Marius Rogin
Marius Rogin
Ședința Camerei Deputaților din 23 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/05-03-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 23-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.29 Marius Rogin - declarație politică intitulată "Caucazul de Nord - politica de forță sau cea de mediere?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Marius Rogin:

"Caucazul de Nord - politica de forță sau cea de mediere?"

La douăzeci de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice, Caucazul de Nord pare mai mult ca oricând un teritoriu al nimănui. Exacerbarea tendințelor separatiste însoțite de conflictele interetnice și creșterea indicelui de islamizare au făcut ca în Cecenia, Ingușeția și Daghestan atentatele, răpirile, asasinatele să facă parte din agenda fiecărei zile.

Până în prezent, autoritățile de la Moscova s-au dovedit incapabile să găsească o soluție viabilă de rezolvare a situației.

Necesitatea unei noi abordări și a unei noi strategii pentru ceea ce jurnaliștii au numit metaforic "mormântul puterii Rusiei" se impunea cu prioritate. Deși, găsirea unei soluții definitive pentru o zonă măcinată de conflicte cu rădăcini istorice pare mai mult decât improbabilă. Recent, președintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a decis crearea Regiunii federale a Caucazului de Nord și l-a numit pe fostul guvernator al teritoriului Krasnoiarsk (Siberia), Aleksandr Hloponin, reprezentantul său în această regiune. Conform strategiei Kremlinului, Regiunea federală a Caucazului de Nord, a opta regiune federală rusă, își va avea centrul administrativ în orașul Pyatigorsk.

Din această regiune vor face parte Republicile Daghestan, Ingușeția, Kabardino-Balkaria, Karaceaevo-Cerkesia, Osetia de Nord, Cecenia și teritoriul Stavropol. În districtul federal de Sud, în conformitate cu textul decretului, va rămâne Republica Adîgheia, Calmîchia, regiunea Krasnodar, Astrahan, Volgograd și regiunea Rostov.

Imediat după numirea sa, Aleksandr Hloponin le-a declarat jurnaliștilor din Rusia că "în Caucazul de Nord nu sunt probleme care nu pot fi rezolvate". Caucazul nordic se confruntă de mai multe luni cu o intensificare a violențelor, rebeliunea islamistă, ale cărei rădăcini provin din cele două războaie, care au devastat Cecenia în anii 1990 și la începutul anilor 2000, arătându-se din ce în ce mai agresivă. Vidul de putere, creat ca urmare a incapacității autorităților federale de a gestiona situația, a oferit extremismului islamic un teren extrem de fertil pentru manifestare. Legea terorii impusă de wahabiți pare mai puternică decât strategiile Kremlinului. Atacurile sau exploziile frecvente vizează în special forțele de ordine și responsabilii din aparatul de stat. Cinci polițiști au fost uciși în urma unui atentat sinucigaș comis împotriva unui post de poliție din capitala Daghestanului, Mahacikala. Insurgenții islamiști au revendicat, de asemenea, și atentatul asupra trenului Nevski Express. O singură privire aruncată pe statistica realizată de Stratfor ne arată că în anul 2009 numărul incidentelor din Caucazul de Nord poate figura în top.

Discuțiile privind noua strategie pentru Caucazul de Nord și speculațiile privind persoana noului emisar al Kremlinului au început în noiembrie, anul trecut, când președintele rus Dmitri Medvedev a menționat în discursul său despre starea națiunii că situația în Caucazul de Nord ar fi mai puțin gravă dacă sfera socială și cea economică ar fi mai dezvoltate, atrăgând atenția că nivelul corupției și al spiritului de clan în regiune este fără precedent.

Potrivit șefului Administrației prezidențiale de la Kremlin, în fișa postului lui Alexandr Hloponin figurează "nu numai lupta cu militanții islamiști, dar în primul rând lupta cu starea de înapoiere economică a regiunii, șomajul în masă, criminalitatea economică și corupția", remarcând că alegerea a luat în considerare faptul că Hloponin dispune de o vastă experiență în afaceri și în serviciul public. Kremlinul așteaptă de la împuternicitul său rezultate privind îmbunătățirea situației economice, dar în calitate de trimis oficial Hloponin va trebui să demonstreze competențe asociate cu personalul de lucru, de cooperare cu organele de drept. Deși reputația de manager eficace a lui Hloponin e un atu necontestat, analiștii s-au arătat destul de sceptici privind șansele sale de a avea rezultate notabile. Majoritatea au admis, însă, că rezultatele misiunii sale depind foarte mult de măsura în care trimisul președintelui Medvedev va ști să se impună în fața liderilor locali în principal în fața lui Ramzan Kadyrov. Pentru că, după cum bine se știe, liderul cecen se vrea la rândul său un lider regional și are propriile sale contacte la Kremlin sau în Duma de Stat. Se consideră că Kremlinul urmărește să combată spiritul de clan în Caucazul de Nord, drept pentru care încearcă să numească în pozițiile de decizie din zonă oameni necontroversați și neasociați cu republicile caucaziene.

Cât de viabile pot fi reformele economice într-o zonă în care banii și armele sunt la putere? Dacă ar exista o singură cauză a violenței în această zonă, poate că o cale spre normalitate ar fi mai ușor de găsit. Dar, la amenințările gherilei islamiste și crimelor forțelor de ordine comise în numele luptei antiteroriste, se adaugă reglările de conturi mafiote și tradiția caucaziană de "răzbunare a sângelui".

"Banditismul" în acest context nu reprezintă în ochii populației o crimă, ci mai degrabă o chestiune de tradiție și obligație socială pentru bărbații tineri, precum și o formă de rezistență socială și națională. La aceasta mai trebuie adăugat faptul că membri ai rețelelor teroriste internaționale inspectează în mod regulat grupările insurgente.

În Caucazul agrar, lipsit de industrie și dependent de sprijinul Moscovei, apartenența la gherilă a devenit o perspectivă de viitor pentru mulți tineri. Sau un mijloc de a scăpa de hărțuiala poliției, care îi ridică și uneori îi omoară pe cei bănuiți de simpatii islamiste, chiar dacă nu există dovezi ale săvârșirii unei infracțiuni.

Politologii ruși afirmă că Rusia ar fi greșit când a lăsat forțele de ordine să pună capăt mișcării separatiste cecene, fapt ce a făcut ca ideologia islamistă să devină cel mai puternic element de coagulare socială.

Între timp, ideea de independență a micilor republici caucaziene nordice s-a transformat într-un proiect islamist al unui mare emirat. Anticipând că, dacă situația continuă în trendul actual, Rusia s-ar putea trezi fără Caucazul de Nord, Kremlinul a decis să schimbe modul de abordare.

La o analiză a situației actuale, Cecenia, Ingușetia și Daghestan nu pot fi separate, indiferent din ce unghi sau din ce domeniu. O viziune și o politică unică de gestionare a situației e benefică și chiar mai ușor de implementat. Aplicată greșit, însă, va fi un catalizator important al tendințelor separatiste.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 17 octombrie 2019, 21:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro