Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 martie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.36/01-04-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-08-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 22-03-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 martie 2010

4. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 52 de deputați, membri ai Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, intitulate "Șeitan, un tsunami PDL care înghite salariile, pensiile și locurile de muncă ale românilor". (amânarea votului).

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

  ................................................

Pe ordinea de zi a ședinței de astăzi avem dezbaterea și votul asupra moțiunii simple inițiate de 52 de deputați, membri ai Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propun următoarea desfășurare: moțiunea simplă va fi prezentată de unul dintre semnatari, Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor, grupurilor parlamentare li se alocă timpul maxim corespunzător numărului inițial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 15 secunde pentru fiecare deputat, după cum urmează: Grupul parlamentar al PDL - 29 de minute; Grupul parlamentar al PSD+PC - 28 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 16 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 5 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale - 4 minute și Grupul parlamentar al independenților - 5 minute, care pot fi utilizate într-o singură intervenție, în funcție de cum doresc dumnealor.

Dacă aveți obiecții? Dacă nu, vă supun la vot aceste propuneri.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi propunerile au fost aprobate.

Conform procedurilor regulamentare, întreb dacă cineva, dacă unul dintre semnatari își retrage semnătura de pe această moțiune? Nu există o astfel de solicitare.

În continuare, am să-i dau cuvântul domnului deputat Cindrea pentru a da citire textului moțiunii.

Domnul Ioan Cindrea:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Domnilor secretari de stat,

Îmi revine sarcina de a da citire moțiunii Partidului Social Democrat și Partidului Conservator, deci practic a Alianței PSD+PC.

Ca și titlu: "Șeitan, un tsunami PD-L care înghite salariile, pensiile și locurile de muncă ale românilor".

Subsemnații, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților, vă înaintăm prezenta moțiune, ca răspuns politic legitim și necesar la suita de acțiuni și declarații publice iresponsabile ale domnului Mihai Constantin Șeitan, ministrul PDL al muncii, familiei și protecției sociale.

În anii 2009 și 2010, prin actele normative elaborate și proiectele propuse spre adoptare, prin acțiunile și declarațiile publice, ministrul PDL al muncii, familiei și protecției sociale a adus și aduce grave prejudicii financiare și morale unor categorii largi de cetățeni, cum sunt: salariații bugetari, pensionarii, copiii beneficiari de alocații de stat, persoanele aflate în șomaj și alte categorii de persoane aflate în situații de risc social.

Încă de la începutul mandatului de ministru, prin acțiunile sale, domnul Mihai Șeitan a dovedit incoerența și incompetența Guvernului Boc în a gestiona problemele din sistemul de protecție socială. Reforma acestui sistem, frecvent invocată de domnul ministru, nu poate justifica și nu poate masca grava incapacitate de a promova interesele și drepturile fundamentale ale cetățenilor români, așa cum sunt acestea prevăzute în Constituția României și în tratate, protocoale și acorduri internaționale la care România este parte, inclusiv și mai ales în Carta socială europeană revizuită și Codul european de securitate socială.

Principalele acte normative, acțiuni și declarații publice care aduc prejudicii grave cetățenilor români și care îl au ca autor pe domnul Mihai Constantin Șeitan, ministrul PDL al muncii, familiei și protecției sociale, sunt:

1. Aplicarea dezastruoasă a Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Aplicarea Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice a condus la scăderea imediată a veniturilor unui important număr de salariați bugetari și a generat un "val" de nemulțumiri care pun în pericol pacea socială.

Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Mihai Șeitan, și Guvernul Boc, în ansamblul său, sunt vinovați de următoarele:

  • nu și-au exercitat obligațiile legale care le revin în organizarea metodologică pentru aplicarea unitară a legislației în domeniul salarizării, situație care a condus la excese și aberații în aplicare, prin reducerea veniturilor salariale ale bugetarilor. Ordinul comun al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului finanțelor publice nu rezolvă aplicarea corectă și unitară a Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
  • în comunicarea publică, ministrul PDL Mihai Șeitan nu e sincer cu cetățenii și ascunde efectul previzibil esențial al legii: scăderea puterii de cumpărare a veniturilor salariale. Obiectivul legii este de a reduce cheltuielile cu salariile bugetarilor de la 9,4% la 7% din p.i.b., conform art.5 din Legea nr.330/2009, în perioada 2010-2015. Scăderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor, prevăzută de Guvernul Boc în anul 2010, este de 0,7% din produsul intern brut, de la 9,4% în 2009, la 8,7% în 2010. Menționăm că efectele scăderii salariilor sunt amplificate de scăderea produsului intern brut, din cauza crizei economice și financiare.
  • veniturile salariaților bugetari se reduc prin scăderea adaosurilor și sporurilor la nivel de instituții, la un nivel de maxim 30%. Sporurile și adaosurile care depășesc acest nivel maxim nu se mai acordă, chiar dacă au fost acordate prin legi, hotărâri de Guvern sau prin contractele colective de muncă. Se încalcă, în acest fel, grav legislația muncii. Vor fi declanșate conflicte de muncă care vor conduce la creșterea tensiunii sociale în perioada următoare.
  • datorită modului defectuos de aplicare, principiile echității și unității legii nu sunt respectate; există diferențieri salariale nejustificate pentru funcții similare și/sau echivalente din instituții diferite. Nu s-a reușit să se asigure o corelație optimă între munca depusă, pregătirea profesională și salariile stabilite.
  • aplicarea Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice presupune, conform art. 12 alin. (2), "reducerea numărului de angajați, necesară realizării țintelor anuale privind ponderea cheltuielilor de personal în produsul intern brut prevăzute la art. 5." Acest aspect nu se comunică de către ministrul muncii și Guvernul Boc. Nesinceritatea domnului ministru Șeitan și a Guvernului are și va avea efecte negative asupra forței de muncă ocupate în sectorul public, starea de nesiguranță creată afectând calitatea serviciului public.

În concluzie, politicile din domeniul salarizării, măsurile promovate de ministrul muncii și Guvernul Boc, sunt:

  • nelegale, prin încălcarea regulii drepturilor câștigate prin lege sau contractul colectiv de muncă;
  • prejudiciabile, pentru salariații ale căror venituri sunt drastic reduse;
  • confuze, prin modul în care se realizează echivalarea funcțiilor, gradelor și treptelor profesionale;
  • discreționare (arbitrare), prin stabilirea lor în afara oricărei reguli sau proceduri, doar prin voința neîngrădită a ordonatorului principal de credite.

2. Eliminarea abuzivă a unor drepturi sociale ale pensionarilor.

La sfârșitul anului 2009, la propunerea ministrului PDL Mihai Șeitan, Guvernul PDL condus de Emil Boc a aprobat Ordonanța de urgență nr.114/23 decembrie 2009, privind unele măsuri financiar-bugetare, prin care s-au stabilit unele măsuri care elimină mai multe drepturi ale pensionarilor, după cum urmează:

  • eliminarea valorii minime a punctului de pensie de 45% din salariu mediu pe economie începând cu anul 2010. S-a creat astfel posibilitatea reducerii valorii punctului de pensie la 39,9% din salariul mediu brut pe economie, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010. Această măsură antisocială reduce puterea reală de cumpărare a tuturor celor 5,7 milioane de pensionari cu 12% în anul 2010, față de nivelul anului anterior.
  • s-a amânat pentru anul 2011 recalcularea pensiilor pentru pensionarii care au lucrat în grupele I și II de muncă. Această măsură afectează nivelul pensiilor pentru cele 1,2 milioane de pensionari care au lucrat în grupele I și II de muncă, amânând creșterea cu 25%, respectiv cu 50% a cuantumului pensiilor.
  • s-a amânat pentru anul 2011 înființarea și funcționarea noului sistem de asigurări pentru agricultori. Cadrul legal era asigurat prin Legea nr.263/2008 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor. Însă, Guvernul Boc și ministrul Șeitan s-au dovedit total dezinteresați de soarta agricultorilor. Această decizie a Guvernului de dreapta are drept consecință perpetuarea actualei situații care face ca întreaga populație activă din agricultură să nu fie asigurată pentru riscul pierderii capacității de muncă datorită vârstei și invalidității. În aceste condiții, această largă categorie de persoane este destinată, la vârsta pensionării, situației de asistat social, și nu de persoană beneficiară a unei pensii decente. Existența și funcționarea unui sistem modern și european de asigurări sociale pentru agricultori pare să fie o preocupare marginală pentru Guvernul Boc și pentru domnul ministru Șeitan. Amânarea înființării și funcționării sistemului asigurărilor sociale pentru agricultori demonstrează că actualul Guvern și ministrul muncii, domnul Șeitan, blochează reformele reale și necesare în interesul cetățeanului.
  • Prin Ordonanța de urgență nr.114/2009 se stabilește că, începând cu anul 2011, pensionarii din România cu pensii mai mici de 1.000 lei vor trebui să contribuie obligatoriu cu 5,5% la asigurările sociale pentru sănătate, pentru a beneficia de asistență medicală în viitor. Această măsură va conduce la diminuarea corespunzătoare a pensiilor mici și foarte mici.
  • Prin Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, se afectează grav dreptul constituțional la muncă al unor categorii de cetățeni români, prin limitarea cumulului pensiilor cu veniturile salariale obținute din bugetele publice. Nemulțumirea este mare și justificată, în special în ceea ce îi privește pe actori, profesori, medici și alte categorii de persoane afectate de această decizie a Guvernului.
  • Prin Legea bugetului de stat pe anul 2010, Guvernul Boc elimină decontarea tichetelor de călătorie pe calea ferată neutilizate de către pensionari, în dispreț total față de așteptările acestora.
  • Prin Legea bugetului de stat pe anul 2010, Guvernul Boc a înghețat nivelul pensiei minime garantate, aprobată prin Legea nr.196/2009, la 350 lei. Este o măsură antisocială, deoarece nu s-a indexat nivelul pensiei minime garantate cu rata prognozată a inflației din România.
  • Prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, sumele insuficiente alocate pentru biletele de tratament și odihnă duc la scăderea cu 50% a numărului de bilete cu această destinație, reducând grav accesul la acest drept de asigurare socială în România.

La toate aceste măsuri luate de ministrul Șeitan și Guvernul Boc împotriva intereselor pensionarilor români se adaugă și efectele negative pe care le prevede proiectul Legii sistemului unitar de pensii publice, aprobat de Guvern și înaintat Parlamentului României spre dezbatere.

3. Proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice - un proiect al precarității sociale.

  • Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice a fost promovat de Guvernul Boc ca urmare a acordului încheiat cu FMI și are ca obiectiv principal reducerea cheltuielilor cu pensiile în România, de la 8% la 6% din produsul intern brut.
  • Legea nu urmărește îmbunătățirea puterii de cumpărare a pensionarilor, ci creează mecanismul legislativ pentru continua reducere a valorii punctului de pensie sub cota de 45% din salariul mediu brut pe economie.
  • Se elimină legătura legitimă dintre valoarea punctului de pensie și salariul mediu brut pe economie, iar drepturile câștigate de pensionarii aflați în plată sunt reduse în mod drastic.
  • Analizele efectuate în condițiile proiectului de lege, ne arată că valoarea punctului de pensie față de salariul mediu brut pe economie va scădea drastic în următorii ani, spre nivele dramatice pentru puterea de cumpărare a pensionarilor actuali și a celor din viitor. Proiectul de lege subminează însăși esența asigurărilor sociale prin reducerea programată a raportului dintre punctul de pensie și salariul mediu brut pe economie.
  • Condițiile de acordare a pensiei anticipate vor fi tot mai restrictive, ca urmare a creșterii stagiului complet de cotizare și a penalizărilor aplicate în cazul pensionării anticipate. Nivelul penalizărilor crește de la 30% la 45%, la nivelul maxim.
  • Prin proiectul de lege se urmărește restrângerea dreptului la pensie de invaliditate, prin modificarea în sens restrictiv a condițiilor și criteriilor de acordare a acestui drept de asigurare socială.
  • Prin proiectul de lege se reduce punctajul acordat drept stagiu de cotizare în cazul pensionarilor de invaliditate, în medie cu 10%, aducându-se astfel grave prejudicii pensionarilor, prin diminuarea substanțială a cuantumului pensiei.
  • Creșterea brutală a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei se va face fără a ține cont de condițiile reale de viață și de muncă din România, precum și de speranța de viață și de speranța de viață sănătoasă.
  • Se generează o confuzie absolută în privința modalității de stabilire a cuantumului contribuției la CAS, pentru că la art. 27 se fixează, prin această lege, contribuția, iar la articolul 31 se prevede că acest cuantum se fixează prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
  • Taxarea, absolut nejustificată, a drepturilor de autor și a drepturilor conexe care "penalizează" fiscal, nejustificat, munca de creație din România
  • Proiectul de lege încalcă grav principiile de drept, prin efectele sale directe având caracter retroactiv. Stabilitatea juridică este grav afectată, iar dreptul fundamental la proprietate, așa cum este acesta prevăzut și apărat în Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, este atins.
  • Grav este că, afectând direct și indiscutabil drepturi fundamentale ale cetățenilor români, proiectul de lege nu oferă soluții, nici măcar soluții financiare durabile pentru creșterea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de pensii. Dezechilibrul financiar al bugetului asigurărilor sociale de pensii se menține și în viitor, ca premisă pentru eventuale noi intervenții guvernamentale abuzive, actualul proiect de lege "reușind" doar reducerea cheltuielilor, prin micșorarea drepturilor pensionarilor români.

Comunicarea defectuoasă și nefundamentată a unor intenții ale Guvernului Boc de către ministrul PDL Șeitan

Ministrul Mihai Constantin Șeitan își ia frecvent libertatea de a "testa" reacția publică la ideile de reducere a drepturilor sociale care, probabil, sunt neoficial discutate de Guvern. Este o îndeletnicire obișnuită a acestui Guvern, încercarea rezistenței la stres a românilor. Intenția Guvernului de a modifica condițiile de acordare a alocației de stat pentru copii este doar un exemplu de lipsă a unei minime considerații a ministrului Șeitan față de cetățeni. Deși a afirmat public că "nu se vor mai acorda alocații copiilor care provin din familii cu venituri mari", încălcând Constituția României, care prevede dreptul universal la alocații pentru toți copiii din România, ulterior a negat propriile spuse.

Considerăm că aceste afirmații își au originea în intenția Guvernului de a lua acest drept pentru o parte din copiii români, corecțiile ulterior comunicate fiind impuse de numeroasele ecouri nefavorabile. În Programul de guvernare al Guvernului Boc, la pagina 33, capitolul Protecția Copilului, se menționează ca direcție de acțiune "acordarea alocației de stat pentru copii în funcție de veniturile familiei", nu retragerea dreptului pentru unii dintre copii.

Șomerii fără perspective de ocupare a unui loc de muncă, abandonați de Guvern

Șomajul în România a ajuns la o rată de 8,1%, de două ori mai mare anul acesta față de anul trecut.

Cu toate acestea, prin bugetul asigurărilor pentru șomaj, sumele prevăzute pentru formarea profesională, pentru stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor și cele necesare pentru stimularea șomerilor sunt subdimensionate. Aceasta demonstrează o fundamentare defectuoasă a cheltuielilor cu această destinație de către ministerul muncii, în detrimentul intereselor celor peste 800.000 de șomeri din România, cărora le scad drastic șansele de a ocupa un loc de muncă în viitor. Legislația în domeniu nu a fost adaptată - așa cum au făcut alte state europene - la condițiile și perioada de criză, nu s-au identificat și legiferat soluții convenabile și sustenabile pentru ocuparea parțială în muncă sau pentru reglementarea ocupării ocazionale.

Problema șomajului și a ocupării forței de muncă este gravă în România, datorită creșterii accelerate a șomajului, în special datorită disponibilizărilor decise de Guvernul Boc din sectorul public și de stat. Este grav că vor fi disponibilizați în perioada următoare peste 100.000 de funcționari publici și bugetari. De asemenea, își vor pierde locurile de muncă câteva zeci de mii de salariați din companii, regii și societăți comerciale ale statului cărora, datorită incapacității și politicii economice aberante ale Guvernului, nu li se mai oferă nicio șansă pe piața forței de muncă.

Guvernul nu prezintă un program guvernamental cu soluții economice de sprijinire a dezvoltării economice și pentru crearea reală de locuri de muncă în România.

În viitorul imediat, mai multe sute de mii de șomeri vor ieși din perioada de șomaj indemnizat. Guvernul nu a pregătit și anunțat nicio măsură concretă de acompaniere sau de sprijin pentru acești cetățeni.

Absorbția fondurilor europene destinate dezvoltării resurselor umane - o soluție ignorată de Guvern

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin ministrul sau, domnul Șeitan Mihai Constantin, este responsabil cu gestionarea fondurilor europene pe componenta Programului Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Analiza principalelor deficiențe în domeniu ne arată că:

  • Din 4,2 miliarde euro total program au fost absorbiți doar 1,8%, adică doar 70 milioane euro.
  • Din 6.000 proiecte depuse, doar 620 de proiecte (circa 10%) sunt în fază de implementare, restul sunt în evaluare, practic într-o așteptate cu slabe justificări.
  • Se înregistrează o procedură extrem de greoaie, lungă în timp și excesiv de birocratică din momentul "câștigării" proiectului și până la semnarea contractelor.

Considerăm că deficiențele prezentate - aduse de curând în atenția Guvernului de mai multe organizații neguvernamentale cu activitate în domeniu - și efectele negative propagate în domeniul dezvoltării resurselor umane sunt imputabile ministrului Șeitan, care nu a luat nicio măsură eficientă pentru optimizarea absorbției fondurilor europene.

Dialogul social - când nu lipsește cu desăvârșire, este degeaba

Realitatea ne arată că exact la Ministerul Muncii, responsabil cu dialogul social din România, există grave disfuncționalități în realizarea acestuia.

Legi esențiale pentru largi categorii sociale - precum cele care se referă la sistemul unic de salarizare sau la sistemul public de pensii -, legi care alcătuiesc fundamentul sistemului de protecție socială, au fost transmise de către Guvernul Boc la Parlamentul României, fără o dezbatere serioasă și fără acceptul partenerilor sociali. Aceeași situație s-a înregistrat și în privința Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010.

Rolul dialogului social într-un stat democratic, acela de a menține pacea socială, nu este înțeles și apreciat ca atare de chiar ministrul PDL al muncii, motiv pentru care coaliția aflată la guvernare a impus proiecte care au condus la creșterea tensiunilor sociale.

Efectele sociale ale legilor care reglementează salarii, pensii, ajutoare sociale, alocații de stat pentru copii, protecția socială a șomerilor și a altor categorii de cetățeni trebuie să fie discutate cu partenerii sociali. Altfel, ele produc efecte negative asupra categoriilor menționate și conduc la creșterea periculoasă pentru democrație a tensiunii sociale. Guvernul Boc și ministrul PDL Șeitan par să fi făcut o alegere: în locul dialogului social, dictatul. Dar costurile acestei alegeri nu revin doar în sarcina celor responsabili pentru ea. Neliniștea socială și conflictul social vor pune în sarcina firmelor, a salariaților și familiilor acestora pierderi greu de recuperat ulterior.

Doamnelor și domnilor deputați,

În urma celor prezentate mai sus, având în vedere efectele negative asupra categoriilor sociale afectate de acțiunile, deciziile și declarațiile ministrului PDL al muncii Mihai Constantin Șeitan, considerăm că ne facem datoria față de cetățenii României, față de interesele și drepturile lor legitime, și vă solicităm votul pentru a-l determina pe domnul ministru să dispună următoarele măsuri de politică socială:

  1. Elaborarea urgentă a Normelor metodologice privind aplicarea corectă și unitară a Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și suspendarea aplicării acelor dispoziții care au dus la diminuarea veniturilor salariale din decembrie 2009 ale unora dintre cei vizați.
  2. Înființarea și asigurarea condițiilor pentru funcționarea deplină a Comisiei bipartite pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 42 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
  3. Guvernul va prezenta Parlamentului, în termen, Proiectul de lege simplificat al salarizării în sectorul public pentru anul 2011, cu îndeplinirea tuturor condițiilor legale privind dialogul social, așa cum dispune Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, art. 42 alin. (4).
  4. Abrogarea prevederilor din Ordonanța de urgență nr. 114/23.12.2009 privind unele măsuri financiare bugetare prin care se elimină unele drepturi ale pensionarilor, după cum urmează: art. III, art. IV, art. V, art. VI.
  5. Creșterea cuantumului pensiei minime garantate, începând cu luna aprilie, de la 350 lei la 400 lei. Această creștere va acoperi rata inflației și va menține puterea de cumpărare a pensiei sociale minime garantate.
  6. Eliminarea prevederilor Legii nr.329/2009 și a Ordinului ministrului muncii nr.1730/20 noiembrie 2009 cu privire la restricțiile care limitează cumulul pensiei cu veniturile salariale, respectând astfel dreptul constituțional la muncă al românilor.
  7. Organizarea unui dialog social real pentru Proiectul Legii sistemului unitar de pensii publice cu organizațiile de pensionari, cu sindicatele, cu partidele politice și societatea civilă.
  8. Organizarea unei dezbateri reale privind intenția Guvernului de a modifica cadrul legal privind acordarea alocației de stat pentru copii din România, precum și cadrul legal mai larg al prestațiilor de asistență socială și protecție a familiei.
  9. Rectificarea bugetului asigurărilor sociale pentru șomaj, pentru asigurarea fondurilor necesare formării profesionale a șomerilor și pentru finanțarea măsurilor active pentru stimularea ocupării în muncă a șomerilor.
  10. Prezentarea unui Program economic guvernamental de stimulare a dezvoltării economice și de creare de noi locuri de muncă durabile pentru reducerea reală a șomajului din România.
  11. Accelerarea ritmului de aprobare și contractare a proiectelor finanțate din fonduri europene destinate dezvoltării resurselor umane prin eliminarea în regim de urgență a deficiențelor semnalate.

Stimate colege și stimați colegi deputați,

Având în vedere că prin politicile sociale inițiate de domnul Șeitan Constantin Mihai, ministrul muncii, familiei și protecției sociale, și promovate de Guvernul Boc, se aduc mari prejudicii cetățenilor români pentru că:

  1. se încalcă Constituția României și, în general, ordinea publică românească, iar măsurile stabilite sunt contrare angajamentelor internaționale ale României în domeniul social;
  2. prin politicile sociale inițiate de ministrul muncii, familiei și protecției sociale și promovate de Guvern, se introduc în legislația muncii și de asigurări sociale confuzie, nedreptate, precaritate, cu efecte restrictive în privința dreptului la muncă și la pensie al cetățenilor români;
  3. politicile sociale inițiate de ministrul muncii, familiei și protecției sociale și promovate de Guvernul României, amatoristice prin conținut și "mioape" ca viziune, sunt de natură să distrugă în mod ireversibil nivelul de trai, precum și necesara coeziune socială a cetățenilor români;
  4. politicile sociale inițiate de ministrul muncii, familiei și protecției sociale și promovate de Guvern ilustrează cu prisosință dreptul unei guvernări incompetente și trufașe, în ignoranța ei, care înlocuiește dialogul social cu bunul său plac, legalitatea actului de guvernare cu impunerea voinței unei majorități parlamentare de circumstanță, buna guvernare în slujba cetățeanului cu politica faptului împlinit.

În calitatea pe care o avem, de deputați aleși în Parlamentul României, este de datoria noastră față de cetățenii români care ne-au ales în colegiile electorale, să prezentăm și să sancționăm greșelile din activitatea, acțiunile și declarațiile publice ale ministrului PD-L al muncii, familiei și protecției sociale, domnul Mihai Constantin Șeitan, prin votarea acestei moțiuni și soluționarea greșelilor comise conform propunerilor noastre.

Vă rugăm să fiți de acord că neîndeplinirea de către domnul ministru Șeitan a demersurilor necesare pentru a aduce la îndeplinire, în această sesiune parlamentară, măsurile enunțate în moțiunea prezentă, impune plecarea domnului ministru din Guvernul României.

Semnează 52 de deputați din Alianța politică PSD + PC.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, îl invit la microfon pe domnul ministru Mihai Șeitan.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Mihai Constantin Șeitan (ministrul muncii, familiei și protecției sociale):

Stimată doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prioritățile Guvernului, deci și ale Ministerului Muncii, sunt fundamentate pe baza prevederilor Constituției României, respectă în primul rând promisiunile făcute românilor și țin în egală măsură cont și de acordurile internaționale semnate de România atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Fondul Monetar și cu Banca Mondială.

Pe parcursul acestui mandat de trei luni, am promovat fără privilegii sau discriminări acele politici publice care elimină inechitățile din sistemul de salarizare a personalului bugetar, din sistemul public de pensii și din sistemul asistenței sociale.

Am pus astfel în practică acele principii și angajamente asumate prin Programul de guvernare, program adoptat chiar de dumneavoastră, doamnelor și domnilor parlamentari, în decembrie 2009.

Așa cum nu ar fi fost de așteptat, eliminarea privilegiilor și a favoritismelor, prin crearea unor sisteme bazate pe echitate, deranjează. Acest lucru este reflectat cât se poate de clar tocmai prin depunerea acestei moțiuni de către Grupul parlamentar al PSD + PC din Camera Deputaților.

Iată de ce, în timpul pe care îl am la dispoziție, voi aduce argumentele necesare pentru a demonstra că afirmațiile cuprinse în prezenta moțiune nu sunt altceva decât atacuri politicianiste total nefondate.

În primul rând, m-aș referi la acuzațiile de "aplicare dezastruoasă" a Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Obiectivul acestei legi, pe care l-am discutat în mod repetat atât eu, cât și colegii mei din Guvern, îl reprezintă stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar, bazat pe micșorarea discrepanțelor imorale dintre cel mai mic și cel mai mare salariu, dar și dintre pozițiile similare din diferitele instituții publice.

Textul legii a fost, după cum știți cu toții, elaborat în perioada în care, în calitatea sa de partener de guvernare, Partidul Social Democrat coordona activitatea Ministerului Muncii. La acel moment, reprezentanții Partidului Social Democrat au fost de acord că neregulile și ilegalitățile din sistemul public de salarizare trebuie eliminate, iar acum se întorc împotriva propriei legi.

Toate instituțiile din coordonarea și subordinea Ministerului Muncii au acționat și acționează în continuare în vederea implementării corecte a reglementărilor legii și a celorlalte acte normative.

Agențiile Teritoriale pentru Prestații Sociale i-au instruit pe ordonatorii de credite cu privire la modalitatea de încadrare a personalului bugetar în conformitate cu prevederile legii și la stabilirea salariilor în primul an de aplicare a acesteia.

Reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile bugetare în produsul intern brut de la 9,4% în 2009 la 7% în 2015 nu reprezintă un obiectiv în sine al legii. Însă, trebuie ținut cont de faptul că acest obiectiv a fost asumat de Guvernul României în cadrul acordului semnat în 2009 cu Comisia Europeană, Fondul Monetar și Banca Mondială, iar finalitatea acestui demers are în vedere realocarea unor resurse însemnate în domeniul investițiilor, astfel încât să se asigure o dezvoltare economică sustenabilă pe termen mediu și lung, singura măsură care duce într-adevăr la scăderea șomajului, la creșterea veniturilor populației și a nivelului de trai.

De altfel, textul Acordului stand-by, semnat de Guvernul României cu Fondul Monetar, în cadrul căruia a fost stabilită această evoluție a ponderii cheltuielilor cu salariile bugetare în produsul intern brut, a fost ratificat de către Parlament, deci și de către dumneavoastră, stimați colegi din PSD, încă de anul trecut.

Cu toate acestea, reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile bugetare în produsul intern brut nu înseamnă reducerea salariilor nominale ale personalului bugetar. Mai mult, Legea salarizării unitare prevede o majorare a valorii coeficientului 1 până la valoarea de 1.100 lei în 2015, în condițiile respectării termenelor din acord.

Acest lucru se poate întâmpla, pentru căproiecția principalilor indicatori macroeconomici din perioada 2010-2015 indică o creștere agregată a produsului intern brut de 25,2%.

Așadar, aplicarea prevederilor Legii-cadru nr.330/2009 asigură o majorare a fondului de salarii din sectorul bugetar, chiar în condițiile în care s-ar menține numărul de salariați din anul 2010.

Cel mai important aspect care trebuie reținut însă este faptul că de această majorare va beneficia în special personalul cu salariile mici din sistem. Diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem se va reduce de la 1,1 la 29,3 la 1 la 12.

Această reducere se va realiza etapizat, prin aplicarea unor majorări importante pentru salariile de la baza sistemului și înghețarea celor de la vârf, realizându-se în acest fel punerea în aplicare a principiului echității.

În ceea ce privește prevederea din Legea-cadru nr.330/2009, prin care suma sporurilor ce pot fi acordate este limitată la 30% din cuantumul salariului sau soldei de bază sau a indemnizației lunare de încadrare, după caz, aceasta nu conduce, sub nicio formă, lareducerea veniturilor salariaților bugetari.

Legea stabilește fără echivoc menținerea, începând cu 1 ianuarie 2010, a venitului salarial format din salariu de bază și sporuri permanente, obținute legal, la 31 decembrie 2009.

Poziționarea pe noua grilă de salarizare a funcțiilor, din diversele sectoare de activitate, se va face, după cum arată legea, începând de la 1 ianuarie 2011, pe baza unui set de opt criterii de evaluare menționate în lege, cum ar fi nivelul studiilor, competențelor (pregătirea profesională), complexitatea și diversitatea activităților și responsabilitatea și impactul deciziilor (munca depusă).

La solicitarea partenerilor sociali, o comisie bipartită, constituită conform prevederilor art. 42, își desfășoară în prezent activitatea în scopul corectării eventualelor erori punctuale de echivalare a unor funcții, dar și pentru simplificarea și îmbunătățirea sistemului de grilă, în ansamblul său.

Diminuarea veniturilor de la 1 ianuarie 2010 pentru anumiți angajați din sistemul bugetar, survenită ca efect al reîncadrării salariale pe principiul 70% salariu + 30% sporuri, nu se datorează prevederilor legii sau modului în care aceasta a fost aplicată.

În aproape toate situațiile de această natură, Curtea de Conturi a stabilit ca fiind ilegale veniturile încasate de personalul bugetar sub formă de sporuri prevăzute în contracte colective demuncă, decizii ale unor instituții sau alte norme decât legile de salarizare în vigoare înainte de 31 decembrie 2009.

Trebuie spus că nu este de competența nici a Ministerului Muncii și nici a Guvernului României să intervină, prin acte administrative, asupra rapoartelor sau deciziilor Curții de Conturi.

În concluzie, politicile din domeniul salarizării și măsurile din acest domeniu promovate de Guvernul României sunt legale, fiind respectate toate drepturile salariale acordate conform legii sau contractelor colective de muncă ale căror clauze au fost încheiate conform legii; nu prejudiciază drepturile salariaților acordate legal; asigură coerența sistemului de salarizare în domeniul bugetar, printr-o lege unitară de salarizare; în final, asigură autonomia ordonatorilor de credite în cadrul bugetar stabilit de legislația în vigoare.

M-aș referi în continuare la o a doua problemă ridicată în moțiune, și anume la acuzația privind "eliminarea abuzivă a unor drepturi sociale ale pensionarilor"

Aș vrea să spun că prioritatea imediată a Ministerului Muncii se bazează pe adoptarea unor măsuri care să asigure sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii, atât acum, pe termen scurt, dar și pe termen mediu și lung, în așa fel încât să fie asigurată integral și la timp plata drepturilor cuvenite celorpeste 5,5 milioane de pensionari.

În același timp, pentru evitarea riscului declanșării procedurii de deficit excesiv de către organismele europene, a fost necesară adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare și de abordare mai prudentă a deficitului bugetar.

Cu referire concretă la valoarea punctului de pensie, trebuie reținut faptul că, din calculele efectuate la nivelul ministerului, confirmate de programele Băncii Mondiale, stabilirea punctului de pensie la valoarea de 45% din salariul mediu brut pe economie ar conduce cu siguranță la creșterea vertiginoasă a deficitului bugetar de la 1,6% din produsul intern brut, în anul 2011, cât este acum, la circa 6% din p.i.b. în anul 2025 și circa 12% în anul 2045, situație imposibil de susținut financiar de nicio țară din Europa.

Numai pentru anul 2010, menținerea valorii punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut ar conduce la creșterea deficitului de la circa 7 miliarde de lei, cât este prevăzut în condițiile actuale, la circa 12 miliarde de lei.

Decizia de menținere a valorii punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut ar avea, așadar, efecte adverse devastatoare, iar măsurile de corecție necesare într-un viitor nuprea îndepărtat ar fi mult mai costisitoare, chiar imposibil de realizat.

Această concluzie este confirmată, de asemenea, și de experții Uniunii Europene, care au analizat sistemele de pensii și perspectivele demografice ale tuturor statelor membre. De altfel, România a fost inclusă în grupul țărilor cu cel mai ridicat grad de risc în privința sustenabilității sistemului public de pensii.

În ceea ce privește recalcularea pensiilor pentru pensionarii care au lucrat în grupele I și II de muncă, precizăm că acest lucru este realizat deja, odată cu aplicarea OUG nr.100/2008. Plata sumelor rezultate în urma recalculării s-a terminat în luna octombrie 2009.

Întrucât recalcularea suplimentară pentru aceeași categorie de pensionari, reglementată prin Legea nr.218/2008, presupune un efort bugetar de circa 1,7 miliarde lei, punerea în practică a acestei măsuri a fost amânată începând cu 2011.

În aceeași situație se regăsește și ceea ce privește sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, prevăzut de Legea nr.263/2008, agricultorii având în prezent o pensie finanțată de bugetul de stat.

O afirmație complet falsă, adusă în atenția dumneavoastră de către semnatarii prezentei moțiuni, se referă la reținerea contribuției de sănătate și la pensionarii cu pensii de până la 1.000 lei.

Potrivit prevederilor legale în vigoare, contribuția de sănătate este plătită numai de către pensionarii cu pensii mai mari de 1.000 lei și este calculată numai pentru diferența care depășește acest prag.

Ceea ce a generat această răstălmăcire răuvoitoare se referă la faptul că, începând cu anul 2011, sumele aferente contribuțiilor de sănătate pentru pensionarii cu pensii de până la 1.000 leise vor aloca de la bugetul de stat către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Așadar, ca să nu mai existe neclarități, aceste contribuții nu vor fi plătite de pensionari, ci de către bugetul de stat.

De asemenea, sunt total neîntemeiate criticile referitoare la prevederile Legii nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri.

Potrivit acestui act normativ, persoanele pot cumula pensia cu veniturile salariale realizate în sistem bugetar (din bani publici, cu alte cuvinte) numai în situația în care pensia netă are un cuantum mai mic sau egal cu salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Prin această lege nu este încălcat dreptul constituțional la muncă, ci sunt stabilite reglementări speciale privind condițiile în care unele categorii de asigurați, respectiv cei care desfășoară o activitate profesională în autoritățile și instituțiile publice, pot efectua cumulul pensiei cu salariul.

De altfel, este cunoscut faptul că, referitor la această prevedere de lege, Curtea Constituționalăa stabilit că "Dispozițiile Capitolul IV din lege, unde se face trimitere la cumul, sunt constituționale în măsura în care acestea nu se referă la persoanele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituție".

Prin acordarea pentru pensionarii sistemului public de pensii a facilităților de călătorie pe calea ferată, s-a urmărit evitarea marginalizării sociale a persoanelor de vârsta a treia, prin susținerea păstrării contactelor sociale și a menținerii relațiilor cu membrii de familie domiciliați în alte localități.

În niciun caz, prin această măsură, nu s-a avut în vedere transformarea facilităților de călătorie într-o sumă suplimentară de bani.

Subliniez, așadar, că măsura legislativă de acordare a compensării în bani a tichetelor CFR neutilizate de către pensionari a avut un caracter vădit electoral. Cu atât mai mult cu cât, din anul 2004 și până în prezent, niciodată sumele necesare aplicării acestei măsuri nu au fost prevăzute în buget, iar această prestație nu a fost acordată niciodată.

Indexarea pensiei minime sociale garantate va fi realizată în perioada următoare la nivelul ratei inflației, așa cum am afirmat și a afirmat și premierul Emil Boc, și asta în pofida constrângerilor financiare cauzate de criza economică, pentru că aceasta a fost considerată o măsură suplimentară de protecție socială necesară pentru cei cu pensii foarte mici.

Mai mult, cu toate constrângerile bugetare din acest an, în conformitate cu Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, s-a reușit alocarea pentru asigurarea serviciilor de tratament balnear pentru beneficiarii sistemului public de pensii a unei sume care a condus la contractarea unui număr de bilete aproximativ egal cu cel de anul trecut. Prin urmare, datele reale îi contrazic din nou pe semnatarii moțiunii, iar afirmația care lansa ideea reducerii cu 50% a numărului de bilete asigurate în 2010 nu corespunde realității.

A treia problemă, referitoare la acuzația conform căreia "proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice este un proiect al precarității sociale".

Repet,în acest an, bugetul alocat pentru plata pensiilor este de 39,7 miliarde lei, adică circa 8% din produsul intern brut, și nu 6% din produsul intern brut, cum susțin azi total eronat semnatarii moțiunii.

Această sumă, necesară achitării drepturilor pentru cei 5,5 milioane de pensionari, este asigurată, pe de o parte, din resursele bugetului asigurărilor sociale de stat și, în completare, din transferuri de la bugetul de stat, estimate la circa 7 miliarde de lei.

Proiectul legii unitare a pensiilor a fost supus dezbaterii publice, cu respectarea întocmai a Legii privind transparența decizională în administrația publică.

La dezbaterile acestui proiect au participat reprezentanți ai confederațiilor sindicale reprezentative la nivel național, ai confederațiilor patronale, organizațiilor de pensionari, asociațiilor profesionale, instituțiilor publice, organizațiilor civice, precum și simpli cetățeni chiar.

Totodată, proiectul de lege a fost dezbătut cu toți partenerii sociali în cadrul Comisiei de Dialog Social și a fost supus avizului Consiliului Economic și Social. Ca urmare a tuturor dezbaterilor desfășurate, au fost formulate 178 de propuneri de îmbunătățire a proiectului de lege, mare parte dintre ele fiind preluate în textul final.

Înlocuirea mecanismului care leagă valoarea punctului de pensie de salariul mediu pe economie, cu cel care actualizează valoarea punctului de pensie în funcție de rata inflației și creșterea reală a salariului mediu pe economie, are drept țintă menținerea puterii de cumpărare în perioada imediat următoare și creșterea acesteia pe termen mediu și lung.

De reținut că în anul 2010, în condițiile crizei existente în România, Guvernul nu a redus pensiile, așa cum s-a întâmplat în multe alte țări europene.

Așadar, proiectul de lege propune ca, de la intrarea în vigoare a legii, valoarea punctului să se majoreze anual cu 100% rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a salariului mediu brut, realizată în anul precedent, urmând ca începând cu anul 2030 valoarea punctului de pensie să se majoreze anual cu 100% rata inflației.

Acest mecanism are în vedere asigurarea pe termen scurt, mediu și lung a sustenabilității financiare a sistemului public de pensii. Trebuie menționat faptul că valoarea punctului de pensie stabilită conform prevederilor proiectului poate fi majorată în raport cu evoluția indicatorilor macroeconomici.

Semnatarii moțiunii fac afirmații nefondate referitoare la așa-zisa restrângere a dreptului la pensia de invaliditate. În realitate, reevaluarea cadrului legal pentru pensia de invaliditate are drept țintă descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical, total ilegale.

După cum este cunoscut, numărul pensionarilor de invaliditate a crescut de la 600.000 în 2001 la peste 900.000 în 2009, o creștere inacceptabilă înnumai 8 ani, fără să existe o justificare medicală și legală în acest sens.

În decursul anului 2009, peste 9.100 de persoane au fost internate la Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, cu scopul expertizării în ceea ce privește solicitarea unei pensii de invaliditate sau revizuirea încadrării în grad de invaliditate.

Dintre persoanele internate, 55% din cazurile cu propunere la pensia de invaliditate au fost respinse și peste 42% din cei pentru verificarea încadrării în grad de invaliditate au fost depensionați. Această situație s-a datorat faptului că o parte din pensionările pe caz de boală au avut la bază frauda.

Referitor la acuzația cu privire la reducerea cu 10% a punctajului acordat drept stagiu de cotizare în cazul pensionarilor de invaliditate, s-a constatat că punctajele aferente stagiului potențial sunt, în multe cazuri, considerabil mai mari decât punctajele realizate pentru perioada contributivă.

Consecința acestui fapt este că, la împlinirea vârstei standard de pensionare, pensia de invaliditate este mai mare decât pensia pentru limită de vârstă. Prin urmare, reducerea punctajului pentru stagiul potențial acordat a urmărit doar eliminarea distorsiunilor și a inechităților constatate. În nici un caz această măsură nu conduce la reducerea punctajului cu 10%, cifră complet eronată.

Referitor la sintagma "creșterea brutală a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei", trebuie subliniat faptul că egalizarea vârstelor de pensionare ale bărbaților și femeilor este prevăzută de proiectul de lege a fi realizată gradual, până în anul 2030, începând cu 2015.

Această măsură este necesară pentru asigurarea sustenabilității financiare a sistemului public de pensii.

În prezent, în România, vârsta medie reală de pensionare este printre cele mai scăzute din Europa, aceasta fiind de 54 ani, deși vârstele standard de pensionare cerute de legislația actuală în vigoare în martie 2010 sunt de 58 ani și 9 luni pentru femei și 63 ani și 9 luni pentru bărbați.

Motivele esențiale ale acestei diferențe semnificative sunt datoratenumărului mare de pensionări înainte de atingerea vârstei standard pentru activitatea desfășurată în condiții de muncă speciale și deosebite, recurgerea la pensionarea anticipată,precum și vârste mai reduse de pensionare în unele sisteme speciale de pensii.

În ceea ce privește cotele de contribuții la asigurările sociale, acestea sunt stabilite de legea pensiilor publice și nu mai sunt cuprinse în legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Proiectul de lege prevede, în respectarea principiului contributivității, ca persoanele care realizează în mod exclusiv, și subliniez cuvântul exclusiv, venituri din drepturi de autor și convenții civile să contribuie la sistemul public de pensii, pentru a putea beneficia, la finalul activității profesionale, de o pensie în sistemul public, și nu de venit minim garantat, plătit din bugetul de stat.

În ceea ce privește recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se pune problema încălcării principiului neretroactivității legii, deoarece legea nu acționează pentru trecut, ci doar pentru viitor, urmând ca pensiile recalculate să se plătească în noul cuantum de la data intrării în vigoare a acestei legi.

De asemenea, nu este încălcat nici dreptul la un bun dobândit, dat fiind că acest drept vizează pensia ca formă de venit de înlocuire și nu cuantumul acesteia.

Să nu uităm faptul că dezechilibrul financiar al bugetului social de pensii nu este un fenomen apărut în anul 2009 sau 2010. Acest buget înregistrează încă din anul 2004 deficite anuale deja cronice, în anul 2009 acestea ajungând la cel mai mare deficit realizat, cu o valoare de circa 1,5 miliarde euro echivalent, iar pentru anul 2010 acest deficit se prevede a fi de 1,7 miliarde euro.

Referitor la acuzația privind "comunicarea defectuoasă și nefundamentată a unor intenții ale Guvernului Boc către subsemnatul".

Doresc să subliniez că modificarea modului de acordare a alocației de stat pentru copii, așa cum preciza și moțiunea, se regăsește chiar în Programul de guvernare 2009 - 2012, votat de Parlamentul României.

Mai mult, unul din principalele obiective în domeniul familiei, protecției copilului și egalității de șanse este tocmai acela de revizuire a concepției programelor de asistență socială, iar Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale trebuie să evalueze și să stabilească principiile care guvernează noua concepție a programelor de asistență socială, în vederea elaborării actelor normative aferente, respectiv Codul de Asistență Socială.

Ministerul Muncii a identificat ca obiectiv general eficientizarea sistemului național de asistență socială. La baza acestui cod social trebuie să stea, pe de o parte, grija statului pentru prevenirea și combaterea oricăror riscuri sau situații ce pot conduce la excluziune socială și, pe de altă parte, evitarea încurajării nemuncii, printr-o mai atentă monitorizare a cumulului de prestații.

Codul de asistență socială propune aplicarea unei serii de principii, dintre care putem menționa câteva: aplicarea unor scheme de asistență socială care să elimine instalarea dependenței de sistem și postura de asistat a beneficiarului de prestații sociale; asigurarea de sprijin financiar pentru situațiile de dificultate apărute pe întreg ciclul de viață al persoanei; obligativitatea autorităților administrației publice locale de a participa, în completarea prestațiilor garantate de stat, la dezvoltarea unui sistem flexibil și țintit de ajutoare financiare; dezvoltarea programelor de prestații sociale în relație cu serviciile sociale și alte măsuri active din domeniul ocupării și formării profesionale; orientarea prioritară spre prevenție și eficientizarea măsurilor de intervenție.

O altă acuzație se referă la faptul că șomerii fără perspective de ocupare a unui loc de muncă sunt abandonați de Guvern.

Prioritatea Guvernului României și a Ministerului Muncii în această perioadă dificilă a fost menținerea unei rate a șomajului la un nivel cât mai redus. Prin măsurile adoptate, România a reușit să mențină rata șomajului la un nivel relativ scăzut în comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, aceasta situându-se în medie cu 2 puncte procentuale sub rata medie a șomajului înregistrată în Uniunea Europeană a celor 27 de state.

Pentru corecta dumneavoastră informare, în luna februarie 2010, rata șomajului a crescut cu 0,2 puncte procentuale față de luna ianuarie 2010, de la 8,1% la 8,3%, și în niciun caz nu s-a dublat față de anul trecut; anul trecut s-a dublat față de anii anteriori. Această creștere s-a situat la jumătate față de creșterile lunare înregistrate în semestrul al doilea al anului 2009.

În vederea menținerii locurilor de muncă, Guvernul României a luat hotărârea de a acorda și în anul 2010 facilitatea care se referă la scutirea de la plata impozitului pe salariu și a contribuțiilor sociale, în cazul întreruperii temporare a activității.

La nivelul lunii februarie 2010, un număr de 1.629 de angajatori au solicitat această facilitate pentru aproximativ 43.900 salariați, la numai o lună de când a intrat în vigoare acest act normativ.

Conform bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2010, aprobat de Parlament, există asigurate toate resursele financiare pentru plata integrală și la timp a indemnizației de șomaj, a contribuțiilor de asigurări sociale aferente șomerilor, a subvențiilor acordate pentru ocuparea unor categorii care întâmpină dificultăți la încadrarea în muncă.

Guvernul României a adoptat și alte acte normative pentru atenuarea efectelor crizei. S-au adoptat acte normative care vizează acordarea unor facilități și stimulente angajatorilor pentru protejarea locurilor de muncă, dar și pentru a-i încuraja și răsplăti pe cei care creează noi locuri de muncă și încadrează persoane din rândul șomerilor.

În acest sens, la inițiativa Ministerului Muncii s-a aprobat un act normativ în care sunt propuse măsuri de natură să vină în sprijinul angajatorilor, prin reducerea parțială a costurilor cu forța de muncă încadrată din rândul șomerilor. Prin acest act normativ angajatorii care în cursul anului 2010 încadrează în muncă șomeri beneficiază de scutirea de la plata contribuțiilor la asigurările sociale aferente șomerilor încadrați pentru o perioadă de șase luni. Preconizăm că se vor crea în acest mod în jur de 50 de mii de locuri de muncă.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a intervenit pentru intensificarea acordării măsurilor de prevenire a șomajului, oferind servicii de preconcediere. În plus, provocarea majoră a Ministerului Muncii este aceea de a asigura măsurile legislative necesare în vederea consolidării și eficientizării unui cadru stimulativ pentru ocuparea forței de muncă, respectiv acele măsuri care sunt în concordanță cu realitățile pieței muncii.

Am demarat procesul de modificare legislativă al principalelor acte normative care reglementează sistemul de șomaj și promovarea ocupării și formării profesionale, în conformitate cu angajamentele asumate prin implementarea Programului Național de Reformă 2007-2013.

Ministerul Muncii își propune pentru anul 2010 cuprinderea în programe de măsuri active a minimum 750.000 persoane.

Mai mult, în scopul creșterii gradului de ocupare a persoanelor din mediul rural sau a persoanelor din localitățile urbane care au probleme de reintegrare socială, Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă a inclus în Programul de ocupare a forței de muncă un program special care se referă la ocuparea a circa 4.000 de persoane din 155 de localități din mediul rural și 4.800 persoane din 25 de localități urbane.

Referitor la persoanele care ies din perioada de acordarea a indemnizației de șomaj, precizăm că acestea rămân înregistrate în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, o opțiune pentru aceștia fiind participarea în continuare la măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă prevăzute de Legea nr. 76/2002.

Mai mult, angajatorii pot solicita, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în baza aceleiași legi, o sumă reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională organizate pentru un număr de cel mult 20% din personalul angajat.

Referitor la acuzația că "absorbția fondurilor europene destinate dezvoltării resurselor umane ar fi o soluție ignorată de Guvern", în care semnatarii susțin că gradul de absorbție al fondurilor alocate programului este de 1,8%, dar din cauza unei documentări neaprofundate, luând în calcul de fapt sumele care urmează să fie alocate în următorii trei ani. Până la finele anului 2009 au fost alocate, conform graficului stabilit cu Comisia Europeană, doar 1,17 miliarde de euro, în acest caz, gradul de absorbție fiind de 8,54%.

De la lansarea primei linii de finanțare a Programului Operațional Sectorial au fost depuse 5.318 proiecte, au fost aprobate 1.691, 3.329 au fost respinse pentru că nu au respectat criteriile de finanțare. Totalul sumelor aferente proiectelor care au fost semnate și au contracte de finanțare este de peste 700 de milioane de euro.

Analizele realizate la preluarea mandatului, acum 3 luni, referitoare la gradul de absorbție a fondurilor europene au scos în evidență o multitudine de deficiențe ale sistemului, apărute și tolerate încă din 2007, fără a fi deloc amendate de semnatarii moțiunii.

Prioritatea Ministerului Muncii în ceea ce privește administrarea fondurilor europene prin programul POSDRU este creșterea gradului de absorbție, prioritate similară cu cea a întregului Guvern atunci când vorbim de absorbția tuturor fondurilor structurale. În acest sens, Autoritatea de Management a acestui program introduce deja măsuri ce vizează scurtarea termenelor de evaluare și contractare a proiectelor, dar și urgentarea rambursărilor cheltuielilor eligibile conform procedurilor. Totodată, orice potențial beneficiar va fi informat corect și la timp asupra tuturor aspectelor legate de aceste fonduri, fie că vorbim de un calendar al cererilor de oferte, fie că vorbim de procesul de evaluare a proiectelor sau de verificare și rambursare a cheltuielilor.

Ca urmare a măsurilor luate de la preluarea mandatului, ritmul rambursărilor pentru cheltuielile eligibile ale beneficiarilor a crescut de trei ori față de anul trecut.

De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2010, s-a reușit operaționalizarea a peste 150 de proiecte care erau blocate de peste un an de zile, cu o valoare totală de cca. 800 milioane lei.

În plus, din cele peste 1.170 de proiecte care așteptau sa fie evaluate de mai bine de 6 luni, Ministerul Muncii a reușit numai în două luni a reușit să accelereze evaluarea, astfel încât 523 de proiecte inițiale se află acum în faza de contractare, valoarea acestora însumând 6 miliarde lei.

Referitor la acuzația - "dialogul social când nu lipsește cu desăvârșire este degeaba", putem spune că atribuțiile Ministerului Muncii în domeniul dialogului social acoperă o sferă largă de activități. Printre acestea se numără negocierea cu partenerii sociali, consultarea permanentă a partenerilor asupra inițiativelor legislative, avizarea și controlul conformității reprezentativității partenerilor sociali, coordonarea activității dialogului social desfășurată atât la nivelul Ministerului Muncii, cât și al instituțiilor aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea sa.

În acest context, sub coordonarea actualului Guvern, la 1 ianuarie 2010 a fost înființată Comisia pentru analizarea și elaborarea propunerilor de optimizare a Legii salarizării unice a personalului din sistemul bugetar, cu participarea partenerilor sociali, un grup de lucru de 20 de persoane urmând să parcurgă un program de instruire cu reprezentanții Băncii Mondiale.

Proiectul Legii privind sistemul unic de pensii publice a fost și el supus dezbaterii cu partenerii sociali, fiind preluate în textul legii numeroase propuneri ale acestora.

Forme concrete de dezvoltare a dialogului social au fost promovate prin înființarea și constituirea Comitetelor Sectoriale ca Instituții de Dialog Social de utilitate publică.

Interesul deosebit acordat de Guvernul României dialogului social s-a concretizat și în participarea frecventă a premierului, precum și a altor miniștri, la întâlnirile cu partenerii sociali, inclusiv la lucrările grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Legii salarizării.

Caracterul constructiv și aplicativ al dialogului social a fost demonstrat în dese situații, partea guvernamentală mediind poziții diametral opuse ale părților patronale și sindicale pentru obținerea unui compromis rezonabil, detensionarea conflictului și pace socială.

La inițiativa Ministerului Muncii, aprobată de Guvern, a fost demarată dezbaterea proiectului "Pactul Național pentru Locuri de Muncă și Stabilitate Socială", cu reprezentanții partenerilor de dialog social: patronatele și sindicatele. Acest proiect este fundamentat pe principiile Pactului Global pentru Ocupare, adoptat de Conferința Organizației Internaționale a Muncii de la Geneva în iunie 2009 și preconizează utilizarea dialogului social ca principal instrument pentru elaborarea politicilor social-economice pentru ieșirea din criza care afectează toate statele lumii.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În final, doresc să-mi arăt convingerea că datele concrete pe care vi le-am prezentat scot în evidență faptul că argumentele susținute de semnatarii moțiunii sunt nefondate, sunt lipsite de documentare și au la bază o demagogie politicianistă.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Mulțumim domnului ministru pentru intervenția avută. A consumat 34 de minute din timpul alocat Guvernului.

În acest moment, începem dezbaterile asupra moțiunii simple, inițiate de către Grupul Partidului Social Democrat din Camera Deputaților, și invit la microfon pe domnul deputat Cezar-Florin Preda, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal și se pregătește domnul deputat Dan Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat+Partidul Conservator.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Bună ziua, domnule ministru și colegilor dumneavoastră,

Eu știu că la acest pupitru, eu cred că vor veni destui și de la Partidul Democrat Liberal și de la celelalte partide, să aducă și mai multe elemente tehnice la ceea ce înseamnă ceea ce este bine și ceea ce nu este bine.

Cuvântul meu la această moțiune are, în opinia mea, o semnificație mai mult politică și chiar o rugăminte pentru dumneavoastră, inițiatorii acestei moțiuni.

Nu vreau să dezvolt și eu conținutul moțiunii. Este dreptul opoziției și vi l-ați exercitat și noi îl respectăm și-l vom trata așa cum se cuvine, onorabil. Dar, ceea ce este deranjant, până la urmă, în asemenea situație, este că nu reușim să ieșim din șabloane, se folosește foarte mult în această moțiune o anumită, până la urmă, apreciere, spun eu, nelalocul ei, se folosesc cuvinte precum: "trufaș", "arogant", "încrezut".

Stimați colegi inițiatori ai moțiunii,

Sunt, într-adevăr, chestiuni care țin de trecut și clasa politică românească le-a folosit cu mare dorință. Așa a fost. Am fost și trufași, și aroganți și încrezuți. Și ne comportam așa pentru că aveam o situație nu întotdeauna foarte grea. Stăteam pe bani, stăteam pe o situație stabilă, aveam acea pace socială pe care o clamăm acum și, până la urmă, așa am ajuns să fim apreciați de electorat și vedeți cum stăm. Dar, acum, cred, cu tot respectul pentru dumneavoastră, că nu este momentul să mai folosim asemenea chestiuni, pentru că este un moment dificil. Iar Partidul Democrat Liberal, împreună cu UDMR-ul și minoritățile, în acest moment s-a angajat să gestioneze o situație grea, o situație pe care o știți și dumneavoastră, o simțim cu toții, și acum nu se fac lucruri ușoare, acum nu se fac lucruri nici populare, nici electorale; se iau decizii majore care vor aduce și costuri. Și vreau să vă spun, cu tot respectul, stimați colegi, că noi, cei din arcul guvernamental, ni le asumăm. Și vom suporta toate aceste costuri care vor veni în urma deciziilor care se iau acum. Dar au fost patru motive pe care le-ați invocat în moțiune și care au determinat depunerea acesteia.

În primul rând, ați spus că se încalcă Constituția, nesusținut, pe fond, de ce se încalcă Constituția. Ați afirmat că unul dintre motive ar fi că se introduc restricții la dreptul la muncă și la pensia cetățenilor români. Iarăși, o afirmație politicianistă, care trebuia să fie urmată de o chestiune, până la urmă, de profunzime, de miez. În al treilea rând, ați spus că aceste politici sociale ale Guvernului distrug coeziunea socială. Asta e o eroare. Noi nu avem o coeziune socială acum. Până acum, nu avem o coeziune socială. Vom lupta și prin aceste măsuri nepopulare, să formăm și să avem o coeziune socială, pentru că, dragi colegi, relația și principiul de bază, de la care plecăm și pe care le urmărim sunt ca munca, veniturile, pensia, să aibă un sens și o legătură. Noi nu aveam această coeziune socială.

În al patrulea rând - și ultimul - ați spus că aceste politici sociale s-au aplicat sau se aplică, se introduc fără un dialog social. Este fals. Nu, se poartă un dialog social, dar nu întotdeauna ajungi să și faci un anumit, până la urmă, consens social. Pentru că, în general, vectorii de opinie și cei care se bat, până la urmă, în a opri aceste politici sociale, sunt tocmai cei care nu respectă acel principiu - muncă, venituri, pensie.

Acum, clamăm, am văzut, toate partidele, inclusiv Partidul Democrat Liberal, nevoia de a duce, alături de noi, clasa politică actuală, specialiștii, societatea românească. Am văzut că unii și-au deschis porțile pe toate panourile din țară, alții o fac într-un stil pe care îl cunoaștem și se reclamă, până la urmă, necesitatea ca dreapta românească să fie plină de specialiști. Noi, la rândul nostru, până la urmă, ne declarăm, ca partid, deschiși societății, pentru a veni, până la urmă, cu expertiza sa, în ajutorul nostru și în ajutorul, până la urmă, a societății, dar, în momentul când vin specialiștii și-i avem în Guvern - Șeitan este un specialist, este mai puțin mare politician, are lângă dânsul, am văzut, acum nu este, președinta Casei de pensii, care este o specialistă recunoscută, mai ales din partea stângă a sălii. Iată, specialiștii vin, iau decizii, pentru că proiectul la care sunt angrenați este un proiect greu, și trebuie să luăm niște decizii, și, atunci, spunem că nu este bine ce fac specialiștii, că trebuie să revină la...

Am o rugăminte, domnule președinte, eu întotdeauna, când vorbește un coleg, îl respect. Am văzut un domn, care-mi este coleg și care a mai venit de două-trei ori aici, la microfon, care confundă această sală cu istoria domniei sale proprii. Nu, acum nu mai avem istorie proprie, avem un prezent parlamentar.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule coleg... numai puțin, domnule Cezar Preda! Domnilor colegi, vă rog să aveți respectul cuvenit față de cei care se adresează dumneavoastră, pentru că fiecare, la rândul nostru, avem nevoie de acest respect. Vă rog foarte mult să nu dialogați cu colegii...

Domnul Cezar-Florin Preda:

Acești specialiști pe care, iată, îi folosim astăzi, indiferent că se numește un specialist cum este Mihai Șeitan, care aici aș vrea să fac o paranteză.

Stimați colegi,

Clamăm, alături de nevoia specialiștilor și nevoia tinerilor, pe care-i și văd că se manifestă foarte tare acum. Să știți că în asemenea vremuri, în general e bine să ai cariera în spate, și nu în față. Când sunt vremuri grele pentru țară, trebuie să te apleci cu cariera în spate să pui, că ai ceva, ai ce pune. Când n-ai, pui vorbe goale. Aici, mai pot aminti pe ministrul finanțelor, care, iarăși, este un specialist recunoscut care, iarăși, este clamat sau este reclamant de dumneavoastră, că nu vorbește politic și până la urmă, electoral, dar asta este. Și, încă o dată vă spun: aștept de la dumneavoastră, de la colegii noștri, să încercăm să punem umărul împreună, să rezolvăm niște problemele pe care trebuie să le rezolvăm. Am văzut și în conținutul moțiunii, până la urmă, o contrazicere flagrantă, se spune că: "intră pachetul de politici sociale și nu avem timp să-l corectăm". Și, la un alt capitol, se spune că: "trebuie corectat" și cred că aici ministrul a fost foarte clar. Avem perioadă în care să corectăm ceea ce înseamnă o eroare, nu numai materială, o eroare de fond.

Și v-aș ruga, cu tot respectul, să ne aplecăm, pentru că închei: nu am văzut și nu cred că aș dori să mai văd o dată o situație în care ne aflăm acum. Spunea cineva despre exemplele pe care le-am avut în Uniunea Europeană, și se referea la Polonia și la Grecia. Și ne întreba pe noi, clasa politică, ce am înțeles din aceste exemple și ce vom face. Eu am spus în felul următor și am să vă spun și dumneavoastră: cred că actuala guvernare trebuie să strângă legăturile cu puterea din Polonia, pentru a vedea ce înseamnă o guvernare de dreapta de succes, iar colegii noștri de la PSD+PC să se ducă rapid în Grecia, să vadă ce înseamnă să fii la putere pe perioadă de criză și să iei măsuri de două ori mai dure decât ia România.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Urmează să ia cuvântul domnul deputat Dan-Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și se pregătește domnul deputat Victor Paul Dobre, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor secretari de stat,

Moțiunea de astăzi reprezintă cu mult mai mult decât un exercițiu democratic al opoziției parlamentare.

Este expresia disperării a milioane de cetățeni români care, fie sunt constrânși să trăiască în sărăcie, sau la limita acesteia, fie își văd năruite speranțele pentru o viață mai bună în România, ca urmare a consecințelor economice și sociale ale politicilor de dreapta ale Guvernului PDL-UDMR.

Cifrele statistice vin să ateste și ele eșecul lamentabil al politicilor guvernamentale. 70% dintre salariații României au salarii sub salariul mediu pe economie. 65% dintre pensionarii României au pensii sub pensia medie. Rata sărăciei relative a crescut în ultimul an, de la 19 la 23%, iar rata sărăciei absolute a urcat de la 5,7% în 2008, la 7,4% în 2009.

În același timp, rata inegalității dintre cei mai săraci și cei mai bogați din țară a crescut de la 32 la 36%, având cele mai mari valori din Uniunea Europeană. În schimb, ponderea cheltuielilor sociale în produsul intern brut, de numai 12%, este cea mai scăzută din rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Puterea de cumpărare a salariului minim pe economie abia a atins, stimați colegi, 66% din puterea de cumpărare a salariului minim din 1989, iar puterea de cumpărare a alocației de stat pentru copii este la numai 33% din puterea de cumpărare a alocației pentru copii din 1989.

Rata de înlocuire a salariului prin pensie a scăzut sub 39%, în timp ce în 1989 era la 58% din valoarea salariului mediu pe economie.

Iată cifre, stimați colegi, ce atestă realități umilitoare ale nivelului de trai din România. Parcă, în ciuda lor, aparițiile publice ale guvernanților stau sub semnul a două mesaje principale, ambele la fel de stupefiante, pentru cetățeanul obișnuit. Primul: "Nu Guvernul este cel ce trebuie să scoată țara din criză"; al doilea mesaj: "În România, populația trăiește cu mult peste posibilitățile reale ale țării". Le recunoașteți, desigur.

Intervenția mea de la această tribună încearcă, domnule ministru, să demonstreze Guvernului că este pe un drum total greșit și că, dimpotrivă, posibilitățile reale ale țării sunt cu mult mai mari. Ele rămân, însă, nevalorificate, fie din cauza unui management defectuos al crizei, fie din cauza incompetenței și proastei guvernări, fie din cauza lipsei unei viziuni cu privire la ceea ce trebuie făcut într-o perioadă dificilă, cum este aceasta.

În mod evident, lipsesc ideile și soluțiile pentru ieșirea din criză, iar dacă ne luăm după declarații, lipsește și voința politică de a o face.

Asupra acestor lucruri încercăm, stimați colegi și domnule ministru, să concentrăm dezbaterea de astăzi.

Aș începe cu principala resursă - capitalul uman. Resursa umană din România nu este valorificată. Există în jur de 4 milioane de persoane active, cu vârsta cuprinsă între 15 și 65 de ani, care nu au un loc de muncă. 4 milioane de persoane care nu contribuie nici la sporirea avuției naționale și nici la bugetele principale ale țării.

În aceste condiții, disponibilizarea a sute de mii de persoane pare un gest irațional, când, dimpotrivă, efortul Guvernului ar fi trebuit demult îndreptat spre un program național de stimulare a creării de noi locuri de muncă.

Un asemenea program presupune, însă, pe de o parte, o viziune de ansamblu cu privire la dezvoltarea și modernizarea României. Și, deci, la evoluția pieței forței de muncă în următorii 10-20 de ani. Iar, pe de altă parte, cunoașterea aprofundată a priorităților și avantajelor noastre competitive.

În lipsa unor asemenea elemente fundamentale, orice demers anunțat, domnule ministru, în această direcție, rămâne unul formal și fără rezultate practice, perpetuând evoluția la întâmplare a economiei și a societății, adâncind criza.

Dincolo de numărul celor care au sau nu au un loc de muncă și în strânsă legătură cu aceasta, sunt necesare câteva comentarii în legătură cu calitatea forței de muncă.

În țară, în ciuda părerii cvasiunanime că dispunem de o forță de muncă bine calificată, realitatea nu este asta. Lipsa investițiilor complexe din economia românească poate fi pusă și pe seama deficitului de pregătire a forței de muncă. Este clar că pentru noi locuri de muncă sunt necesare competențe noi, iar în acest context, soluția o reprezintă formarea profesională continuă. Ea este atât de importantă azi, în primul rând, pentru că asigură tranziția între locurile de muncă vechi și cele noi. În al doilea rând, ea crește capacitatea de adaptare la șocurile produse de schimbările tot mai numeroase cu care suntem confruntați. În al treilea rând, alături de o protecție socială mai diversificată și mai eficientă, ea sporește încrederea în asumarea de riscuri noi, ceea ce, până la urmă, este esențial pentru dezvoltarea unei culturi antreprenoriale, pentru dezvoltarea inovării și creativității, pentru mobilitatea profesională și socială, dar și pentru o rată înaltă a ocupării și, deci, în final, pentru o mai bună valorificare a forței de muncă din România.

Din păcate, stimați colegi și domnule ministru, nimic din toate acestea nu se întâmplă în țară. Formarea profesională continuă nu este unul dintre obiectivele majore ale societății. Conceptul de societate a inovării nu a pătruns nici măcar în discursul politic. Protecția socială este considerată, în mod oficial, o mare pacoste, iar asumarea de riscuri și cultura antreprenorială nu este nici pe departe una dintre prioritățile curriculare ale învățământului autohton. În aceste condiții, nu numai prezentul, dar și viitorul pare compromis, în lipsa unor schimbări de direcție atât de necesare.

În al doilea rând, stimați colegi, în ceea ce privește capitalul financiar, resursele financiare ale țării nu sunt nici ele, în opinia noastră, a Partidului Social Democrat, valorificare decât în foarte mică măsură. Astfel, cifrele Băncii Mondiale ne arată că un procent de până la 42% din economia românească este o economie nefiscalizată. Lucrul acesta este cunoscut de ani de zile, iar statul asistă neputincios și parcă încurajează acest proces.

Cine să introducă reguli în locul statului? Cine să sancționeze în locul statului? Cine să supravegheze și să facă ordine în locul statului, stimați colegi? De ce să tăiem din salariile și pensiile celor mulți, când avem la îndemână pârghii legale de majorare a veniturilor statului și nu trebuie decât să ne facem datoria? Sau poate că tocmai aici este esența capitalismului de erzaț sau de cumetrie, cum a fost denumit și nimeni nu este cu adevărat interesat să taie acest nod gordian.

Iată definiția capitalismului de cumetrie, dată de laureatul Nobel pentru economie, Paul Krugman: "Formă falsificată de capitalism sau, mai degrabă, un cvasicapitalism, în care, în relațiile economice sunt favorizate raporturile de rudenie. Acest capitalism aparent este o formă coruptă de guvernare, care doar împrumută mecanisme ale sistemului de piață capitalist, pe care le pune în slujba intereselor celor aflați la putere sau a celor influenți."

Sună cumva familiar, stimați guvernanți? Oricum, aici sunt, cu adevărat, marile resurse financiare nevalorificate ale acestei țări. Tot aici, un al doilea aspect. Considerăm că politica fiscală a României trebuie să aibă un caracter cu mult mai dinamic, mai activ și, deci, diferențiat, stimați colegi. Ea trebuie să stimuleze procesele economice pozitive, respectiv munca, economisirea, investirea, competitivitatea. Diferențierea sarcinilor fiscale trebuie făcută pornind de la principiul și constatarea că, în societate, există diferențe importante între modul cum grupurile sociale beneficiază de bunurile și serviciile publice. Soluția este, așadar, un sistem fiscal stimulativ economic și echitabil social, ce trebuie realizat prin reformarea celui existent.

Vă invit, stimați guvernanți, să constatați și dumneavoastră ceea ce o țară întreagă vede de foarte mult timp: eșecul cotei unice de impozitare și efectele ei dezastruoase asupra majorității populației. Cu cât mai repede veți schimba acest sistem fiscal, cu atât mai bine pentru cei mulți, ce astăzi sunt amenințați de șomaj, sărăcie și ilegalitate.

În fine, un ultim comentariu se referă la capitalul social. Una din puținele resurse, stimați colegi, practic inepuizabile, dar despre care, în România, aproape nimeni nu vorbește. Capitalul social poate face diferența în privința dezvoltării și reușitei unui stat, a unei națiuni, a unei comunități. Din păcate, dreapta politică a ignorat complet această resursă uriașă, ce reprezintă o condiție esențială a dezvoltării și aceasta exact într-un moment în care principala cauză a crizei o reprezintă tocmai lipsa de încredere.

Așadar, stimate domnule ministru și stimați colegi,

Încrederea, solidaritatea, coeziunea, parteneriatul, incluziunea, dialogul reprezintă elemente fundamentale de coordonare a acțiunii colective. Cu cât aceste valori sunt mai prezente într-o comunitate, formând temelia relațiilor dintre oameni - în familie, la locul de muncă, în timpul liber, în spațiul public - cu atât mai mare este și posibilitatea cooperării și a coordonării eficiente a acțiunilor membrilor ei și, deci, cu atât mai mari și șansele de a performa.

Dacă, dimpotrivă, stimați colegi, dreapta politică va promova în continuare individualismul exacerbat, competiția cu orice preț, marginalizarea, excluderea, suspiciunea, lipsa comunicării, instigarea unor categorii sociale și profesionale împotriva altora, atunci, cu siguranță, rezultatul final nu poate fi decât cel de astăzi - eșecul. Și nu este vorba numai de eșecul unei formațiuni politice sau al unui guvern, este vorba de eșecul unei societăți, a unei economii, este vorba de eșecul unui model de capitalism.

Stimați colegi,

Greșit, până la urmă, în viziunea noastră, este chiar obiectivul principal al Guvernului, și anume preocuparea exclusivă pentru creșterea producției, a produsului intern brut. Fără a neglija acest lucru, noi considerăm că, dimpotrivă, esențială este bunăstarea generațiilor actuale și viitoare. Nu ne mai interesează demult, stimați colegi, câte tone de oțel avem pe cap de locuitor, ci mai degrabă care este venitul median pe gospodărie, care este consumul. Aceștia sunt indicatorii calitativi mult mai aproape de realitățile vieții populației, iar atenția și eforturile noastre în această direcție considerăm că trebuie îndreptate.

În afara indicatorilor ce măsoară bunăstarea materială, trebuie să adăugăm indicatori ce definesc calitatea vieții. Includem aici: starea de sănătate, nivelul educației, gradul de participare în procesul politic, activitățile de fiecare zi, inclusiv dreptul la muncă decentă și la o locuință decentă, mediul social și natural în care trăim, factorii ce influențează siguranța personală și cea economică, loisirul și comunicarea.

Calitatea vieții, stimați colegi, înseamnă și siguranța și încrederea în fața schimbărilor din societate; înseamnă apartenența la o comunitate, la o cultură, la tradiții și la o identitate; înseamnă drepturi egale și șanse egale, înseamnă sentimentul utilității și al recunoașterii că este nevoie de noi.

Aceasta înseamnă să pui, cu adevărat, stimați colegi, omul în centrul preocupărilor tale și nu producția și creșterea ei. Aceasta, până la urmă, este și marea deosebire dintre noi.

Schimbați direcția, stimați guvernanți, schimbați obiectivul principal, schimbați politicile publice, căci duceți de râpă o națiune, duceți de râpă o țară.

Nu reducerea locurilor de muncă, ci, dimpotrivă, crearea de noi locuri de muncă se dovedește acum prioritatea României.

Nu reducerea consumului este soluția, ci, dimpotrivă, creșterea consumului este măsura necesară.

Nu reducerea cererii, ci, dimpotrivă, creșterea cererii agregate se impune a fi sprijinită.

Nu reducerea cheltuielilor, ci, dimpotrivă, creșterea cheltuielilor statului este absolut obligatorie pe vreme de criză, după cum ne învață laureații Nobel pentru economie Samuelson, Stiglitz, Krugman.

Nu prin reducerea bazei industriale a țării vom obține o competitivitate mai mare, ci, dimpotrivă, prin creșterea investițiilor productive și prin susținerea inovării și a creativității.

Nu reducerea protecției sociale este cea care ne scoate din impas, ci, dimpotrivă, diversificarea și eficientizarea acesteia ne ajută tocmai să-l traversăm.

Nu reducerea salariilor și pensiilor celor mulți, ci, dimpotrivă, eliminarea uriașei evaziuni fiscale, a corupției, a hoției, a politizării excesive a societății sunt măsurile ce se impun a fi luate.

Nu reducerea fiscalității pentru cei bogați și foarte bogați reprezintă soluția la criză, ci, dimpotrivă, o fiscalitate diferențiată și stimulativă.

Nu prin reducerea rolului statului vom reporni economia, ci, dimpotrivă, prin impunerea unui rol mai accentuat al acestuia de arbitru al bunei funcționări a piețelor, prin mai buna reglementare și sancționarea derapajelor acestora vom putea ieși la liman.

În sfârșit, nu prin reducerea numărului și a conținutului drepturilor sociale sau a democrației, nu prin reducerea rolului și importanței Parlamentului vom scoate țara din criză, ci, dimpotrivă, stimați colegi, prin creșterea încrederii, a solidarității, a cooperării și a dialogului între puterile statului, între stat și cetățean.

Schimbați direcția, domnilor guvernanți, căci răbdarea populației are și ea limitele ei.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă anunț că ați consumat 26 de minute din totalul de 28 de minute consacrate Grupului Partidului Social Democrat.

Urmează la microfon domnul deputat Victor Paul Dobre, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, și se pregătește domnul Kerekes Károly, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveți cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Moțiunea pe care o dezbatem astăzi nu este îndreptată împotriva unui ministru, a unui guvern, ci împotriva unei guvernări de pe urma căreia numărul șomerilor a ajuns la 800.000, peste 105.000 de firme mici și mijlocii au fost închise sau suspendate; pensionarii au ajuns la limita subzistenței; în spitale oamenii nu-și mai găsesc drumul către sănătate, accesul la tratamente eficiente fiind îngrădit prin modificarea modului de compensare a medicamentelor.

Toate acestea sunt urmările politicilor promovate de PDL și PSD, începând cu 1 ianuarie 2009, politici prin care toți cetățenii români au avut de pierdut.

Seria actelor normative care au condus România și pe români într-un haos de nedescris și o sărăcie din care greu ne vom reveni a început cu bugetul de stat pe anul 2009 și cu bugetul asigurărilor sociale pe anul 2009.

Acesta a fost momentul în care punctul de pensie a scăzut la aproximativ 42%, deși legea prevedea ca acesta să fie 45% din salariul mediu pe economie. Tot atunci, creșterea veniturilor s-a făcut prin creșterea CAS-ului, în condițiile în care se cunoaște faptul că, în toți anii când CAS-ul a fost foarte mare, deficitele la bugetul de asigurări sociale au fost, de asemenea, foarte mari, cu atât mai mult, într-o perioadă de criză, când costurile pe locurile de muncă trebuie să scadă și nu să crească. Acesta a fost momentul în care nu numai pensiile au scăzut, dar și salariile bugetarilor, atât în termeni nominali, cât și reali, alocațiile pentru copii fiind, de asemenea, înghețate.

A urmat apoi Ordonanța nr.37, prin care guvernarea PDL - PSD a atins apogeul în încercarea de politizare a administrației. Prin reglementările ordonanței, declarate a fi neconstituționale, preluate apoi în textul Ordonanței nr.105, șefii deconcentratelor erau înlocuiți, încălcându-se Constituția și legile în vigoare, cu persoane fără pregătire de specialitate și fără experiență profesională, astfel încât, în acest moment, există deconcentrate cu câte trei directori.

Ați venit apoi să vă asumați răspunderea în Parlament pe un pachet de legi de o importanță maximă pentru cetățenii acestei țări. Ați ales atunci să ignorați cu desăvârșire dialogul cu partenerii sociali, nu ați ținut cont de semnalele primite din partea sindicatelor, a cadrelor didactice și medicale, a magistraților, care au invocat la unison o procedură democratică, amplă, fără grabă.

Ce s-a întâmplat din acest demers? Legile asumate în Parlament determină disfuncționalități, sunt ineficiente și inaplicabile la mai mult de două luni de la intrarea în vigoare.

În ceea ce privește Legea salarizării unitare, confuzia este generală, legea spune că salariile nu scad, o parte din sporuri sunt incluse în salariul de bază, dar nu dă nicio garanție despre păstrarea veniturilor la nivelul anului trecut. Mai exact, bugetarii știu că salariile vor rămâne la fel, dar nu se știe care sporuri vor fi păstrate. Un lucru este cert: în urma reîncadrării, aproximativ 400.000 de bugetari au pierdut până la 30-40% din veniturile salariale pe care le aveau la sfârșitul anului trecut.

Probabil că veți găsi, domnule ministru, și de această dată soluția: modificarea legii prin ordonanță, așa cum a declarat primul ministru, deoarece principiul după care acest guvern se ghidează este să facem lucrurile de mântuială și acest lucru a fost demonstrat și de nenumăratele acte normative, declarate neconstituționale de-a lungul timpului.

Și, dacă stăm să comparăm bugetarii ale căror salarii vor scădea din cauza acestei legi ineficiente cu sutele de mii de bugetari afectați de Legea privind reorganizarea unor autorități și instituții publice și care nu vor mai avea un loc de muncă, ajungem la concluzia că primii ar trebui să fie fericiți.

Dar, domnule ministru, dumneavoastră trebuia să veniți până acum cu măsuri care să-i susțină pe cei 800 de mii de români care nu mai au un loc de muncă. La aceștia se adaugă și numărul celor care au ieșit din perioada de asistență de șomaj, dar care nu își găsesc în continuare un loc de muncă.

Și pentru că nimic nu s-a întâmplat, vă întreb: Care este strategia statului de monitorizare a șomajului și de implementare cu prioritate de politici de reconversie profesională care se ajute șomerii în găsirea unui loc de muncă. În momentul de față, deși este foarte târziu, nu se vede niciun plan coerent care să ajute această categorie să treacă peste perioada dificilă în care se află.

Chiar dacă Guvernul din care faceți parte nu reușea să genereze noi locuri de muncă, măsurile anticriză adoptate trebuiau să mențină măcar rata șomajului la un nivel satisfăcător. Măsurile anunțate de dumneavoastră cu mare pompă, legate de facilitățile pentru păstrarea și crearea de noi locuri de muncă nu au fost altceva decât o mare minciună.

În loc să respectați măsurile deja legiferate, Legea nr.76/2002, Legea nr.72/2007, respectiv Ordonanța de urgență nr.126/2008, anulată în mare grabă, care acordau facilitățile necesare, ați ales să introduceți măsuri pe care nu le-ați respectat, folosindu-le numai ca pe un simplu exercițiu de imagine.

Bugetul asigurărilor sociale pe anul 2010 a venit să accentueze situația fără precedent din țara noastră. Pauperizarea pensionarilor din cauza înghețării punctului de pensie, care nu mai reprezintă nici măcar 40% din valoarea salariului mediu prognozat, ci 39%, lucru inadmisibil pentru această generație și așa de sacrificiu. Salariile au scăzut și mai mult, iar alocația pentru copii a rămas la 42 roni, CAS-urile fiind în continuare foarte mari.

În ceea ce privește Legea pensiilor unitare, Partidul Național Liberal i-a solicitat domnului Șeitan, încă de la început, o dezbatere publică serioasă pentru a rezulta o lege corectă, care să pornească de la principiul contractului între stat și cetățean, deoarece pensia este un drept al cetățeanului, care a contribuit ani de zile la sistemul de pensii, și nu o pomană sau un ajutor de stat.

Inițiativa Guvernului de salvare a sistemului de pensii de la dezastru nu este altceva decât o cosmetizare a vechii legi, noua lege, ce conține prevederi nerealiste, nefondate și neprincipiale, nu face nimic în afara faptului că diminuează drastic valoarea punctului de pensie prin decuplarea acestuia de salariul mediu pe economie. Este posibil ca această guvernare să-și fi propus să ducă punctul de pensie într-un orizont nu prea îndepărtat sub 30% din salariul mediu pe economie.

Dumneavoastră alegeți să decuplați punctul de pensie de salariul mediu brut și să-l corelați cu indicele prețului de consum, dar acesta nu reflectă mișcările generale ale prețurilor. În acest indice nu sunt cuprinse toate prețurile, iar valorile care sunt date nu reflectă întotdeauna ponderea acelor servicii sau produse în consumul tuturor tipurilor de gospodării. Medicamentele, care reprezintă o categorie importantă de produse în cazul pensionarilor, nici nu sunt trecute aparte în cadrul indicelui prețului de consum, ci apar undeva într-o grupă.

Această lege, care a pornit de la un principiu corect și generos, cel al eliminării discriminărilor, nu este corelată cu restul legislației care reglementează sistemul de pensii și menține, în continuare, inadvertențe. Vă ascundeți în spatele sloganului "pensii nesimțite", când, de fapt, reducerea cheltuielilor cu pensiile de la 8% la 6% din p.i.b. se va face numai prin modificarea formulei de calcul a punctului de pensie și prin creșterea vârstei de pensionare a femeilor, cu alte cuvinte, pe spatele pensionarilor cu pensii mici.

Ne întrebăm ce face acest Guvern pentru creșterea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale, deoarece întregul cuprins al legii demonstrează că măsurile preconizate sunt îndreptate spre micșorarea pensiilor. Dacă amendamentele ce vor fi depuse în Parlament nu vor fi acceptate, probabil că legea va ajunge la fel ca Legea salarizării unitare, neaplicabilă după mai mult de două luni de la intrarea în vigoare.

Ați uitat, de asemenea, cu desăvârșire ce susțineați în legătură cu grupele de muncă. Poate este cazul să vă aduceți aminte de această categorie de pensionari și, în același timp, să respectați promisiunile pe care le-ați făcut alături de multe altele în campanie și în programul de guvernare.

Colegii de la PSD vin acum și sancționează toate aceste decizii, care, în mare măsură, au fost luate și cu girul lor. Responsabilitatea este, domnilor, și a dumneavoastră. Toate aceste proiecte la care ați contribuit, fiind extrem de prost elaborate, nu au făcut altceva decât să arunce România și pe români în situația cumplită de a lupta pentru supraviețuire, pentru găsirea unor soluții de a-și plăti taxele și impozitele tot mai mari, ratele și creditele la bănci, medicamentele și hrana.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va da dovadă și astăzi de consecvență și va vota împotriva unei guvernări ale cărei politici promovate nu au făcut altceva decât să scadă veniturile cetățenilor acestor țări.

O guvernare care nu mai reprezintă pe nimeni: nici mediul de afaceri, nici pe salariați, fie ei bugetari sau provenind din mediul privat, nici pe pensionari sau pe copiii acestei țări, arătându-le acestora o lipsă acută de respect.

Iar prin acest demers, nu vom sprijini PSD-ul, care are partea sa de responsabilitate în deciziile ce au fost luate începând cu 1 ianuarie 2009, ci îi vom sprijini pe milioanele de români, care au ajuns în această situație dezastruoasă ca urmare a politicilor adoptate de diferitele guverne Boc.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat. Ați epuizat 12 minute din timpul alocat grupului dumneavoastră.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Kerekes Károly, din partea Grupului parlamentar al UDMR, și se pregătește domnul Varujan Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Domnule Kerekes, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Din cauza timpului limitat de intervenție nu am posibilitatea să reflectez la toate problemele ridicate în moțiune, așadar voi vorbi numai despre unele din ele.

Inițiatorii moțiunii, în primul rând, își formulează obiecții cu privire la aplicarea legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

În opinia noastră, indiferent cine este ministrul muncii, legea în discuție nu poate fi aplicată altfel decât în forma în care a fost adoptată, iar această lege a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului PDL-PSD, elaborată în timp ce în fruntea Ministerului Muncii se afla un ministru de la Partidul Social Democrat.

Aș reaminti că, în urma acestui mod de adoptare a legii, opoziția de atunci a inițiat o moțiune de cenzură, iar la dezbaterea acesteia, în data de 24 septembrie 2009, reprezentantul Grupului parlamentar al PSD+PC s-a evidențiat în luarea sa de cuvânt prin a saluta elaborarea și adoptarea acestei legi și prin a prevesti consecințele benefice ale acesteia.

S-a afirmat prin această lege că: "În primul rând a creat un sistem mult mai apropiat de țările civilizate, dezvoltate, de Europa Occidentală, în sistemul de salarizare din domeniul bugetar." S-a mai afirmat că principiile care stau la baza elaborării legii sunt profund ancorate în filozofia și doctrina social democrată a partidului, însă s-a recunoscut și faptul că legea este rezultatul unui angajament față de Fondul Monetar Internațional. În cuvântare s-a lansat o chemare către opoziția de atunci, să se răzgândească și să-și asume și ea ceea ce România are de plătit.

Noi, membrii Grupului parlamentar al UDMR, am fost printre semnatarii moțiunii de cenzură, obiectând, în primul rând, modul de adoptare a legii. Dar noi, acum, ne asumăm, este adevărat, nu cu mare bucurie, ceea ce astăzi România are de plătit, nu din cauza noastră.

Atunci, întrebăm în mod justificat: Dacă ni s-a cerut asumarea greutăților, de ce nu-și mai asumă aceste greutăți și partidul care a făcut apel în acest sens?

Semnatarii moțiunii contestă eliminarea valorii minime a punctului de pensie de 45% din salariul mediu brut pe economie pe anul 2010. Aș vrea să reamintesc că semnatarii moțiunii de astăzi, la începutul lunii februarie a anului trecut, cu ocazia dezbaterilor legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, s-au împotrivit acceptării propunerii noastre ca valoarea punctului de pensie să fie 45% din salariul mediu brut pe economie, este adevărat, în condițiile în care efectele crizei economice nu au fost așa de puternice ca în anul acesta.

O altă măsură contestată, cum ar fi eliminarea decontării biletelor de călătorie pe calea ferată neutilizate de către pensionari, merită o analiză mai atentă, mai profundă. Oare este justificată convertirea în bani a unei prestații sociale neutilizate? Unde se mai practică astfel de ciudățenie? Reamintesc că această măsură nu a fost aplicată nici în anul 2009, sub conducerea PSD a Ministerului Muncii, cum, de altfel, ea nu a fost aplicată de nici un guvern de până acum.

În ceea ce privește aplicarea Legii nr.263/2008 privind sistemul de pensie și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, legea inițiată de PSD și care s-a bucurat, într-adevăr, de mare popularitate în rândurile agricultorilor, menționez că nu este vorba de amânarea ei, cum o știu semnatarii moțiunii, ci este vorba de abrogarea ei. Acest lucru rezultă din dispozițiile finale ale proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice. S-a gândit, probabil, la necesitatea abrogării legii în discuție, în condițiile aplicării principiului unicității a sistemului public de pensii, principiu care, de altfel, a fost formulat în proiectul de lege ce urma să fie adoptat în 2009 de Guvernul PDL-PSD prin asumarea răspunderii la elaborarea căruia a avut un rol hotărâtor ministerul condus de un ministru de la PSD.

Dacă s-a pus în discuție și noul proiect de lege al pensiilor și nemulțumirile exprimate prin moțiune față de acest proiect, nu este niciun secret că și Grupul parlamentar al UDMR a avut obiecțiuni la elaborarea acestui proiect. Am avut rețineri în privința modului de stabilire a valorii punctului de pensie, a vârstei de pensionare a femeilor și am formulat propuneri la acest proiect de lege. Noi am propus ca valoarea punctului de pensie să fie minim 40% și maxim 45% din salariul mediu brut, variantă neacceptată în cadrul consultărilor, în condițiile în care, iată, acum este acceptată în urma consultărilor cu sindicatele cum, de altfel, acum este acceptată de guvern și propunerea pe care noi am avansat-o cu privire la reducerea vârstei de pensionare a femeilor care au născut și au crescut mai mulți copii. Dar, proiectul, cu siguranță, va mai suferi și alte modificări pe parcursul dezbaterilor parlamentare.

Deși nu este legat de moțiune, în privința pensiilor speciale de serviciu, așa zisele "pensii nesimțite" ale magistraților, diplomaților, parlamentarilor, s-a convenit la nivel de coaliție ca în locul acestora se va elabora de către Guvern, după modelul european, un sistem ocupațional de pensii bazat pe principiul contributivității. S-a promis că normativul va intra în vigoare concomitent cu Legea privind sistemul public unitar de pensii.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule coleg, o să vă rog să vă apropiați de sfârșit, pentru că ați epuizat timpul.

Domnul Kerekes Karoly:

Da.

Mai am două propoziții.

Stimați colegi,

Afirmația că ministrul muncii, familiei și protecției sociale face declarații iresponsabile și prin aceasta aduce prejudicii financiare și morale este exagerată. La urma urmei, știm cu toții că nu prin declarații se cuvenea, decât prin fapte, iar la aceste fapte să le numim măsuri ale ministrului muncii își aduc aportul și alți factori guvernamentali, după caz, dar, în primul rând și aproape în toate cazurile, cei care răspund de finanțele publice și de economie.

În ceea ce privește absorbția fondurilor europene, dacă lucrurile stau așa cum s-au prezentat în moțiune, înseamnă că în viitor trebuie să se pună un accent mai mare pe această activitate. Aș recomanda, în acest sens, modelul de lucru al ministerelor conduse de miniștrii UDMR care au obținut rezultate bune în acest domeniu.

În încheiere, grupul nostru parlamentar, în scopul asigurării stabilității în aceste condiții grele de criză, consideră că nu este cazul să fie schimbat ministrul muncii și avem încrederea că domnul ministru va face demersurile necesare, în măsurile în care depinde de el, pentru a rezolva multitudinea de probleme cu care ne confruntăm în condițiile de criză. Deci, nu vom vota moțiunea.

Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Ați epuizat timpul, plus 3 minute din partea PDL, ca să nu se comenteze...

Urmează la microfon domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, și se pregătește domnul deputat Valeriu-Andrei Steriu, din partea Grupului parlamentar al independenților.

Aveți cuvântul, stimate coleg.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițial, voiam să fac doar un anunț care ținea de o înțelegere politică pe care am făcut-o în momentul formării Guvernului, și anume de faptul că noi nu votăm moțiuni și să mă opresc aici.

Totuși, am să spun câteva cuvinte, pentru că am auzit iarăși pus în discuție sistemul de taxare. Vreau să vă spun că, în mare parte, am ajuns în situația aceasta pentru că am crezut că taxând mai mult o să avem mai mulți bani la buget. Și realitatea se încăpățânează să dovedească că nu-i așa. Locurile de muncă sunt în România foarte scumpe, angajatorul plătește aberant de mult, față de cât câștigă angajatul, și la toate lucrurile acestea se adaugă, în continuare, idei din ce în ce mai exotice de taxare.

M-am gândit că ar merita să spun din nou aici câteva cuvinte pe care le-a spus un om la care țin foarte mult și care se numește Ronald Regan care zicea așa, în anii '80, apropo de cum intervine statul, spunea că: "Un stat care intervine greșit are următoarea politică: dacă ceva merge bine, taxează-l, dacă se încăpățânează să meargă bine în continuare, reglementează-l și, după ce reușești să-l omori, subvenționează-l".

Dacă o să mergem pe logica asta, categoric vor fi din ce în ce mai puțini bani. Cred că am greșit și cu acordul cu FMI-ul, stimați colegi. iată, țări din Europa Occidentală au preferat să meargă pe o altă cale și nu au restricțiile pe care le avem acum. E un lucru pe care l-am spus și atunci și-l spun în continuare. Dar, în nici un caz, nu cred că soluția este... și, uite că iar îmi aduc aminte de o frază spusă de Ronald Regan, dacă tot l-am citat astăzi, nu cred că soluția este o soluție foarte socialistă. El spunea un lucru frumos, tot în anii '80, nu se referea la socialismul modern, se referea la cel de atunci, și spunea că el ar avea șanse în două locuri: în rai, unde nu este nevoie de el, și în iad, unde există deja.

Mă opresc de la orice comentarii și cred că, de fapt, zona spre care trebuie să privim este cea a Ministerului de Finanțe. Cred că trebuie să facem un efort pentru ca locurile de muncă să fie mai ieftine pentru angajatori și povara fiscală mai mică pentru economia reală, singura care poate genera bani. Absolut singura. Pentru că altfel nu mai avem ce împărți. Dacă de acolo nu vin bani, nu vom avea niciodată ce împărți, vom împărți o sărăcie din ce în ce mai mare, adică vom avea din ce în ce mai puțin, pentru din ce în ce mai mulți.

Aș vrea să vă fac și o propunere, în calitate de lider de grup, pentru că văd că suntem destul de puțini în sală, poate că ar fi bine ca voturile la cele două moțiuni, dacă vreți să supuneți asta plenului, să aibă loc o dată cu votul final, când sper ca sala să fie ceva mai plină, mai ales că subiectele despre care discutăm chiar sunt subiecte importante.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă anunț că ați epuizat timpul alocat grupului dumneavoastră, aplauzele sunt pentru că ați propus ca votul final să aibă loc mâine sau pentru conținutul intervenției? (Aplauze.)

Stimați colegi, am să supun votului dumneavoastră această propunere și rog liderii grupului parlamentar, inclusiv pe domnul ministru, să urmărească. Deci propunerea domnului coleg este ca votul final pe moțiunea de astăzi și pe moțiunea de mâine, să aibă loc mâine, după-masă, la ședința de vot final.

Am să-l supun votului dumneavoastră pentru a putea asigura prezența opoziției într-un număr mai mare mâine decât astăzi. Da.

Cine este pentru această propunere? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Ei, asta e, o propunere bine-venită. Iată că a și fost aprobată cu largă majoritate.

Următorul intervenient este domnul deputat Valeriu Andrei-Steriu, din partea Grupului parlamentar de deputați independenți, și se pregătește doamna deputat Claudia Boghicevici, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi deputați,

Și Grupul parlamentarilor independenți recunoaște că, după cele 3 luni de mandat, domnul ministru Șeitan a avut unele dificultăți în ceea ce privește comunicarea publică. Dar a iniția o moțiune, fie ea și simplă, după numai 3 luni de la preluarea acestui mandat dificil de către domnul ministru Șeitan, reprezintă, cu siguranță, un gest politicianist ieftin și va trebui sancționat ca atare.

Este absurdă apariția într-un text prezentat plenului Camerei Deputaților a unor critici la un proiect de lege, Legea privind sistemul de pensii publice, care se află pe traseul de adoptare în Parlament și care poate și trebuie să fie corectat la comisii și la discuțiile din plen.

De asemenea, majoritatea criticilor din moțiune se refera la Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară, lege elaborată și adoptată în anul 2009, în perioada când unii inițiatori ai acestei moțiuni erau la guvernare și când chiar coordonau Ministerul Muncii. De altfel, această lege a fost inițiată în acea perioadă folosind o mare parte din ideile generate în programele sociale propuse de PSD de-a lungul anilor.

Doamnelor și domnilor deputați,

În privința dialogului social considerăm că acesta poate fi îmbunătățit la nivel de guvern, patronate și sindicate în această perioadă dificilă economică. Pacea socială este cea mai importantă, de altfel, iar deciziile corecte se pot adopta numai în urma negocierilor. Soluțiile anticriză pot fi identificare și propuse atât la nivel guvernamental, cât și la nivel de patronate și sindicate.

În calitatea pe care o avem de deputați aleși uninominal în Parlamentul României și având în vedere cele menționate, considerăm că nu sunt argumente pentru a vota în favoarea moțiunii și, ca atare, Grupul parlamentarilor independenți nu va vota pentru această moțiune.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Rog reprezentanții puterii să rămână, totuși, în sala de ședințe.

O invit la microfon pe colega noastră, Claudia Boghicevici, din partea Grupului parlamentar al PDL, și se pregătește domnul deputat Solomon Adrian, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Aveți cuvântul, stimată colegă.

Doamna Claudia Boghicevici:

Stimate domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi deputați,

Membrii Grupului parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaților au prezentat în fața dumneavoastră o moțiune simplă cu privire la acțiunile și actele normative elaborate în perioada 2009-2010 de către ministrul muncii, domnul Mihai Șeitan, făcând astfel referire la Legea salarizării unitare și la Legea privind sistemul unitar de pensii.

De asemenea, în cadrul moțiunii se face referire la șomaj, dialog social, eliminarea abuzivă a unor drepturi ale pensionarilor, absorbția fondurilor europene destinate dezvoltării resurselor umane, la alocațiile copiilor, cât și la dialogul social. Dar ceea ce colegii noștri neglijează, cu bună știință, este faptul că Legea privind salarizarea unitară în sistemul bugetar a fost elaborată de un grup de lucru în care PSD+PC aveau reprezentanți de bază.

Acum, acest grup vine în fața noastră și aruncă responsabilitatea asupra unui ministru PDL, asupra domnului Mihai Șeitan. Chiar și art.5 privind reducerea cheltuielilor salariale a fost amendat de către un coleg deputat PSD. Deci, putem spune că a fost vorba de un grup de lucru PSD, multe amendamente acceptate de la membrii grupului PSD și nu înțelegem de unde apare în ecuație domnul ministru Șeitan. Dar, domnilor colegi, într-adevăr, este mai ușor să arunci vina și responsabilitatea actualului guvern decât să-ți recunoști contribuția la întocmirea acestui proiect.

Revenind la Legea nr.330/2009 privind salarizarea unitară în sistemul bugetar, personalul a fost reîncadrat corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului, treptei avute în luna decembrie 2009. În art.5 al legii se menționează clar că în anul 2010, personalul aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut. Atâta vreme cât există această prevedere în lege, atâta vreme cât s-a adoptat Ordonanța nr.1/2010, s-a asigurat cadrul legal necesar ca să se respecte acest principiu de bază al Legii salarizării unitare, iar dacă există cazuri individuale în care au apărut fenomene de diminuare a veniturilor, acestea, în mod cert, se datorează înțelegerii și interpretării eronate de către reprezentanții ordonatorilor de credite, a unor prevederi legale în materie și, în aceste cazuri, Guvernul a intervenit punctual pentru a se face corecțiile necesare.

De altfel, în afară de Ordonanța nr.1 există și un ordin comun al ministrului muncii și ministrului finanțelor publice, Ordinul nr.32, prin care reprezentanții în teritoriu ai celor două instituții au fost împuterniciți să acorde sprijin și consultanță ordonatorilor de credite, astfel încât să asigure controlul necesar pentru ca procedura de reîncadrare al personalului bugetar să se desfășoare în condițiile legii.

În ceea ce privește proiectul privind sistemul unitar de pensii, elaborarea unei asemenea legi a fost motivată de o serie de factori macroeconomici și sociali. Astfel, prin acest proiect elaborat de guvern, se urmărește asigurarea unui cadru legal pentru reformarea sistemului de pensii, urmărindu-se îmbunătățirea sustenabilității financiare a sistemului de pensii, tratament corect pentru asigurații actuali, promovarea unui tratament egal între femei și bărbați privind creșterea vârstei de pensionare la femei. Proiectul de lege este actualmente la Senat, în comisiile de specialitate, pentru întocmirea raportului.

la lege se pot face amendamente, iar Guvernul respectă puterea și atribuțiile Parlamentului, introducând-o în procedură legislativă. Dacă se vor depune eforturi și va exista interes din partea tuturor, mai ales a specialiștilor din domeniu, de care Parlamentul României nu duce lipsă, această lege poate avea în final forma dorită de toți, mai ales de pensionari, dar și de cei ce sunt contribuabili actuali, printre care ne aflăm și noi, parlamentarii.

Atât ministrul muncii, cât și Guvernul sunt deschiși la un dialog productiv, așa cum a fost cel de săptămâna trecută cu sindicatele, unde s-a făcut un pas înainte privind reducerea vârstei de pensionare pentru femeile care au copii. Chiar reprezentanții sindicatelor recunosc că sunt de acord cu principiile impuse în această lege, principiul contributivității, deși există divergențe privind cele cuprinse în proiectul de lege, prin deschidere acestea putând fi amendate.

Referitor la șomaj și la locurile de muncă, Guvernul a intervenit în păstrarea locurilor de muncă prin acordarea de facilități pentru șomajul tehnic, indiferent dacă un angajator își suspendă total sau parțial activitatea.

În câteva minute, doresc să mă refer și la alocațiile copiilor. Potrivit Convenției ONU, statele care au semnat convenția trebuie să respecte și să garanteze drepturile copilului. Guvernul are în vedere promovarea unui cod de asistență socială, urmărind prin aceasta inserarea într-un pachet integrat a prestațiilor și serviciilor destinate protecției familiei. Toți copiii trebuie să primească alocația, dar totuși trebuie să dăm dovadă de solidaritate socială pentru familiile aflate în dificultate.

De asemenea, în declarațiile sale, ministrul muncii, referitor la alocația copiilor, susține diferențierea, dar trebuie să țină seama atât de numărul de copii existenți în familie, cât și de vârsta acestora. Ministerul Muncii și-a arătat intenția de a realiza un cod social care reiese tocmai din necesitatea raționalizării prestațiilor sociale. Iar acest lucru presupune o centralizare a programelor și prestațiilor privind acordarea acestor prestații atât de Ministerul Muncii, cât și de alte ministere.

La ora actuală, demersul Ministerului Muncii constă în corelarea datelor pentru a se identifica cine acordă prestațiile, cum se acordă acestea și care sunt sumele ce se vor acorda familiilor cu venituri reduse, determinându-se astfel efortul bugetar pentru acordarea acestor prestații de la nașterea copilului, până la majorat. De asemenea, ministerul consideră că este foarte importantă corelarea transferurilor financiare cu calitatea serviciului acordat. Astfel, toți copiii vor primi alocații, dar trebuie să dăm, așa cum am mai spus, dovadă de solidaritate socială pentru familiile în dificultate.

Consider că moțiunea depusă de Grupul parlamentar al PSD+PC este neîntemeiată și de aceea vă îndemn să votați împotriva acesteia.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Ați epuizat 25 minute din 29, deci PDL mai are încă 5 minute.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Solomon Adrian, din partea Grupului parlamentar al PSD, și se pregătește doamna deputat Cristina Pocora, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu respect, vă informez că domnul Vali Steriu a fost de acord să folosesc eu restul de minute pe care nu le-a folosit domnia sa de la independenți.

aș vrea să vă spun, stimați colegi, domnule ministru, în primul rând Grupului parlamentar PDL, că observ cu nedumerire cum reușiți dumneavoastră să-l lăsați din brațe astăzi pe domnul Șeitan care brusc nu mai este membru PDL, este un profesionist și, oricum, întrebarea nu era dacă te lepezi de Satana, întrebarea era cu totul alta: dacă românii își iau astăzi salariile, și se pare că o bună parte din ei nu și le iau, de aceea sunt încă în stradă pe la Buzău și în alte multe orașe din țară; dacă românii mai pot spera într-o pensie sigură în viitor și multe lucruri, cel puțin din ceea ce ne reprezintă proiectul de lege prezentat de Guvern în Parlament, ne fac să credem că nu vor mai avea cu toții o pensie sigură și măcar la cuantumul pe care îl au astăzi în plată.

Domnul ministru vorbea astăzi despre faptul că moțiunea nu este, știu eu, motivată de adevăratele probleme pe care le gestionează deficitar domnia sa, ci, mai degrabă, "din eliminarea favoritismelor care deranjează". Iată și dovada depunerii moțiunii.

Domnule ministru, eu vă spun că ceea ce ne deranjează pe noi este mai degrabă minciuna și minciuna prin omisiune, dacă îmi e permis, pentru că dumneavoastră erați președintele Casei de pensii în 2006, domnul președinte Băsescu era încă președintele României în 2006, iar mulți cei din partea dreaptă a sălii erau în Parlament și votau modificarea la statutul parlamentarilor, prin care s-a introdus pensia specială pentru parlamentari. Deci până în 2006, în vremea guvernării dumneavoastră, nu a fost această pensie, și acum veniți, când nu v-a auzit nimeni din 2006 încoace, nici pe dumneavoastră, nici pe domnul Băsescu, spunând cel puțin pentru "pensii nesimțite", veniți și ne spuneți că dumneavoastră vreți să le eliminați. Păi, hotărâți-vă, în 2006 nu le-ați introdus? Unde erați atunci? Nu erați treaz pe funcția pe care o ocupați?

Mai mult, vorbiți despre majorări importante care vor fi în sistemul bugetar până în 2015. haideți să vă spun cât de mult le-ați majorat salariile unor muncitori calificați la spațiile verzi din cadrul primăriilor. De exemplu, dacă în decembrie lua 7,5 milioane, astăzi, datorită legii pe care o aplicați dumneavoastră, iau 5,5 milioane. Ei, da, asta da creștere! Dar creșterea sărăciei acelor oameni, nicidecum a salariului. Vorbiți despre realități până în 2030, când vorbiți despre egalizarea vârstei de pensionare. Nu aveți un studiu de impact asupra modului în care piața forței de muncă va reuși să atragă surplusul de forță de muncă de pe piață.

Prin urmare, legea dumneavoastră nu-i fundamentată științific și, mai mult decât atât, vorbea un distins coleg despre carieră, care trebuie să fie în spate și nu în față. Pe lângă faptul că eu v-aș propune, după guvernarea asta dezastruoasă, să aveți toți în față o carieră, dar de piatră, la care să munciți cu drag, și nu de-alea de-ale lui Videanu, eu vă spun că m-am uitat la cariera domnului Șeitan și în cv-ul domniei sale. el lucrează în Ministerul Muncii de pe vremea lui Verdeț, a fost consilierul tuturor miniștrilor de după '90. A fost, așa cum singur se cataloghează, reformatorul sistemului de pensii din România.

Domnule Șeitan, dar nu ați lucrat la Legea nr.19 din 2000? Pentru ce veniți după alți 10 ani și ne spuneți că vreți să reformați sistemului de pensii? Nu dumneavoastră l-ați reformat? În ce hal poate veni un om care din 10 în 10 ani se prezintă drept reformator al unui sistem de pensii, pe care l-a gândit și l-a pus în practică, să ne vorbească despre cum va fi peste 20 de ani. Dumneavoastră nu vedeți la 2 metri în față, vedeți la 20 de ani de acum încolo?

Vorbiți despre gradul de absorbție de 8,8% din cei 1,7 miliarde de euro și, probabil, că de asta ați pus o distinsă doamnă la direcția care se ocupă cu fondurile europene, care are în mapa sa profesională și cariera de barman. Probabil că se pricepe la mânuit sifonul și de aia ați pus-o la fonduri europene.

Vreau, în încheiere, dincolo de a vă vorbi despre Legea nr.330 privind salarizarea unitară, acolo unde încălcați mai multe principii, printre care și cel al autonomiei locale, pentru că-i puneți pe primari în subordinea agențiilor teritoriale de prestații sociale și spuneți clar în ordinul dumneavoastră, emis împreună cu ministrul finanțelor, că, prin chestiunea aceasta, primarul este pus în subordonare față de agențiile teritoriale care vor verifica, comunica și corecta, în caz contrar vor sesiza.

Corifeii descentralizării ar striga cu toții: blasfemie. Dar nu, că ei sunt la putere astăzi și nu mai au nevoie de descentralizare, pentru că au...

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog, domnule coleg, să vă apropiați de sfârșitul intervenției.

Domnul Adrian Solomon:

O secundă, dacă-mi permiteți să închei. Au nevoie doar de descentralizare când sunt primari la Cluj sau în alte părți.

în încheiere, domnule președinte, cu voia dumneavoastră, aș vrea să vă citesc 3 versuri. "Petiție către Guvern" se numește strofa pe care vă voi citi-o: Ați aruncat pe lefegii în drum cu dame și copii/ Le-ați smuls modestul lor dejun/ Le-ați smuls și francul de tutun/ Miniștri cruzi, mai bine ați suprima atâtea mii de sinecuri,/ Nu pâinea de la atâtea guri/ guvern pornit pe suprimat/".

Să nu credeți că m-am apucat descris versuri, și nu-i cazul în situația în care domnul Șeitan mai este ministrul muncii. Este o poezie scrisă de I. L. Caragiale în secolul XIX. Prin urmare, modernizarea statului român, în viziunea domnului șeitan și a celor din Guvern, înseamnă să ducă România în secolul XIX, adică în perioada modernă, nicidecum să ne ducă înainte către Uniunea Europeană.

Mulțumiri și așteptăm votul celor de la independenți, mâine, pe moțiune, fiindcă vom găsi, probabil, un ministru mai bun acolo pentru acest domeniu decât domnul Șeitan. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

Țin să vă reamintesc că ați epuizat inclusiv două minute de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

O rog să vină la microfonul Camerei pe doamna deputat Cristina Pocora, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, și să se pregătească domnul deputat Ioan-Nelu Botiș, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Doamna colegă, aveți cuvântul.

Doamna Cristina-Ancuța Pocora:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor secretari de stat,

Stimați colegi,

Și în chestiunea egalizării vârstei de pensionare, Guvernul abordează problema pensiilor într-o manieră strict contabilă și mai puțin conectată la nivelul de trai, la diferențele dintre societatea românească și cele din alte state ale Uniunii Europene.

Astfel:

  1. Nu există nicio prevedere expresă în directivele europene care să ceară statelor membre egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați la 65 de ani.
  2. Speranța de viață în România este mult mai mică decât în Uniunea Europeană. În România 2008, conform INS, speranța de viață la bărbați era de 69,49 de ani, iar la femei, 76,68 de ani. În Uniunea Europeană, ca medie, speranța de viață la bărbați era de 75,84 de ani, iar la femei, 82 de ani.
  3. Femeia din România nu trăiește și nu a trăit în aceleași condiții ca și femeia din alte state ale Uniunii Europene. În societatea românească, femeia are cel puțin trei joburi pe zi: angajată, mamă, menajeră, eventual dacă are părinți sau socri, și soră medicală.
  4. Sistemul nostru de servicii sociale este departe de cel european. De asemenea, gradul de dotare cu aparatură electrocasnică care fac mai ușoară viața femeii este mult mai scăzut în România decât în Uniunea Europeană.
  5. Inegalitatea de pe piața muncii și inegalitatea de salarizare. Femeile predomină ca angajate în sectoarele slab remunerate: educație și sănătate. De asemenea, într-un procent covârșitor, ele sunt pe posturi de execuție și nu posturi de management.

Nu se poate impune egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani, atâta timp cât nu există egalitate de șanse și de tratament în ceea ce privește viața de zi cu zi. În România, vom putea vorbi despre egalizarea vârstei de pensionare atunci când vor fi create condiții de egalitate reală între femei și bărbați în ceea ce privește toate aspectele vieții profesionale și de familie.

Înainte de a trece la egalizare în ceea ce privește vârsta de pensionare, trebuie să aplicăm și să respectăm directivele europene privind egalitatea de șanse și de tratament. Trebuie luate în calcul de către Guvern, în primul rând, promovarea de politici care să armonizeze viața profesională cu viața de familie.

Domnule ministru,

Vârsta de pensionare pentru femei și bărbați ar trebui să rămână la ceea ce există în momentul de față cu posibilitatea de a opta, la cerere, pentru continuarea activității până la 65 de ani pentru persoanele care sunt apte din toate punctele de vedere să-și îndeplinească sarcinile de serviciu. Este foarte important ca în fața opțiunii, însă, să nu existe obstacole, aprobări sau birocrație prin care angajatorul să constrângă angajatul să muncească până la 65 de ani.

Acesta este punctul nostru de vedere și atât timp cât această prevedere va exista în legea pensiilor, noi vom vota această moțiune și nu vom vota Legea privind pensiile în sistemul public.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna colegă.

Ați epuizat trei minute și cinci secunde. A mai rămas grupului dumneavoastră 55 de secunde.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan-Nelu Botiș, care mai are la dispoziție patru minute din timpul afectat Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, și se pregătește domnul deputat Horea-Dorin Uioreanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule coleg.

Domnul Ioan-Nelu Botiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru Șeitan,

Onorabili membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am intervenit pentru că am sesizat câteva fracturi de logică în inițiativa pe care domniile dumneavoastră au avut-o depunând această moțiune împotriva ministrului Șeitan.

Au trecut trei luni, probabil, de când în evaluarea făcută în Comisia pentru muncă și protecție socială domnul ministru Șeitan primea magna cum laude din partea unor reprezentanți ai PSD + PC. N-am înțeles care a fost demersul dumneavoastră astăzi, dacă ministrul Șeitan n-a făcut nimic, de ce îl numiți taifun? Și dacă a făcut ceva, cu siguranță, a făcut ca un profesionist, pentru că asta am auzit din partea domniilor voastre în Comisia pentru muncă și protecție socială. Ce a deranjat acest taifun și pe cine? Și poate că ar trebui să vedem câteva lucruri la nivel european și să înțelegem că România face parte din Uniunea Europeană și dacă economia României este conectată la această Uniune și exporturile sunt în proporție de 70% spre țări din Uniunea Europeană, cu siguranță că trebuie să ne raportăm la ceea ce se întâmplă astăzi în Uniunea Europeană.

Recent, am participat la o discuție a parlamentelor naționale, la Bruxelles, vizavi de Strategia de la Lisabona. Țintele propuse prin această strategie erau câteva din ele legate de gradul de ocupare, unele legate de atribuirea unui procent de 3% pentru educație și, din păcate, aceste ținte n-au fost atinse de foarte multe țări din Uniunea Europeană și asta datorită crizei. Și România face parte din acest concern numit Uniunea Europeană și criza a lovit în mod natural și economia României. Dar trebuie să sesizăm faptul că dincolo de reduceri masive pe care guvernele europene le fac, Guvernul României a reușit în mare măsură să atenueze mult efectele crizei. Vă amintesc aici: 10% rata șomajului în Uniunea Europeană - media, 20% în Letonia, 18% în Spania, 8,3% în România. Vă amintesc anii 2001, 2002. Rate ale șomajului care s-au apropiat de 12,5%, 1.350.000 de șomeri. Astăzi, vorbim de 760 de mii de șomeri. Sigur, înseamnă mult. Dar trebuie să avem în vedere faptul că această criză, așa cum au apreciat experții financiari ai lumii mondiale, în multe țări, au dus economia cu zece ani în spate. Și avem de recuperat, din păcate, încă mulți ani, ceea ce a dărâmat criza economică. Și am spus că am găsit fracturi de logică în ceea ce ați prezentat dumneavoastră aici.

Am să vă spun ce s-a întâmplat de-a lungul timpului cu punctul de pensie. Anul 2000, Legea nr.19, art.80: valoarea punctului de pensie însemna cel puțin 45% din salariul mediu brut prognozat; n-a trecut foarte mult și în aprilie 2000, la o lună, valoarea punctului de pensie nu putea depăși 45% din ultimul salariu mediu brut; în martie 2001, atenție, Guvern PSD!, valoarea punctului de pensie nu poate depăși 50% din salariul mediu brut; iunie 2001, valoarea punctului de pensie nu poate fi mai mică de 30%.

Uitați-vă pe ce marje s-a dus această valoare a punctului de pensie, de la 30 până la 50%. Astăzi avem o valoare a punctului de pensie apropiată de 40%, 39,9%. Atunci nu era o problemă.

Mai 2002, OUG nr.9, valoarea punctului nu mai mică de 30% și nu mai mare de 50% din salariul mediu brut pe economie; august 2004, OUG nr.59, valoarea punctului de pensie, atenție, ceea ce dumneavoastră astăzi combateți, se actualizează cu rata inflației prognozată pentru anul bugetar următor.

Au fost nouă intervenții legate de valoarea punctului de pensie de-a lungul acestor ani. Niciodată n-am avut o dezbatere atât de interesantă legată de cât trebuie să fie valoarea punctului de pensie. Valoarea punctului de pensie în mod onorabil trebuie să fie astfel încât să asigure o creștere sustenabilă a pensiilor și asigurării unui venit de trai onorabil pentru cei care au muncit în această țară.

Și pentru că am avut șansa de a asculta un poet în devenire, chiar cititor de poezie, îmi permit să dau o scurtă replică, de data aceasta, cu versuri scrise de Eminescu. "Criticilor mei. E ușor a scrie versuri când nimic nu ai a spune/Înșirând la vorbe goale ce din coadă au să sune."

La revedere, domnilor. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Procedură? Doamna deputat, vă rog. Ne bucurăm să vă avem în mijlocul nostru din nou.

Doamna Aurelia Vasile:

Mă bucur și eu, domnule președinte de ședință.

Vreau să fac o corecție în ceea ce distinsul nostru coleg a prezentat în fața plenului. Atunci când s-a făcut analiza activității Ministerului Muncii și domnul ministru Șeitan a fost lăudat, a fost lăudat doar de un fost coleg de-al nostru care fusese ministru în Guvernul Boc și pot să vă spun cu toată responsabilitatea că nu a făcut politica grupului meu, ci politica prim-ministrului Boc. Deci, acel coleg care l-a lăudat pe domnul ministru Șeitan l-a lăudat sau i-a apreciat activitatea în nume propriu, și nicidecum în numele grupului parlamentar.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumim pentru aceste precizări, ca să nu fie niciun dubiu.

Domnul Mircea Toader, vreți să replicați. Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vreau să replic colegei mele, să-i spun că n-am auzit niciodată, în cadrul coaliției la care am participat, că domnul Marian Sârbu a reprezentat alte interese decât cele ale Grupului PSD-ului și ale Partidului Social Democrat. Așa că, chiar dacă și-a schimbat dânsul opțiunea, cred că din punct de vedere profesional și al crezului pe care-l are pentru această zonă, putem să-l apreciem. Nu trebuie să luăm oamenii numai după felul în care gândesc cei din jurul lui.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc.

Sper că lucrurile sunt foarte clare pentru cei care au mai au avut puterea să rămână până la sfârșitul dezbaterilor.

Invit pe ultimul vorbitor al acestei seri și nu mai puțin important, domnul deputat Horea-Dorin Uioreanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnule coleg, aveți 55 de secunde plus un bonus de la mine de 5 secunde, un minut la dispoziția dumneavoastră.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Stimați colegi,

După o temeinică și științifică documentare desfășurată pe parcursul mai multor luni de zile, am reușit să descoperim "nesimțiții" din România de care tot vorbesc reprezentanții noștri. Aceștia se găsesc peste tot, pe stradă, în plimbare prin magazine, în autobuz și se numesc funcționari publici și pensionari. Despre ei și nesimțirea lor auzim de câteva luni bune, niciodată nu ni s-a explicat foarte clar de ce au ajuns aceste două categorii sociale să fie atât de urâte de Executiv. Care este mare lor vină? Marea vină a acestor oameni. Pensionarii, spre exemplu, mai ales cei cu pensii de CAP, sunt cei mai "nesimțiți". După ani de zile de muncă, obligați să lucreze la colectiv, pe degeaba, au nesimțirea de a primi lunar o sumă de bani în jur de 300 de lei pe care guvernanții o consideră pensie.

Tot nesimțiți sunt și cei care au lucrat în industrie 35 de ani și se lăfăie în pensii de câte 700 de lei. Și culmea nesimțirii este că toți au nevoie de medicamente, tratamente, de îngrijire medicală și chiar și să mănânce. "Nesimțiți" sunt și cei care vor salarii decente, salarii care să acopere facturile și prețul alimentelor, că la concedii și credite românii au cam renunțat încă de anul trecut.

Ministerul Muncii tinde să devină minister al nemuncii. Protecția socială trebuie extinsă la întreaga populație, atât la cea aptă de muncă cât și la pensionari. Actuala politică a Guvernului transformă România într-o țară de asistați sociali. În loc de oameni care să aibă nesimțirea să lucreze, vrea oameni care să depindă de ajutorul social, ajutor care nu se știe de unde vrea Executivul să-l plătească, în condițiile în care auzim zilnic doar de concedieri, oameni trimiși în șomaj. Nu se mai aude nimic de investiții, de crearea de noi locuri de muncă.

E destul de greu să contabilizăm exact numărul "nesimțiților" care au venituri lunare egale cu economiile pe săptămână ale unui membru al Guvernului. Știm că sunt câteva milioane și că veniturile lor sunt în mâna domnului Șeitan.

Stimați colegi,

Cred că adevărata greșeală este în ograda noastră, a Parlamentului, pentru că am permis acestui Guvern să existe și să aplice politici fără simț al măsurii. Acum, avem un Guvern incapabil să scoată țara din criză, să creeze locuri de muncă. De aceea, avem nevoie urgentă de alt Guvern care să știe ce să facă, altceva decât să împrumute la nesfârșit. Pentru că în ritmul acesta, pensiile actuale, chiar și ale copiilor noștri, nu vor fi doar "nesimțite", nici măcar nu vor avea șansa să existe.

Mulțumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Dacă domnul ministru dorește să mai... domnul ministru nu dorește să mai intervină.

În această situație, am epuizat lista vorbitorilor și a minutelor alocate pentru fiecare grup parlamentar. Așa cum s-a decis în sală, votul final pe această moțiune va avea loc mâine după-masă, la ședința consacrată votului final.

O să rog stafful tehnic ca, cu cel puțin o oră înainte, să anunțăm reprezentanții Ministerului Muncii, în speță, domnul ministru, să fie prezent aici la votul final.

Până atunci, o seară bună tuturor, gânduri bune. Mâine-dimineață, la 8,30, ședința consacrată declarațiilor politice.

Să ne vedem și să ne auzim cu bine.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 15 august 2020, 12:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro