Sulfina Barbu
Sulfina Barbu
Ședința Camerei Deputaților din 23 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/05-03-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 23-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.66 Sulfina Barbu - despre "Aspecte generale privind utilizarea mecanismului IET (art. 17 din PK)";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Doamna Sulfina Barbu:

"Aspecte generale privind utilizarea mecanismului IET (art.17 din PK)"

Potrivit Acordurilor de la Marrakech (prima Conferinta a Părților la PK), liniile directoare pentru aplicarea mecanismelor prin proiecte concrete (JI si CDM) au fost dezvoltate prin proceduri specifice, fiind înființate inclusiv structuri instituționale sub UNFCCC pentru elaborarea de proceduri și reguli de verificare a respectării acestora, astfel încât să se atingă obiectivele de reducere a emisiilor de GHG (CDM Executive Board și JI Supervisory Committee).

Procedurile pentru aplicarea mecanismului IET nu au fost încă elaborate de UNFCCC, existând unele rețineri pe plan internațional (în special SUA) pentru tranzacționarea surpusului de AAU-uri ca "hot air". Totuși, mai ales în ultimul an, au avut loc asemenea tranzacții prin implementarea Schemei de Investiții Verzi (GIS), ca instrument de îmbunătățire a performanței de mediu a mecanismului IET.

Încheierea unui Acord/contract între un vânzător și un cumpărător este rezultatul unei negocieri, nu numai asupra prețului, dar și a modului de cheltuire a veniturilor rezultate dintr-o astfel de tranzacție. Trebuie avut în vedere că mecanismul a fost instituit pentru reducerea emisiilor de GHG, prin eforturi comune, astfel încât eforturile financiare globale să fie minimizate.

Condiția principală pentru realizarea GIS obligă ca veniturile obținute din tranzacționarea AAU-urilor să fie utilizate exclusiv pentru finanțarea proiectelor care conduc direct la reducerea emisiilor de GHG.

În functie de negociere, se poate obține pentru vânzător ca o parte mică din veniturile obținute (1-5%) să fie utilizate pentru programe de dezvoltare a capacității instituționale (educație, cu titlu de exemplu masterate, conștientizare la nivelul populației, implementarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice s.a.).

Tranzacțiile efectuate până în prezent conduc la concluzia că, în cadrul procesului de negociere, cumpărătorii solicită ca toate sau cel puțin mare parte din veniturile obținute din vânzarea de AAU-uri să aibă destinație clară, predefinită în reducerea emisiilor de GHG (hard greening) și cel mult 5% (rezultat din negocieri) din venituri să fie direcționate spre măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice, educație, constientizare (soft greening).

Potrivit unui studiu al WB (Opțiuni pentru proiectarea unei Scheme de Investiții Verzi), "greening" este definit ca "necesitatea ca tranzacțiile de AAU-uri să fie egale în timp cu volumul corespunzator al reducerii emisiilor de GHG din proiectele finanțate prin vânzarea AAU-urilor respective, iar proiectele trebuie monitorizate și verificate independent"

Un documentar (sub forma unui document de discuție "GIS -First experiences and lessons learned) al informațiilor disponibile privind aplicarea GIS prin tranzacționarea de AAU-uri sub prevederile art.17 din PK a fost realizat de Center for Climate Change and Sustainable Energy Policy al Central European University (Budapesta) și Joanneum Research (Austria).

În general, în marea majoritate a cazurilor, veniturile obținute au fost direcționate spre proiecte de utilizare a surselor regenerabile de energie (producție energie electrică, energie termică), pentru izolarea termică a clădirilor publice și pentru managementul forestier (creșterea capacități absorbanților, în Polonia).

În cele mai multe cazuri sunt prevăzute proceduri de monitorizare a reducerilor de emisii GHG și auditare independența (semestrial, trimestrial) atât, din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al reducerilor de emisii.

Cu titlu de exemplu, privind instituțiile care gestionează veniturile:

  • Ungaria - Ministerul Mediului, avand o poziție distinctă în bugetul propriu;
  • Letonia - Ministerul Mediului, în buget având o secțiune dedicată subiectului, cu participarea altor instituții printr-un Comitet de avizare;
  • Ucraina - Agenție Națională pentru Investiții în domeniul Mediului, sub coordonarea Ministerului Mediului;
  • Cehia - Fondul Național pentru Mediu, sub autoritatea Ministerului Mediului;
  • Polonia - Fondul Național pentru Protecția Mediului și Gospodărirea Apelor;
  • Lituania - Fondul pentru Investiții de Mediu;
  • Estonia - Centrul pentru Investiții de Mediu.

Din dorința și interesul de a clarifica o serie de aspecte legale/instituționale privind tranzacționarea de AAU-uri sub art. 17 al PK printr-o schemă GIS, BERD cu sprijin financiar și asistență a unei firme de avocatură din Olanda, a dat publicității o primă versiune a unui Manual GIS și a unui Model de Agreementprivind vânzarea și cumpărarea de AAU-uri sub schema GIS (pot fi utilizate ca sursă de inspirație).

România poate emite în prima perioadă de angajament 1,279miliarde tone CO2 echivalent,potrivit Raportului cantitățiiatribuite, aprobat de UNFCC.

Conform ultimului Inventar național al emisiilor de GHG, transmis Comisiei Europene și Secretariatului UNFCCC, în martie 2009, nivelul emisiilor de GHG, din anul 2007, se situeaza la 152 milioane CO2 echivalent, cu cca 37% sub nivelul mediu prevăzut de KP în perioada 2008-2012. Nivelul scăzut al emisiilor se datorează, în principal, reducerii producției industriale și restructurării economiei.

Potrivit proiecțiilor emisiilor de GHG, se estimează că România își va îndeplini obligația de reducere a emisiilor de GHG cu 8% față de anul de bază (1989), fără măsuri suplimentare de reducere. (sursa: Ministerul Mediului și Pădurilor care transmite rapoarte, atât Comisiei Europene, o dată la 2 ani, cât și UNFCCC, prin Comunicările Naționale, la intervale de timp indicate).

Având în vedere proiecțiile emisiilor de GHG, pentru perioada 2008-2012 (exprimate în tone CO2 echiv.), se estimează că România își va îndeplini obligațiile sub prevederile KP și va beneficia de un surplus de cca 350 milioane AAU-uri.

După cum este cunoscut, la Conferința de la Copenhaga nu s-a ajuns la un acord legal pentru perioada post 2012, deci nu se cunoaște, în acest moment, daca va fi admisă bancarea surplusului de AAU-uri după 2012 și nici anul de baza față de care va fi luată în considerare o potențială bancare.

Având în vedere aceste incertitudini, cât și necesitatea de abordare relativ conservativă, se poate aprecia că România va putea tranzacționa cca 200 milioane AAU-uri (tone CO2 echivalent), în două sau mai multe etape, în funcție de experiența castigată.

Un alt aspect important al aplicării aceatui mecanism îl reprezinta statutul juridic al AAU-urilor. Dreptul de a emite GHG și, implicit, dreptul de tranzacționare a AAU-urilor, în limitele angajamantelor asumate prin PK, aparține Părților - deci statului român. În consecință, vânzarea AAU-urilor implică tranzacționarea unor drepturi de proprietate a statului român și ar trebui să se supună legislației relevante privind transferul drepturilor de proprietate ale statului. Până în prezent, legislația națională privind proprietatea publică ori privată a statului nu are prevederi explicite privind statutul juridic al AAU-urilor (explicat de faptul că la momentul dezvoltării acestei legislații nu existau prea multe informații pe plan internațional legat de acest subiect). În practica internaționala, în general, AAU-urile sunt considerate bunuri (commodities).

Evident, veniturile obținute se încadrează la categoria bani publici, cheltuirea lor putându-se realiza potrivit prevederilor legale în materie.

Suplimentar, schemele de ajutor de stat care se vor înființa pentru realizarea GIS trebuie să aibă în vedere că banii vor fi utilizați pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în diferitele sectoare, reduceri ce pot fi monitorizate și verificate (poate nu atât de strict precum proiectele tip JI). Astfel, se obține credibilitate în negocierea cu potențialii cumpărători.

După luarea deciziei politice privind tranzacționarea de AAU-uri prin realizarea GIS, cantitatea și definirea domeniilor (categoriilor de proiecte care vor fi finanțate) și având în vedere cele prezentate mai sus, luând în considerare că suntem în anul 2010 și este posibil ca Rusia și Ucraina să fie interesate să intre mai mult pe piață (oferta mai mare, preț mai scăzut), că sunt necesare punerea în practică a unor aspecte de natură legală și instituțională, se propune acționarea, în paralel, pe două direcții, după cum urmează:

A. Pregătirea negocierii, scop în care se formează:

  1. o echipă de experți, la nivel tehnic și juridic (MAE, MMP, MECMA) care propune un Model de Acord (cu posibila analiză și ínspirație din Modelul BERD);
  2. o echipă de negociere (la nivel de ministru, sau secretar de stat); identificarea potențialilor cumpărători poate porni și de la Lista prezentată în Anexa nr.1, având deja, creată o bază legală (MoU);
  3. pregătirea documentelor și parcurgerea etapelor procedurale prevăzute de Legea tratatelor nr.590/2003.

B. Pregătirea procedurilor privind utilizarea veniturilor, scop în care este necesară decizia privind instituția care va gestiona schema GIS și domeniile în care vor fi investite veniturile. Procedurile trebuie să fie transparente, să asigure acces nediscriminatoriu la fonduri și să respecte regulile privind ajutorul de stat.

  1. Conform art.60 alin.(2) din OUG 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, gestionarea fondurilor obținute prin tranzacționarea de AAU-uri sub prevederile art 17 din PK se realizează prin structuri special constituite în cadrul Administrației Fondului pentru Mediu, aflat în coordonarea Ministerului Mediului și Pădurilor; sunt necesare completări ale OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, inclusiv reglementări subsecvente privind structura de implementare a GIS din cadrul AFM (inclusiv personal care cu expertizăp în evaluarea proiectelor din punct de vedere al reducerilor de emisii de GHG, monitorizare).
  2. Fondul Român pentru Eficiența Energetică (FREE), entitate independentă, specializată în finanțarea proiectelor de eficiență energetică. În cazul în care se decide asupra domeniilor prioritare în care vor fi investite veniturile dintr-o tranzacție de AAU-uri (eficiența energetică în clădiri, utilizarea surselor regenerabile de energie-hidro, biomasă, geotermal) se poate analiza posibilitatea dezvoltării unei Unități de implementare GIS în FREE, existând și posibilitatea conexării fondurilor prin creditare, cu cele de grand din GIS. Este necesară angajarea/specializarea de personal în reglementări privind ajutorul de stat și completarea legislației care guvernează funcționarea FREE.

Ambele entități au prevăzute structuri de avizare formate din reprezentanți ai autorităților publice centrale implicate/interesate (MMP, MECMA).

Ar trebui avute în vedere acele proiecte care reduc direct emisiile de gaze cu efect de seră cu titlu de exemplu susținerea utilizării surselor regenerabile de energie pentru producția de energie electrică și termică în sisteme insulare la nivelul comunităților locale, justificat de următoarele:

  1. RO va trebui să prezinte un plan de acțiune în domeniul utilizării surselor regenerabile de energie în aplicarea obligațiilor ce revin prin Directiva 2009/28/CE;
  2. Există un potențial pericol ca, după 2012, disponibilul de cantitate atribuită României să nu mai fie suficient de confortabil din perspectiva angajamentelor ce vor rezulta pe plan internațional (se știe că UE s-a angajat la o reducere de 30% a emisiilor de GHG până în 2020, dacă se ajunge la un Acord internațional cu valoare juridică). În cazul în care banii vor fi utilizați (în cazul în care în negocierea contractului cu cumpărătorul, acesta va accepta) în proiecte care nu reduc emisiile de GHG.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 9:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro