Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 aprilie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.56/29-04-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 19-04-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 aprilie 2010

5. Prezentarea și dezbaterea Raportului de activitate al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul II al anului 2009.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................

Intrăm în raportul de activitate al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul II al anului 2009. Am să rog reprezentantul comisiei să facă prezentarea acestui raport.

Domnul Ioan Stan:

Mulțumesc, doamna președinte.

Raport privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul II al anului 2009.

În semestrul II al anului 2009 s-au înregistrat la comisie 420 dosare, au fost primiți în audiență 78 cetățeni și au avut loc 4 audieri în cadrul acesteia.

Din analiza activității comisiei remarcăm faptul că pentru prima oară, în mai mulți ani de zile, ponderea cea mai importantă în numărul petițiilor o au reclamațiile de natură socială.

Din totalul de 420 de petiții, 77 sunt adresate comisiei de către persoane și grupuri de persoane, ca necesitate cu privire la posibile abuzuri exercitate împotriva drepturilor lor de natură socială și din sfera dreptului muncii.

Aproape jumătate din petițiile cu tematică socială sesizează întârzieri în revizuirea erorilor intervenite în procesul recalculării pensiilor, erori în procesarea datelor cuprinse în adeverințele depuse la dosarul pensiei în vederea valorificării sporurilor permanente, precum și insuficienta comunicare a instituțiilor responsabile în domeniu în situația constituirii unor debite. Totuși, numărul petițiilor care reclamă acest tip de problematică este în scădere. Comisia remarcă și faptul că CNPAS răspunde mai repede solicitărilor și răspunsurile adresate petenților și sunt mai bine fundamentate.

O problemă deosebită în domeniul asigurărilor sociale, pe care au supus-o atenției Comisiei foștii angajați ai S.C. CESAR S.A. Câmpulung Muscel, din județul Argeș este aceea a efectelor directe ale neplății contribuțiilor sociale, pentru perioade semnificative de timp, de către angajatorii care ulterior intră în faliment.

Analiza legislației aplicabile în acest tip de situație a relevat faptul că aceasta nu este suficient de explicită.

Dat fiind că obligația de asigurare socială revine angajaților prin lege specială, comisia consideră că și obligațiile instituțiilor publice relativ la aspectele ce decurg din legea specială trebuie să fie precizate și consolidate tot prin lege. Din analiza Proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, făcut public de Guvern, reiese cu claritate că nu există nici în acest text suficiente dispoziții care să prevină sau să soluționeze satisfăcător situații similare celei cu care comisia a fost sesizată. Mai mult, în menționatul proiect de lege se propune ca stagiul de cotizare să se certifice asiguraților din oficiu o dată la doi ani, certificarea la cererea asiguraților făcându-se în acest caz contra cost.

Or, dacă asigurații nu știu că angajatorul nu se achită de obligațiile sale față de fondul de pensii, nu sunt în măsură să-și achite drepturile legale în timp util.

În perioada de referință a raportului remarcăm și creșterea numărului de petiții care sesizează posibile abuzuri în sfera relațiilor de muncă, în comparație cu perioadele anterioare.

Petenții reclamă încălcarea condițiilor stipulate în contractele de muncă de către angajatori, neplata integrală a drepturilor de natură salarială sau nerespectarea dispozițiilor legale din domeniul sănătății și securității în muncă.

O situație specială în acest domeniu este aceea creată prin adoptarea de către Guvernul României a Ordonanței de urgență nr.37 din 2009 și a Ordonanței de urgență nr.105/2009 și desfășurarea unor concursuri prin care directorii coordonatori ai diferitelor instituții publice deconcentrate au fost demiși, respectiv numiți, prin ordine de ministru sau ordine ale conducătorilor unor agenții și instituții centrale. În condițiile în care cele două ordonanțe de urgență au fost deja declarate neconstituționale, efectele lor rămân și pun în sarcina statului obligații suplimentare. Chiar dacă, în răspunsurile lor, instituțiile argumentează că ordinele de demitere au fost emise cu respectarea dispozițiile legale în vigoare la acel moment, comisia consideră că este absolut necesară o clarificare legislativă stabilă a capacității Guvernului de a interveni în execuția contractelor de management încheiate cu directorii coordonatori.

În cursul semestrului II al anului 2009, cetățenii au adresat comisiei un număr de 97 de memorii care se referă la domeniul justiției. Acestea au fost remise, pentru analiză și soluționare, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești și diverselor structuri ale parchetelor.

Aceste memorii reclamă o serie de abuzuri ce ar fi fost comise de magistrați (procurori și judecători), anchete efectuate incomplet, finalizate de parchete cu soluții nelegale ori pronunțări de achitări sau condamnări netemeinice de către instanțele de judecată.

Majoritatea acestor sesizări au avut la bază suspiciuni și chiar unele indicii de superficialitate ori acte de corupție ale magistraților care au avut spre finalizare asemenea cazuri.

Ne este semnalată, de asemenea, și în această perioadă, o practică judiciară neunitară, mai ales din domeniul proprietății. Este, desigur, cunoscut faptul că multe dintre soluțiile date în acest domeniu de instanțele de judecată au făcut obiectul plângerilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. O parte din aceste plângeri au fost admise, iar statul român a fost condamnat la plata unor sume de bani ce au totalizat milioane de euro.

Cu ocazia analizelor efectuate la nivelul comisiei asupra modului de soluționare și comunicare a rezultatului s-a constatat că răspunsurile primite se referă doar la faptul că judecătorii și procurorii sunt independenți, se supun numai legii, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu poate interveni în dosarele aflate pe rolul instanțelor și nu poate pune în discuție rezoluțiile emise ori hotărârile judecătorești pronunțate - care sunt supuse numai căilor de atac - precum și recomandarea făcută petenților de a apela la consultarea unui birou de avocatură.

Față de cele de mai sus, considerăm că sistemul judiciar din România nu funcționează în mod corespunzător. Considerăm că este necesară o analiză aprofundată a măsurilor ce trebuie să fie luate în direcția grăbirii reformelor și a creșterii calității actului de justiție din partea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești și a Consiliului Superior al Magistraturii. O asemenea analiză ar releva aspecte juridice și instituționale care determină disfuncții de natură să lezeze dreptul cetățenilor la o justiție accesibilă și corectă.

Comisia își exprimă speranța ca eventualele modificări ale legilor în materie să urmeze cursul firesc al dezbaterilor publice și parlamentare, întrunindu-se astfel condițiile pentru îmbunătățirea cadrului normativ în acest domeniu, în primul rând, în beneficiul cetățeanului.

În domeniul recunoașterii și acordărilor prevăzute de legile fondului funciar, au fost înaintate comisiei, în perioada de referință, un număr de 26 de memorii.

Petiționarii, în marea lor majoritate persoane fizice, au sesizat asupra disfuncționalităților create de comisiile locale județene de fond funciar în recunoașterea unor probe materiale, menite să soluționeze anumite cauze, dar și în punerea în aplicare a unor hotărâri judecătorești definitive și învestite cu formule executorii privind punerea în posesie.

Trebuie să constatăm și în cazul unora dintre aceste petiții privind existența unor hotărâri definitive, că nemulțumirile cetățenilor nu mai pot cunoaște căi suplimentare de soluționare.

Ne mai confruntăm încă și acum cu situații în care petenții ne sesizează asupra refuzului autorităților publice locale de punere în executare a unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

Comunicarea cu prefecturile s-a desfășurat cu anumite sincope în ceea ce privește urmărirea și soluționarea aspectelor sesizate, dar mai ales referitor la respectarea termenului de transmitere a răspunsului. Dacă unele prefecturi au răspuns cu întârzieri de 15 sau 20 de zile, altele au înregistrat 80 de zile întârziere.

O situație aparte a reprezentat-o numărul relativ mare (50 de dosare - domeniul respectarea drepturilor omului) al memoriilor adresate comisiei de către cetățeni din Republica Moldova, îndreptățiți la solicitarea redobândirii cetățeniei române, care ne-au sesizat asupra procedurii greoaie de soluționare a dosarelor, în special în etapa de înregistrare a acestora de către direcția consulară. Aspectele deosebite ce ne-au fost semnalate, ne-au îndreptățit să solicităm părților implicate un dialog în plenul comisiei, dialog care a fost util pentru identificarea unor soluții normative și funcționale.

Am ținut să vă semnalăm dumneavoastră și opiniei publice câteva elemente semnificative din raport, fiind ferm convinși că exercitarea dreptului fundamental de petiționare al cetățenilor, consacrat constituțional, ne obligă pe noi toți la abordarea cu maximă responsabilitate a problemelor pe care le semnalează cetățenii și care într-un stat de drept grevează asupra bunului mers al societății.

În ceea ce ne privește, reiterăm respectul față de principiul separației puterilor în stat, dar nu putem să trecem peste starea de decepție pe care o exprimă numeroși cetățeni care nu primesc răspunsuri pertinente la petițiile înaintate diverselor instituții publice.

În ceea ce privește relația comisiei noastre cu autoritățile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiții, s-a constatat că există un număr mare de dosare, 143, la care nu s-au primit răspunsuri în termen de 30 de zile prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților și de Legea nr.233/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor. Date detaliate veți regăsi în anexa 4 la prezentul raport.

În acest context, amintim plenului că ne-am adresat încă de anul trecut Comisiei pentru Regulament cu o serie de amendamente care ar putea să consolideze atribuțiile și activitatea comisiei noastre.

În final trebuie să subliniem faptul că în proporție de 16% memoriile petenților au avut reclamații întemeiate, autoritățile competente dispunând soluții favorabile.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare pe marginea acestui raport? Nu sunt.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 16 aprilie 2021, 1:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro