Vasile Gherasim o interpelare, depusă în scris. Marian-Florian Săniuță, o interpelare depusă în scris. Eugen Bejinariu, 11 interpelări depuse în scris. Mircea Giurgiu, să văd dacă te-a întrecut! Cornel Itu, o interpelare depusă în scris.

  Aurel Vlădoiu Aurel Vlădoiu. Domnule deputat, doriți să le prezentați?

Domnul deputat Aurel Vlădoiu are 6 interpelări depuse în scris.

O să vă rog să vă prezentați una și restul le depuneți în scrie, domnule deputat, da?

Vă rog.

   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule președinte,

Domnului ministru Gabriel Oprea și domnului ministru Vlădescu. E vorba de o interpelare. Comuna Frâncești a fost în 2005 afectată de calamități naturale. Un pod a fost distrus. A venit Ministerul Apărării Naționale și a montat un pod pe o perioadă de câteva luni de zile și acum cere comunei să plătească suma de 400 de milioane. Rog să găsim o soluție, pentru că nu are de unde să dea comuna asemenea bani, pentru că a fost calamitate și nu comuna a rugat să vină Ministerul Apărării Naționale cu podul acolo.

Și domnului ministru Vasile Blaga, domnului ministru Videanu, este vorba de trei localități din Vâlcea: Măldărești, Stroești, Dăești și Peșceana, 4 nu 3, care au sate compacte fără lumină electrică și am înțeles că este o inițiativă genială a Guvernului să nu rămână nicio comună fără lumină electrică și rog să fie aceste comunități luate în calcul la iluminatul electric.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă mulțumesc și eu. Ne vedem mâine dimineață la declarații politice.

Domnul deputat Ioan Holdiș, are 3 interpelări depuse în scris.

Doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu, o interpelare depusă în scris.

Constantin Chirilă o interpelare depusă în scris.

 
  Maria Eugenia Barna

Maria Eugenia Barna. Doamna deputat aveți cuvântul, pentru a vă prezenta interpelarea.

Vă rog.

   

Doamna Maria Eugenia Barna:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună seara!

Bună seara, domnule prim-ministru Emil Boc.

Interpelarea mea se referă la nerespectarea termenului de răspuns la întrebări și interpelări adresate Ministerului Finanțelor Publice, întrebări care conțin soluționarea amendamentelor pe care le-am depus la Legea bugetului de stat. De aceea, domnule prim-ministru, vă întreb ce măsuri intenționați să luați pentru a asigura funcționalitatea Ministerului Finanțelor Publice în condițiile în care această instituție publică refuză în mod absolut discreționar să se conformeze obligațiilor legale de a răspunde în timpul prevăzut de lege întrebărilor pe care le-am formulat.

Mai mult, ce măsuri intenționați să luați pentru ca Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de domnul ministru Sebastian Vlădescu, să și soluționeze în mod favorabil solicitările adresate.

Pentru a înțelege suportul care stă la baza acestor întrebări, vă rog să-mi permiteți, domnule prim-ministru să vă prezint pe scurt contextul care le-a generat.

În data de 21.04., deci 21 aprilie, am adresat Ministerului Finanțelor Publice un număr de 6 întrebări, al căror răspuns a întârziat deja de 2 luni, și anume mă refer la investiții pentru școlile și bisericile din colegiul pe care îl reprezint. Prin aceste întrebări am solicitat Ministerului Finanțelor Publice să rezolve problemele deosebit de grave cu care mă confrunt în calitate de deputat independent.

Concret, este vorba despre amendamentele pe care le-am formulat la discutarea Legii bugetului de stat pe anul 2010 referitor la alocarea sumelor de bani necesare lucrărilor de investiții, așa cum am precizat anterior. Aceste amendamente au fost omise la elaborarea Anexelor nr.1 și 6 la Hotărârea de Guvern nr. 417/2010 privind finanțarea din bugetele locale, aprobate unor ordonatori principali de credite bugetare pentru 2010 pentru unități de cult, unități sanitare, unități de învățământ.

Cu toate demersurile efectuate până în prezent și cu toate promisiunile primite în cadrul discuțiilor purtate de către liderul de grup, deputații independenți sunt în situația de a nu putea onora solicitările din colegiu. Mai mult, prin aceasta se face o discriminare nepermisă între deputații independenți și ceilalți deputați, membri ai partidelor politice. Este inadmisibil ca toate solicitările colegilor noștri din Parlament, membri ai PSD, PNL și PDL, să fie onorate și solicitările noastre să rămână în așteptare.

De aceea, domnule prim-ministru, vă solicit o analiză responsabilă cu privire la cele sesizate și alocarea de îndată a sumelor necesare realizării obiectivelor de investiții în colegiile reprezentate de către deputații independenți.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Doamna deputat, mulțumesc foarte mult.

Sper că domnul premier v-a și auzit și va prezenta în cel mai scurt timp punctul de vedere.

 
  Valeriu Tabără

Domnul deputat Valeriu Tabără are pregătită o interpelare pe care dorește s-o și susțină de la microfonul Camerei.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint succint textul interpelării care este adresată domnului Laszlo Borbely, ministrul mediului și pădurilor.

În conformitate cu prevederile art.11 alin.(7) lit.d)-l) din Legea nr.247/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2007 privind introducerea deliberată în mediu și introducerea pe piață a organismelor modificate genetic, ar fi trebuit să se înființeze Comisia pentru securitate biologică, formată din 12 membri titulari și pentru 4 membri supleanți. Aceștia provin de la Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice, Academia de Științe Medicale, universități și instituții de cercetare-dezvoltare cu profil biologic, agricol și medical.

Este inutil, domnule ministru, să vă spun că în aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2007 și a Legii nr.247/2009, Comisia pentru securitate biologică are un rol determinant. Din acest motiv, este de neînțeles de ce până acum această comisie nu a fost constituită. Cum este posibil ca la aproape un an - 29 iunie - de la publicarea Legii nr.247/2009, comisia să nu fie constituită și să nu poată lucra în conformitate cu prevederile legii.

Întârzierea constituirii Comisiei pentru biosecuritate biologică mă face să cred că dincolo de seriozitatea prevederilor ordonanței și a legii există alte interese care doresc blocarea aplicării lor.

Care este, cu adevărat, situația Comisiei pentru securitatea biologică și care sunt cauzele pentru care această comisie nu s-a constituit, conform prevederilor legii? Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat. Veți primi și răspuns scris și răspuns oral la vremea potrivită.

 
  Daniel-Stamate Budurescu

Îl invit acum pe domnul deputat Daniel Budurescu care are pregătită o interpelare pentru a și-o prezenta de la microfonul Camerei.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Daniel-Stamate Budurescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii. Obiectul interpelării: este vorba de indemnizațiilor membrilor din Consiliul de administrație al Autorității Rutiere Române.

Domnule ministru,

În cadrul discuțiilor care au avut loc marți, 15 iunie 2010, cu ocazia dezbaterii Moțiunii de cenzură, ați afirmat, printre multe altele, că în 2008, indemnizația primită de membrii Consiliului de administrație al Autorității Rutiere Române, instituție publică în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, era de 4000 roni lunar, ceea ce înseamnă 48 de mii roni pe an.

Tot din afirmațiile dumneavoastră, am mai aflat că, fiind un an electoral, la indemnizație s-a adăugat o primă pe ultimele luni ale anului cu o valoare de 3 ori mai mare, adică 12 mii roni ori 3, egal 36 de mii de roni. Total general, 84 de mii de roni.

Domnule ministru,

Vă aduc la cunoștință faptul că în 2008 am fost unul din membri acestui consiliul de administrație și, conform fișei fiscale, pe care v-o anexez, pentru perfecta dumneavoastră clarificare, venitul net anual primit de subsemnatul a fost de 17 329. Cum diferența dintre afirmațiile dumneavoastră, 84 de mii, și realitate este destul de importantă, vă sugerez, domnule Berceanu, ori să dați dispoziție să mi se returneze suma de 66 671 roni, ori să recunoașteți public că ați mințit.

Solicit răspunsul în scris și, sincer, aș prefera prima variantă, domnule președinte.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Sper că domnul ministru v-a auzit și vă va satisface solicitarea.

 
  Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu are nici mai mult, nici mai puțin decât 11 interpelări. O să-l rog să facă o prezentare a uneia pe scurt.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

O să prezint pe scurt o interpelare. Este adresată ministrului agriculturii, domnul Mihail Dumitru.

Obiectul interpelării reprezintă solicitarea de a ne prezenta structura, modul în care dorește să facă restructurarea, statul de funcții și tot ceea ce dorește să modifice la minister, fiindcă deocamdată așteptăm cam de mult.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
   

Continuăm prezentarea deputaților care au depus interpelările la secretariatul Camerei în scris.

Domnii deputați Damian Florea, Liviu-Bogdan Ciucă, 8 interpelări. Emil Bostan - o interpelare. Alin Silviu Trășculescu - o interpelare. Ion Dumitru - o interpelare. Lucreția Roșca - o interpelare. Ioan Stan - o interpelare. Aledin Amet - 3 interpelări. Adriana Săftoiu - 2 interpelări. Cristian Buican - o interpelare. Horia Cristian - o interpelare. Mihai Donțu - o interpelare. Andrei Dominic Gerea - o interpelare. Teodor Atanasiu - o interpelare. Mugurel Surupăceanu - 2 interpelări. Sonia-Maria Drăghici - o interpelare. Ciprian-Florin Luca - o interpelare. Cătălin Cherecheș - 4 interpelări. Cristina Pocora - o interpelare. Mihaela Stoica - 15 interpelări. Marian Ghiveciu - o interpelare. Mircea-Gheorghe Drăghici - o interpelare. Relu Fenechiu - 2 interpelări. Vasile Popeangă - 2 interpelări. Radu Costin Vasilică - o interpelare. Cristian Rizea, de asemenea, o interpelare.

Cu acestea, stimați colegi, declar închisă ședința consacrată prezentării pe scurt a interpelărilor adresate miniștrilor din Guvernul Boc.

Ne revedem mâine dimineață, la ora 8,30, la ședința consacrată declarațiilor politice. Până atunci, să auzim de bine.

O seară frumoasă tuturor! Doamne, ajută!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,35.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 14 aprilie 2021, 14:53
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro