Vasile Filip Soporan
Vasile Filip Soporan
Ședința Camerei Deputaților din 23 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/05-03-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 23-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.52 Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată "Criza de încredere, între criza economică și criza politică";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Vasile Filip Soporan:

"Criza de încredere, între criza economică și criza politică"

Am văzut că dezbaterile momentului abordează, cu maximă aplecare, tematica alegerilor interne la nivelul partidelor politice, fără a prezenta programele politice, proiectele politice, politicile publice cu privire la principalele probleme cu care se confruntă România, care probabil ar trebui să stea la baza promovării celor mai buni. Nu vă întreb dacă este bine. Nu răspund pentru că nu avem nevoie de un răspuns cu da sau nu, ci unul justificativ pentru măsurile care ar trebui să intre într-o competiție cu nevoile și necesitățile construcției unei Românii cu adevărat europene.

Există tot felul de aprecieri asupra grupului parlamentarilor independenți, neglijându-se angajamentul luat de acest grup, într-un moment de criză pentru România, că va sprijini și va acționa pentru ieșirea României din crizele profunde cu care se confruntă. Acest grup a forțat ieșirea din criza politică declanșată de o decizie total neinspirată a PSD-ului, aceea de a ieși de la guvernare și de a suprapune într-un moment dificil criza economică profundă cu efectele unei crize politice când se cereau de urgență măsuri din partea guvernului, guvern care nu mai exista ca partener pentru angajamente cerute la nivel internațional. Cei care aduc acuzații superficiale nu au făcut și nu fac un calcul al costurilor și pierderilor aduse României de criza declanșată strict de interese personale de cvasipoziționare politică avantajoasă. Poate ar fi bine să răspundem dacă a fost bine sau rău după ce definitivăm aceste calcule.

În același cadru, suntem solicitați să ne exprimăm punctele de vedere asupra schimbărilor produse la nivelul partidelor politice și se dorește o prefigurare a viitorului fără să se cunoască acțiunile programelor politice. Nu intru în acest joc și, cu umilința că niciun ardelean, în viziunea unui partid politic important al României, nu îndeplinește standardele pentru ca să fie prezent în echipa celor 15 vicepreședinți, mă gândesc la faptul că este nevoie de o nouă construcție politică, construcție care să pornească de la problemele profunde cu care se confruntă România.

Aș porni această construcție de la valorificarea unei analogii, aceea între programul politic al românilor ardeleni în dorința lor seculară de a se afirma între națiunile Imperiului Austriac și programul politic necesar României pentru a se afirma între națiunile Uniunii Europene. În 1791, burghezia română în formare trimite la Viena noului împărat Leopold al II-lea, memoriul intitulat Supplex Libellus Valachorum, primul program politic al românilor ardeleni și printre primele ale românilor în care cere, pe un ton moderat, drepturi egale cu ale celor trei națiuni. În ciuda tonului pașnic al revendicărilor, Dieta transilvană, căreia îi este trimis memoriul de la Viena, îl respinge categoric. Contextul dezvoltării economice a românilor ardeleni este prezentat în excepționala lucrare "Habsburgi și români. De la loialitate dinastică la identitate națională" a profesorului Liviu Maior, căruia îi datorez foarte mult la nivel personal, așa după cum foarte multe generații politice formate la Cluj și la București îi datorează foarte mult nu numai în domeniul istoriei, ci și în promovarea spiritului comunitar european necesar dezvoltării României, spirit necesar pentru un viitor în care parteneri de durată să fie efortul, munca, profesionalismul, dăruirea în serviciul public, capitalismul bun bazat pe dezvoltarea antreprenoriatului și pe marile firme, administrația performantă, eficientă și stabilă, justiția corectă și deschisă tuturor cetățenilor, toate construite pe fundamentul unei educații aplicate și moderne și pe o economie de piață, capabile să pună bazele României active, dinamice și constructive. Aș adăuga dorința ca această construcție să fie pusă în slujba interesului național definit în context european și global, ca bază și suport a validării noastre în formulele practice ale dezvoltării durabile.

Mă întreb și vă întreb dacă mai avem noi astăzi, ca responsabili politici, credința și capacitatea de a schimba viitorul așa cum au avut-o predecesorii noștri în procesul de dezvoltare economică și socială.

Privind și gândind în această manieră și recunoscând adevărul că orice vocație începe prin admirație, consider că răspunsul nostru ar trebui să fie programul nostru, programul politic al grupului parlamentarilor independenți. Gândurile mele pentru acest program stabilesc ce fel de acțiuni guvernamentale voi susține la nivelul activităților parlamentare. În abordarea mea, acest program trebuie să promoveze o viziune de modernizare și de dezvoltare a țării noastre, viziune care nu exclude din construcție poporul și interesele pe care acesta le are la nivel național și european. Altfel spus, construcția să se facă cu poporul și să nu se realizeze împotriva lui. Pornesc de la acest lucru constatând faptul că principala criză în care se găsește țara noastră nu este nici criza economică, nici criza politică, ci criza de încredere a cetățenilor, bazată, în primul rând, pe absența speranței la nivelul societății, fenomene care determină, în cele din urmă, în manieră concretă absenteismul, blazarea și votul contestatar. Prin urmare, scopul politicii și al programelor noastre este acela de a reda speranța românilor și de a refuza fatalitatea formulei "că așa trebuie să fie", vinovații pentru starea actuală regăsindu-se în alte timpuri și în alte locuri, apelându-se pentru explicație la moștenire, la comunism, la integrarea europeană, la globalizare și așa mai departe.

Care sunt valorile noastre? Fără să dezvolt această problematică, ținând cont de specificul declarației politice, aș enumera câteva dintre ele, care definesc și susțin, în același timp, interesul nostru național la nivel european: familia, creativitatea și spiritul antreprenorial, inovarea, cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică durabilă, locurile de muncă valoroase, educația, piața națională și europeană pentru produsele românești, dezvoltarea durabilă la nivelul resurselor naturale și energetice, asigurarea în condiții de eficiență și la nivelul puterii de cumpărare a hranei, a locuinței și a serviciilor publice, echilibrul și stabilitatea macroeconomică, siguranța și ordinea publică, raportul optim între centralizare, deconcentrare și descentralizare și administrația stabilă, eficientă și apropiată de realitățile de pe teren, statul puternic, suplu, angajat și necostisitor și, nu în cele din urmă eficiența și transparența în utilizarea fondurilor publice.

Solicit colegilor spre analiză dorința de a ne apleca la nivel parlamentar asupra problemelor fundamentale care țin de dezvoltarea durabilă, eliminând pe moment dezbaterile sterile care nu duc nicăieri, sau mai exact duc la nedezvoltare, uitând, din păcate, eforturile românilor ardeleni pentru cucerirea drepturilor naționale prin construirea și impunerea dezvoltării economice în context multinațional.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 24 octombrie 2019, 1:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro